Fluctuatiile economice si ciclurile afacerilor - fluctuatiile intamplatoare

Evolutia principalelor laturi si indicatori ai activitatilor economice in orice nivel micro , macro si mezoeconomic demonstreaza faptul ca in unele perioade activitatile economice de ramura si subramura pot cunoaste situatii diferite si distincte , adica : crescatoare , scazatoare si constante a trendului de activitate.

In viata reala se constata trei principale tipuri de fluctuatii , si anume:

fluctuatiile sezoniere

fluctuatiile accidentale(intamplatoare)

fluctuatii ciclice

1)Fluctuatiile sezoniere-sunt determinate(sau infuentate) de factorii naturali,psihologici sau preferintele consumatorilor care au evolutii specifice pe parcursul unei perioade largi de timp, reducandu-se cu o anumita regularitate de la o perioada la alta.

Exemplu:Productia de carne influenteaza sezonier dimensiunea productiei intrucat in perioada rece consumul de carne este mai amplu decat in perioada calda , cand sunt consumate cu prioritate zarzavaturile.

2)Fluctuatiile intamplatoare(accidentale)-se datoreaza unor factori intamplator alesi sau evenimente neasteptate , cum ar fi cataclisme naturale , evenimente sociale si politice , decizii neasteptate ale unor agenti economici producatori sau consumatori , care isi schimba brusc comportamentul producand fluctuatii sau blocaje economice.

3)Fluctuaii ciclice-sunt determinate de factorii care tin de variatiile activitatilor economice , respectiv a interdependentelor intre partile sau activitatile de productie si influenta partilor sau activitatilor de consum..

Acest tip de fluctuatii tin de mecanismele prin care se realizeaza reglarea si corelarea comportamentelor si a interdependentelor similar cu echilibrul partilor cerere-oferta.

Acest tip de fluctuatii agregate se produc cu o anumita regularitate desi nu pot fi incadrate riguros pe timpi clari si moduri de expansiune.

Fazele miscarilor ciclice se conditioneaza reciproc pregatindu-si totodata premisele care asigura activitati economice sustinute prin schimbarile de progres si calitate.

Teoria economica a dispus construirea si conditionarea ciclicitatilor respective, adica forma normala de distributie a activitatilor economice.

In cadrul acestor fluctuatii , intalnim:

a.      cicluri lungi sau seculare , care se desfasoara pe o perioada mare de timp si influenteaza activitatile economice prin schimbarea comportamentelor , a inclinatiei de consum ale populatiei.

b.      ciclurile propriu-zise de tipul decanalelor 4-6 ani sau de tipul alcatuirii afacerilor 10-12 ani.Aceste tipuri de cicluri influenteaza activitatile economice prin faptul ca pe de-o parte pentru imbunatatirea calitatii productiei realizate , adoptarea din mers la noile tehnologii si noile standarde cunoastem o perioada de adaptare .

c.       ciclurile scurte, cunoscute si sub denumirea de cicluri ale inflatiei sau cicluri ale variatiei stocurilor .

In aceste forme de fluctuatii activitatea economica variaza functie de marimea indicatorilor care le genereaza numele.

Ciclurile scurte se incadreaza in interiorul ciclului mediu intre doua crize sau manifestari de criza si contribuie la modificarea amplitudinii, expansiunii sau contractiei ciclurilor caracteristice.

In aceste conditii , se observa un inceput al fazei debutante care anunta o schimbare de comportament a activitatilor economice , care poate fi motiv sau decizie, de adaptare a dimensiunilor productive la noile conditii.

In termeni reali , se realizeaza o faza care anunta schimbarea de comportament , ca in modelul urmator:

a.      fluctuatia debuteaza cu cresterea stocurilor

                                                   

b.      daca faza incepe cu descrestere sau incertitudine de productie , avem iar un nivel critic al productiei , care va demonstra o lipsa de produs scos pe piata , o solicitare de produs.In acest moment , producatorul trebuie sa-si mareasca dimensiunea productiei astfel incat el sa devina viabil.

Ciclurile pe termen lung

Similar fluctuatiilor ciclice scurte , pe termen mediu sau lung se urmareste trendul dezvoltarii activitatii.In aceste conditii , variatiile alternative ale ciclurilor economice pot manifesta o tendinta generala de crestere sau descrestere economica.Demn de luat in seama sunt valorile nete ale veniturilor incasate dintre momentul de debut si momentul raportat al analizei economice.

Venit

net CE

MF

∆V+

Moment de incertitudine

MD I

II I

III

∆V- DE IV

MF

timp

ρ₁

CE - crestere economica

DE - descrestere (degenerare) economica

MD - moment de debut

MF - moment final

Variatia pozitiva a venitului net pozitiv anunta (demonstreaza) cresterea economica sau faza ascendenta a ciclului economic.

Variatia negativa a venitului net realizat(∆V-) prezinta descresterea sau degenerarea economica , respectiv faza descendenta a ciclului economic.

