Ocuparea fortei de munca in Romania

Ocuparea fortei de munca in Romania

Cunoasterea starii economice si sociale a tarii, a evolutiei de ansamblu a societatii romanesti, etapa de etapa, pe parcursul istoriei si devenirii sale moderne s-a constituit, de-a lungul timpului, intr-un obiectiv prioritar al statisticii noastre nationale. Ėntr-un asemenea context, un loc de prim ordin l-a ocupat conceperea si realizarea recensamintelor populatiei, cronica statisticii oficiale din Romania consemnand asemenea preocupari inca de la Unirea Principatelor din 1859.

Ultimul recensamant, din