In aceste conditii trebuie analizate momentele la care tendinta(trendul) ciclului economic , cunoaste momentul de incertitudine.Pentru acest moment sunt analizate dimensiunile fazelor economice specifice continuarii activitatilor ulterioare.

In aceste conditii:

I - moment de depresie economica

II - moment de inviorare sau expansiune economica

III - moment boom economic (maxim economic)

IV - moment recesiune sau criza

si ciclul se reia.

Pentru aceste precizari se analizeaza momentul expansiunii economice sau ale recesiunii economice.Daca faza de expansiune este cu abscisa mai mare cu abscisa pe Y , atunci trendul este crescator.Pentru faza de expansiune mare, activitatea economca este favorabila afacerilor

cerere dinamica , optimism economic si crestere economica.

Faza de recesiune mare demonstreaza cresterea inflatiei in fata evidentelor contabile fenomenele inflationiste prin politicele economice si actiunile agentilor economici sunt adoptate masuri pentru realizarea cererii globale, ceea ce determina o limitare sau diminuare a investitiilor.

Efectul limitarii inceteaza atunci cind conditiile de solvabilitate sunt echilibrate , adica cererea agregata = oferta agregata.

Distingem urmatoarele norme sau politici conjuncturale care avand ca obiect influentarea cererii agregate conduc la principiul prin care cauza principala a fluctuatiilor provine din modificarile nedorite ale cererii agregate in raport cu posibilitatile si evolutia ofertei agregate, si anume:

politica cheltuielilor publice va conditiona cresterea economica

sistemul de taxe si impozite va contribui la marirea bugetului, adica acoperirea partiala a cheltuielilor publice.

rata dobanzii va determina restrictii monetare sau cheltuieli apreciate .

moneda si creditul , precum si masa monetara disponibila influenteaza consumul specific , adica cererea agregata astfel incat pe termen mediu si lung , consumatorul sa se adapteze la noi standarde de viata si multumire.

fiscalitatea influenteaza ciclurile economice prin forma cheltuielilor sau economisirii rezervelor proprii.

sistemul asigurarii sociale conditioneaza pe termen scurt si mediu forma cauzala de existenta a populatiei aflata in impas economic.

In aceste conditii stabilizatorii automati de reglare ai cererii agregate sunt de fapt mecanisme institutionalizate care impedica sau antreneaza fluctuatiile cererii agregate in raport cu conjunctura economica monetara.Statul nu poate substitui initiative sau orientari ale oamenilor intrucat tendinta acestora de consum este dictata de propriile interese.

In aceste conditii statul poate practica anumite subventii catre producatori care sa le acorde acestora permisivitate de a produce la un pret scazut.

Politica avansata pe oferta porneste de la conditia sau filosofia prin care pentru a influenta conjunctia din sistemul economic nefavorabil (momentul de incertitudine) favorizeaza ameliorarea stimulentilor pentru a-i incita pe producatori sa mareasca oferta agregata.

In aceste conditii, statul practica urmatoarele forme:

a.      orientarea de reforme catre extinderea concurentiala si preturi libere ale participantilor din piata (permisiunea liberei negocieri in conditii conforme)

b.      folosirea de parghii economice care sa imbunatateasca perspectivele de profit ale producatorilor prin cresterea ofertei agregate .

c.       ameliorarea decalajelor economice prin limitarea efectelor ciclice pe termen mediu in evolutia aconomica.

PIATA FINANCIARA

Intermedierea finaciara se caracterizeaza sau reprezinta asigurarea retragerii surplusului de fonduri ale unor participatii la tranzactii si utilizarea lor pentru finantarea deficitelor de fonduri ale altor participatii la tranzactii .

In aceste conditii instrumentele financiare se grupeaza in depozite si credite bancare.In practica economica se intalnesc urmatoarele tipuri sau forme de instrumente financiare.

1.Instrumente finaciare care pot exprima relatia dintre debitor si creditor

Dintre acestea amintim:

mijloacele de plata (banii)

substituibile ale mijloacelor de plata(cvasibanii)

titlurile de credit

imprumuturile bancare propriu-zise

2. Instrumente financiare care nu exprima relatia dintre creditor si debitor

Dintre acestea amintim:

participatiile de capital social la organizarea sau dimensionarea societatii comerciale

lichiditati aur monetar

dispozitii si drepturi speciale de tragere

3. Instrumente financiare specializate

Acestea reprezinta inscrisuri economice care caracterizeaza activitatea economica propriu-zisa ale societatilor comerciale.

INFLATIA

Inflatia contemporana reprezinta un dezechilibru major structurat monetaro-material care exprima deprecierea banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general si cresterea durabila care genereaza marimi disproportionate ale preturilor ce pot fi identificate ca existente in circulatie datorate unei mase monetare care depaseste nevoile economico-sociale reale.

DEFLATIA

Deflatia contemporana consta in procesul monetaro-material caracterizat prin scadere durabila pe termen lung a nivelului preturilor , scaderea rezultand dintr-un ansamblu de masuri care vizeaza restrangerea cererii nominale ale preturilor pentru a reduce tensiunile acumulate asupra dinamicii crescatoare a preturilor.

DEZINFLATIA

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

Dezinflatia consta in procesul monetaro-real care semnifica incetinirea durabila , constanta si autointretinuta a ratei de crestere a nivelurilor generale ale preturilor.

In practica economica se intalnesc urmatoarele forme generatoare de inflatie:

Inflatie prin costuri(inflatia ofertei) - apare in situatia in care costurile de productie cresc independent de volumul cererii agregate.In aceste conditii , firmele se confrunta cu o sporire a costului de productie si ca urmare acestea raspund partial la inflatie prin cresterea preturilor de vanzare , si partial prin reducerea volumului de activitati economice fapt care implica somaj.

Inflatie prin cerere - este acel tip de inflatie care rezulta din cresterea cererii agregate ale produsului la nivel macroeconomic.Cresterea cererii agregate este explicat de unii specialisti ca fapt datorat cresterii veniturilor banesti ale populatiei.Cresterea veniturilor va determina cresteri ale preturilor , rezulta inflatie.

MASURI DE APRECIERE A INTENSITATII INFLATIEI SAU MASURI DE DIMINUARE A INFLATIEI

Masurarea fenomenului inflationist reprezinta ecartul sau decalajul absolut si relativ dintre cererea solvabila nominala si oferta reala de bunuri materiale si servicii.

In mod absolut, ecartul sau decalajul reprezinta dferenta dintre cererea absoluta nominala si oferta reala de marfuri pe care le pot oferi agentii economici spre vanzare in mod real si cantitati totale.

In mod relativ, ecartul sau decalajul reprezinta raportul procentual dintre marimea absoluta monetara atrasa pe piata si masa ofertei de moneda ale bunurilor economice reale(valorile nominale ale bunurilor economice).

INDICELE PRETULUI DE CONSUM

Exprima modificarea procentuala a cheltuielilor pe care o familie de conditie medie le face pentru asigurarea mijloacelor de subzistenta in concordanta cu nivelul si structura nevoilor sociale permanente, continui si determinate.

Cresterea neinflationista reprezinta o influenta moderata , adica controlul de guvern si factorul de decizie macroeconomic insotita de o rata a cresterii economice relativ inalte.

Cresterea economica inflationista exprima sporuri de productie nationala sau cresterea volumului de produs fizic obtinut insotit de o rata a inflatiei care depaseste acest spor.

STAGFLATIA

Reprezinta si exprima acea situatie din economia nationala care nu se caracterizeaza prin influenta rapida  si prin lipsa de crestere nationala monetara a economiilor.

In acest caz se spune ca avem crestere economica zero si recesiune economica.

SUMFLATIA

Caracterizeaza un dezechilibru economic de tipul declinului economic , adica o scadere a productiei nationale de bunuri economice , fapt care determina o inflatie rapida de tip galopant.

HIPERINFLATIA

Acest tip de inflatie incepe odata cu cresterea nivelului preturilor cu peste 50% si se termina cu perioada anterioara inceperii scaderii nivelurilor preturilor dar pe perioada de timp mai mica de 10 luni.

In conditiile existentei inflatiei reale echilibrul macroeconomic national se depreciaza , fapt care determina institutiile abilitate sa ia masuri specifice fenomenului pentru echilibrarea conditiilor macroeconomice reale ele economiei nationale.

Efectele inflatiei se analizeaza astfel:

Deprecierea inflationista a banilor existenti la populatie , adica scaderea valorii nominale a banilor tezaurizati si nu depozitati.

Calculari si recalculari ale preturilor bunurilor de consum si corelarea acestora cu nivelurile actuale reale ale utilizatorilor.

Viciarea corelarii dintre preturile istorice relative si preturile reale de utilizare.

Incertitudine si risc in practica economica.

Redimensionarea si redistribuirea arbitrara a avutiilor nationale si a veniturilor intre firme , gospodarii si stat pentru a se realiza fluctuatii sau circuit economic.

Inflatia determina si socuri ale economiei

Prin notiunea de socuri economice situatia generala macroeconomica a economiei nationale sufera modificari crescatoare sau descrescatoare conform dispozitiei , cresteri sau scaderi ale inflatiei.

Distingem urmatoarele tipuri de socuri economice:

Socul cererii si al ofertei - aceste socuri au efecte diferite datorita faptului ca sunt indeplinite sau nu urmatoarele posibilitati:

a.        socurile sunt izolate sau sustinute

b.        socurile sunt sau nu validate

c.        socurile sunt sau nu acordate monetar

In general distingem urmatoarele forme:

Pentru socul cererii se considera cazul cand legea economica a cererii se deplaseaza spre dreapta generand o crestere continua sustinuta.

In aceste conditii distingem urmatoarele posibilitati: la cresterea cererii se raspunde cu cresterea nivelului preturilor produselor de baza sau venitul national relativ este mai mare decat venitul national preconizat , sau curba posibilitatilor consumului este modificata artificial, caz in care cererea nu este controlata.

In toate aceste situatii se analizeaza atat nivelul socului izolat nevalidat monetar cat si cazul socului repetat validat monetar(validat monetar inseamna ca guvernul si institutiile abilitate recunosc sau nu deprecierea valorii reale monetare a banilor).

Pentru fiecare situatie in parte la inflatie pretul este crescator , iar venitul national relativ va scadea sub nivelul venitului national obtinut(y y^*).

P

Soc izolat P

nevalidat

monetar y y^*

y>y^*

decalaj inflationist

stoc repetat P

validat monetar y oscileaza y^*

disponibilitati

artificiale

SOCUL OFERTEI

Similar cu socul cererii , socul ofertei se demonstreaza cum graficul legii ofertei s-ar deplasa catre stanga exprima o majorare a ofertei.In aceasta situatie, in toate cazurile existente nivelul pretului este crescator fapt care determina un venit national relativ mai mic decat venitul national anticipat,adica decalaj recesionist cu deplasare posibila a manifestarii ofertei.Si in acest caz socurile izolate sau repetate validate sau nu monetar pot manifesta conditii care genereaza situatii specifice speciale.Specific acestei situatii de soc este faptul prin care manifestarile ulterioare pot fi de tipul celor prevazute sau scontate, adica similar situatiei din diagrama.

P

Q_i+1 Q_i - neacordate

P soc monetary y y^*

izolat - acordate P

monetar

y→y^*

y>y^*

decalaj recisionist

P

soc repetat

curba deplasata                 acordate

monetar y<y^*

PIATA MONETARA

1. BANI

Banii reprezinta un instrument social general acceptat necesar la masurarea si compararea schimburilor , fiind mijloc direct de plata si instrument de transmitere a titlurilor de proprietate intre o persoana si cealalta .

Banii exprima dreptul detinatorilor lor de a cumpara bunuri sau alte monede nenationale, sau da individului dreptul de recunostinta a valorilor acestuia fata de semenii lui .

In aceste conditii banii reprezinta un acord , o conventie sociala prin care se convine asupra instrumentelor generale acceptate de mijlocire a schimburilor si de stingere a datoriilor persoanelor fizice sau juridice.

Fiecare dintre aceste instrumente poate fi retinut , schimbat, imprumutat sau conservat .Natura banilor poate fi mai usor inteleasa pe baza caracteristicilor , trasaturilor esentiale , si a evolutiei lor in calitate de instrument general al economiei de schimb intrucat are :

caracter obiectiv necesar instrumentelor monetare generale , care este acceptat de generatii intregi.

natura lor ca instrument social nu este dependenta de forma si corpul lor ci numai de functiile sociale indeplinite de bani.

determinarea si conversia lor de la un instrument la altul a facilitatilor dezvoltarii tranzactiilor din piata cu respectarea fluxurilor economice generate de actul comercial.

instrumentele monetare au caracter nedeterminat general si imediat.

In aceste conditii banul reprezinta un instrument care este acceptat de fiecare agent economic , dar in conditiile in care functiile acestuia sunt respectate.

Evolutia lor istorica cunoaste mai multe etape:

banul de metal (pretios sau nepretios) a reprezentat prima forma de rezolvare a problemelor actelor comerciale sau ale problemelor sociale legate de datorii.Ei sunt cunoscuti sub forma de bani moneda metalica materializati in piese tipizate care erau specifice unor economii nationale sau unei regiuni istorice.

banii marfa reprezinta cea mai veche forma a banilor , avand deseori caracter de marfa ce insoteau tranzaciile tip troc.

banii de hartie - insemne ale valorii

- sunt cunoscuti astazi ca bilete de banca (bancnote),hartie monetara sau bani echivalenti (cecurile , cardurile , inscrisurile bancare)

Biletele de banca - sunt convertibile si prezentate la purtator

se bucura de incredere unanima

sunt emise de catre o banca pe baza unor garantii care asigura valoarea bunului economic.

Banii de hartie reprezinta inscrisuri care in procesul circulatiei inlocuiesc banii cu acoperire in moneda nationala .

Trasaturi: - hartia monetara nu este convertibila ;

circula in virtutea unui curs fortat decretat de stat;

nu este acoperita in metal pretios;

este emis pentru finalizarea unor cheltuieli neproductive, militare sau bugetare;

rezolva probleme de colaps economic;

faciliteaza asigurarea primirii drepturilor in conditiile blocajului financiar;

Cardurile inregistrari bancare , electronice , reale sau virtuale;

- confera detinatorilor lor dreptul de circulatie monetara pe tipul

transferurilor conturilor bancare;

Moneda inscriptionata in card este moneda nationala si in conditiile in care bancile nationale realizeaza tratate de cooperare aceasta este convertibila.In aceste conditii moneda nationala reprezinta ansamblul mjlaocelor imediate utilizabile si acceptate de toti membrii unei comunitati pentru reglarea tranzactiilor.

Altfel spus , moneda reprezinta un simbol cu putere de cumparare care ii este oferit de conditiile exterioare , obiective ale productiei si circulatiei marfurilor in cadrul carora se manifesta (circula) asigurari relative si nevoi economice pe care le mijloceste sau le inlesneste .Cu aceste insusiri moneda intra in angrenajul deosebit de complex si dinamic al relatiilor de schimb .

Puterea de cumparare a monedei respectiv valoarea ei este o insusire generala si abstracta care evidentiaza faptul ca prin utilizarea unei unitati monetare se poate comercializa o anumita valoare dintr-un anumit produs.In conditiile in care valoarea economica si de utilizare a productiei ramane neterminata, schimbata pe tot parcursul transferului economic vanzare - cumparare.

Valoarea unui produs reprezinta raportul cantitativ in care se schimba doua marfuri obtinandu-se rezultatul muncii depuse pentru obtinerea productiei si a utilitatii pe care marfa sau produsul il confera consumatorului.

In aceste conditii , valoarea reprezinta cantitatea pe care agentul economic o poate tranzactiona in conditiile utilizarii unei unitati monetare si in conditiile asigurarii multumirii fata de utilizarea celeilalte categorii de agenti economici.

Politicile monetare influenteaza activitatea economica in sensul in care utilizarea masei monetare poate sa determine dezvoltarea economica prin dezvoltare de produs si crestere a gradului de perfectionare economica.

PIATA MONETARA

Totalitatea operatiilor economice la nivelul economiei nationale formeaza piata monetara.

Utilitatea pietei monetare , valutare si de capital implica urmatoarele aspecte functionale economice, si anume:

unicitatea rolului monedei nationale sub toate formele concrete ale acesteea si ale diviziunii acesteea valabile pe toate pietele al caror obiect il formeaza sau il utilizeaza banii nationali.

caracterul unitar al procesului de asigurare a conomiei cu disponibilitati banesti reprezinta un proces al suportului real unic valabil pentru economisiri sau plasamente .

functia unica a unitatii bancar financiare si ale celor de asigurari, adica intermedierea baneasca este realizata intre unitati economice , sociale non-bancare sau intre categoriile sociale ale claselor populatie sau in mare masura intre participanti , adica actorii economiei reale.

Din cauza acestor considerente piata monetara functioneaza si se bazeaza pe reguli si mecanisme proprii specifice economiei nationale care le caracterizeaza.

Principalele unitati participante la si in piata monetara sunt analizate sau grupate astfel:bancile , investitiile financiare , societatile de asigurari , agentii economici speciali.

Toate aceste tipuri de unitati economice pot fi alcatuite pe criteriul public privat si mixt , si reprezinta acel agent economic agregat care indeplineste rolul de intermediar specializat intre ceilalti agenti economici gestionand instrumente monetare si practicand parghii economice financiare ale economiei nationale sau ale tarii din care acestea fac parte.

Functiile institutiilor financiare si ale societatilor de asigurari care reprezinta generic sistemul bancar pot fi directionate astfel:

a.        bancile garanteaza dispozitii de plata pentru cei ale caror economii sunt tezaurizate. In aceste conditii spunem ca banca practica functia activa direct implicata in mecanism monetar financiar.

b.        banca acorda imprumuturi celor care doresc investitii realizand astfel functia pasiva intrucat gestioneaza valori monetare ulterioare

c.        acorda imprumuturi solicitantilor care indeplinesc conditii de creditare , adica bonitate financiara

d.        banca organizeaza si participa la infiintarea unor societati care pe perioada imediat ulterioara se afla sub influenta decizionala bancara.

e.        practica operatii cu titlu de valoare

f.         creeaza instrumente financiare proprii de tipul ordinelor de plata

g.        primeste spre pastrare economii acordand dobanda de depozitare

h.        realizeaza operatii de plati la ordinul clientului

i.          conduce operatiuni de casa ale intreprinderilor si institutiilor care solicita asistenta economica

Fluctuatiile macroeconomce ale sistemului bancar sunt urmatoarele:

banca de emisie coordoneaza plati si incasari ce se efectueaza in societatile analizate astfel la nivelul economiei nationale cuantul sau gradul de participare al unitatii econimice la valoarea economiei nationale

banca are rolul de restrictionare a creditului intrucat in anumite conditii disponibilitatea manageriala de cheltuieli (investitii ) este mai mare decat posibilitatile reale de productie (economisire)

realizeaza corelarea intre puterea de cumparare sau valoarea bunului cumparat (consumat) si valoarea de utilizare reala valabil exprimata pe piata.

poate realiza proiecte de investitii , de dezvoltare pe care sa le sustina prin acordare de credite avantajoase.

Principalele categorii sau tipuri de banci sunt:

Bancile comerciale - reprezinta intreprinderi lucrative specializate in ansamblul activitatilor economice care furnizeaza capital (bani) celorlalti agenti economici.In aceasta categorie distingem:

a.      banci depozite de capital care la randul lor pot fi banci propriu-zise sau banci de afaceri care practica depozitare pe termen scurt urmand ca agentul economic sa beneficieze de capitalul acumulat la momentul prescrierii termenului si dupa realizarea sumei scontate.

b.      banci ipotecare care practica emisii de obligatiuni si inscrisuri ipotecare astfel incat agentul economic sa-si poata utiliza suma solicitata ipotecar prin ipotecarea proprietatii dezvoltate

c.       bancile societati de asigurare practica garantii asiguratorii in schimbul achitarii politei de asigurare

Despagubirile specifice politei de asigurare pot fi integrale sau fractionare ½ in functie de specificul asiguratoriu sau contractul de asigurare.

2.Bancile de dezvoltare -sunt practic organizate pe principiul bancilor comerciale dar practica cu desavarsire inclinatii pentru dezvoltarea sectoriala sau ale ramurilor economiei nationale.In categoria bancilor de dezvoltare sunt incluse si societatile ONG-uri care asigura calitatea mediului ambient sau pastreaza sanatatea societatii.

3. Fondurile mutuale - sunt unitati economice de tipul bancilor de dezvoltare dar practica asumarea riscurilor pe termen mediu si lung utilizand acoperirea partipaciunii independente a fiecarui participant si majorand valoarea odata cu devalorizarea monetara sau modificarea inflatiei.Privind ca stoc masa monetara reprezinta totalitatea instrumentelor banesti de care dispune agentul economic non-financiar intr-o economie la un moment dat destinata achizitionarii de bunuri materiale si servicii , achitarea datoriilor, constituirea de depozite in vederea investitiilor si a plasamentelor ulterioare.

Privita ca flux, masa monetara reprezinta masa medie a banilor care functioneaza, ruleaza intr-o anumita perioada (an sau trimestru).

In aceste conditii masa monetara poate fi de tipul disponibilitatilor banesti propriu -zise (bani lichizi caracterizati prin lichiditate perfecta ) sau disponibilitati semimonetare, adica aproape bani care sunt instrumente monetare ce pot fi transformate in bani lichizi sau care indeplinesc functia acestora(de obicei disponibilitatile semimonetare sunt considerate obiectele de valoare :tablouri, bijuterii, proprietati, etc.).

Agregatul monetar desemneaza o parte constitutiva a masei monetare si semimonetare care reprezinta parte automatizata ale transferurilor desemnate prin :

functii economice specifice

agenti economici care emit instrumente de plata si de schimb

institutii financiar bancare

fluxuri economice reale pe care disponibilitatile le mijlocesc

Cererea de bani se defineste prin cantitatea de active pe care populatia o detine sub forma de monede si instrumente monetare la o anumita perioada.

Oferta de moneda se defineste prin cantitatea de disponibilitati pe care institutiile specializate le detin la un anumit moment dat sau intr-o perioada in depozite .

Astfel , piata monetara consta in ansamblul tranzactiilor cu moneda sau instrument monetar in confruntarea directa dintre cerere si oferta de moneda sau debitori-creditori in functie de pretul banilor sau puterea lor de cumparare.

Politica monetara poate fi definita ca ansamblul de actiuni exercitate de autoritati specializate de tipul Banca Nationala + Trezorarie asupra masei monetare si asupra activitatii financiare in vederea orientarii economiei pe termen mediu si scurt.

Pe plan intern reglarea cererii de moneda ca instrument de schimb si mijloc de plata determina stabilitatea preturilor , acoperirea fortei de munca si faza expansiunii economice.

Pe plan extern , incurajarea instrainarilor si a rezervei de capital poate fi analizata prin prisma reechilibrarii balantei de plati fapt care determina gasirea modalitatilor de a suporta presiuni voluntare ale miscarilor de capital la nivelul general extern derulat cu specificatii.

La nivel general instrumentele clasice ale politicii monetare constau in :

manevrarea taxei scontului si discontului(rascontului)

manevrarea titlurilor de piete deschise ale agentilor de marketing

variatia cotelor rezervelor obligatiilor

In aceste conditii se poate spune ca manevrarea instrumentelor amintite politica monetara impune plafonul de creditare pe termen mediu ulterior;se stabileste rata de referinta a transferurilor bancare precum si practicarea politicilor bancare de tipul:

- politica banilor ieftini, adica cumpararea de hartie in rezerva statului :

- reducerea ratelor legate de rezerva de stat;

- reducerea ratei sconturilor;

- politica banilor scumpi, adica reducerea afacerilor curente;reducerea acordarii de imprumuturi sau vanzare de hartie bancara de valoare catre trezorarii sau piata libera cat si cresterii ratei dobanzilor.

In aceste conditii piata monetara urmareste o corelare intre posibilitatile consumatorilor si disponibilitatile utilizatorilor asistati si controlati de catre institutiile specializate ce emit pretentii de banca.

PIATA MUNCII SI SOMAJUL

Forta de munca-reprezinta totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale ce exista in societatea omeneasca pe care factorul social uman le pune in functiune atunci cand creaza bunuri economice sau servicii.

In aceste conditii, munca reprezinta cheltuirea constienta a fortei proprii de munca.

Piata muncii reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice care determine oferta de munca si cereri ale dezvoltarilor,categoriilor economico-sociale care genereaza cererea de munca.

Astfel piata muncii presupune negocierea permanenta dintre purtatorii ofertei de munca si cei ai cererii de munca sub aspectul calitativ,cantitativ si structural.

Distingem urmatoarele categorii:

1)Piata principala a muncii-se caracterizeaza prin nivelul ridicat a stabilitatii si sigurantei lucului de munca garantat prin salarizare.

2)Piata secundara a muncii-se caracterizeaza prin parametrii specifici ai activitatii economice,respectiv instabilitate accentuata ,salarizare modesta si perioada limitata.

3)Piata tertiara a muncii-se caracterizeaza prin activitati economice specifice categoriilor serviciilor in care nivelurile salariale ating cote maxime in perioada de maxima solicitare si niveluri reduse in conditiile utilizarii timpilor limitati sau volumul scazut al dimensiunii productiei.

In aceste conditii , piata muncii reflecta felul in care se asigura resursele de munca pe ramuri , sectoare si profesii facandu-se totodata uzanta sau apel la nivelul de calificare al populatiei ocupate.

Din cauza acestor considerente ,piata muncii este socotita ca urmand sau practicand o functie sociala .In conditiile economiei reale, oferta de munca reprezinta totalitatea volumului de activitati emis la un anumit moment dat.

Cererea de munca poate fi aproximata ca fiind totalitatea disponibilului neocupat in conditiile in care factorul social uman doreste si incearca gasirea ocuparii in productie.

De obicei , pe piata muncii apar doua efecte specifice alocarii ocuparii timpilor in productie.

a).Efectul de venit-reprezinta dispozitia populatiei sau al unei persoane de a renunta la timpii ocupati in productie , adica la o anumita valoare de venit realizat in favoarea timpilor de odihna sau repaus care ii confera acestuia dispozitie ulterioara.

b)Efectul de substituire-reprezinta optiunea factorului social uman de a renunta la timpii de odihna , adica valoarea scazuta a venitului realizat pentru marirea timpului ocupat , adica cresterea venitului.

Cele doua efecte sunt independente , una functie de cealalta , si in aceste conditii se realizeaza practic permanenta ocuparii locurilor de munca.

Cererea de munca reprezinta nevoia de munca salariala ce se formeaza intr-o economie cu piata concurentiala exprimata prin numarul de locuitori apti de munca.

In aceste conditii , personalul ocupat primeste salarizare sau remunerare.

Populatia totala este compusa din categoria populatiei active si populatie inactiva.

In cadrul populatiei active sunt cuprinsi somerii, salariatii,transferantii si persoanele accidental neocupate.

In general , in cadrul populatiei active sunt analizate categoria persoanelor ocupate , cat si categoria persoanelor neocupate. La randul lor , persoanele ocupate pot fi ocupate permanent sau ocupate temporar sau sezonier.

Din categoria populatiei ocupate permanent fac parte categoriile de salariati cu contracte de munca pe perioade nedeterminate , respectiv populatia care doreste si ocupa permanent unul sau mai multe locuri de munca.

Categoria populatiei ocupate temporar reprezinta populatia incadrata pe baza unui contract de munca pe perioada determinata cat si populatia sezoniera care desfasoara activitati numai in anumite perioade sau numai in anumite conditii.

Populatia neocupata reprezinta categoria da populatie care momentan se afla in perioada de transfer , sau categoria somerilor , sau gravidele , studentii ( cei care nu au alta activitate ) cat si accidentatii temporar.

Populatia inactiva reprezinta elevii , accidentatii permanenti , pensionarii cat si zilierii aflati inafara perioadei de munca.

In analiza populatiei totale se tine cont de indicatorul socio-economic , populatia lucrativa care reprezinta totalitatea persoanelor apte de munca si dispuse sa presteze activitati economice in conformitate cu nivelul pregatirii individuale.Astfel , capitalul uman reuneste stocul de cunostinte profesionale , obligatii si aptitudini , care pot conduce o persoana la sporirea capacitatilor sale creative , respective a veniturilor scontate ce pot fi obtinute.

Altfel spus , capitalul uman reprezinta conditiile psihice , motrice individuale ale fiecarei unitati socio-economice care poate fi exploatat in productie.

Pentru marirea sau dezvoltarea capitalului uman se practica urmatoarele forme de emancipare : investirea in capitalul uman prin educatie , nivelul de pregatire profesional , grade de institutionalizare si forme de emancipare.

Capitalul uman se poate dezvolta si in urmatoarele conditii:

cercetare de emancipare;

acumularile cantitative ale stocurilor de cunostinte;

progresul tehnic;

programe flexibile de adaptare, etc.

Tipurile de politici care dezvolta factorul social uman sau investitia in capitalul uman pot fi incadrate astfel:

sustinerea financiara publica a invatamantului , adica acordarea de gratuitati pentru diferite niveluri de pregatire

acordarea de imprumuturi si gratuitati(burse acordate studentilor)

investitii strategice de dezvoltare pentru diferite etape ale institutionalizarii.

Mecanismele de functionare a pietei muncii reprezinta un ansamblu de legaturi intre partenerii individuali , autonomi ca viitori salariati si patronatele autonome care solicita si utilizeaza munca salariala angajata precum si legaturile si negocierile dintre reprezentantii acestor doua parti , angajati si angajatori, organizati in sindicate sau organizatii ale patronatelor care se realizeaza si se deruleaza dupa anumite reguli nedeterminate.

Fiecare categorie angajat-angajator , sindicat sau patronat exercita functii proprii si conforme categoriilor din care acestea fac parte.

SOMAJUL

reprezinta un fenomen social foarte complex al dezechilibrului economic care presupune un excedent al ofertei fortei de munca ce reprezinta o stare de inactivitate econmica totala sau partiala proprie celor care nu au un loc de munca , sunt in cautarea unui loc de munca , nu-si pot gasi loc de munca , sau au conditia de salariat dar sunt angajati numai cu timp partial de munca.

In analiza aspectului somajului se tine cont de urmatoarele aspecte:

marimea somajului : somaj de masa, somaj limitat;

intensitatea somajului : de mare intensitate; de mica intensitate;

durata somajului : pe perioada lunga sau pe perioada relativ scurta;

structura somajului care poate fi determinata de categoria de explicitare a fenomenului somaj.

Somerul reprezinta categoria populatiei apte de munca si neocupate in productie , care temporar primeste alocatii de somaj ca efect al incertitudinii gasirii unui loc de munca.

Distingem urmatoarele forme sau structuri ale somajului :

somaj voluntar - este determinat de refuzul de a se angaja a celor ce apreciaza ca salariul sau conditia de munca nu recompenseaza in mod corespunzator eforturile pe care acestia le consuma in productie.

somaj involuntar - apare atunci cand dispozitia de munca este impusa de catre angajator .

somaj natural sau somaj normal - reprezinta o forma de somaj care nu este determinata de factorii conjuncturali sau monetari.

somaj ciclic - reprezinta excedentul fortei de munca a carei geneza ciclica este determinata de conjunctura economica cu caracter sezonier al diferentelor activitatii economice.

somaj structural - este determinat de tendinta de restructurarile economice care au loc sub incidenta crizelor economice , sau ale revolutiilor tehnico-stiintifice, sau inchiderii firmelor , sau restructurarii fundamentate si orientate datorate modificarii gustului de consum, respectiv ale actiunii consumatorilor.

somaj tehnologic - determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi, precum si de centralizarea unor capitaluri ale sectoarelor economice care conduc la restrangerea locurlor de munca.

somaj tehnic - reprezinta o stare de inactivitate fortata impusa de discontinuitatile care intervin in procesele de productie pe un timp determinat(grevele,intreruperea energiei termice, electrice, clima defavorabila, defectiuni in sistemul de productie, etc).

somaj de crestere economica - este provocat de cresterea cererii de locuri de munca ca urmare a intrarii unor activitati economice in faza de recesiune.In aceste conditii , fie se reduce timpul individual de munca , adica diminuarea venitului personalului angajat, fie se reduce arbitrar valoarea manoperei pe timpul lucrat , adica venit salarial scazut.

somaj frictional (de tranzitie) - reprezinta starea de inactivitate momentan temporara care corespunde unei situatii sau faze intermediare datorate schimbarii locului de munca dintre doua activitati de la locul vechi la viitorul loc de munca.

somaj de inadaptare - reprezinta o forma determinata a populatiei active, caracterizata prin imposibilitatea organizatorica de a se adapta la tehnicile si tehnologiile dezvoltarii actuale care presupune viteza de executie si flexibilitate crescuta.

somaj apparent - reprezinta forma de contradictie dintre autoritatea angajatoare si dreptul solicitantului la ajutorul social ce compenseaza partial efectul pierderii salariului .Aceasta forma de somaj este caracteristica persoanelor care sunt indecise de a ocupa sau nu o anumita functie sau loc de munca precum si factorul social uman aflat in perioada de reconversie profesionala.

somaj deghizat - reprezinta existenta locurilor de munca cu productivitate scazuta in care angajatii primesc un nivel redus de salariu, ei nefiind de fapt nici someri, nici angajati.

In evaluarea somajului trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte care il caracterizeaza:

numarul somajului si ratia somajului determina nivelul somajului.

intensitatea somajului terbuie urmarita pe criteriul din total somaj al somajului partial sau al somajului deghizat

Structura somajului face raportare asupra categoriei de someri analizati pe grupe de varsta , sexe si ocupatii sau niveluri de pregatire.

Dintre masurile de diminuare a somajului amintim:

politici de pregatire si calificare ale somerilor

politici de reconversie profesionala

politici ale protectiei populatiei active ocupate

politici ale orientarii muncii intre angajati si agentii economici ofertanti in vederea corelarii locurilor de munca(detasari sezoniere).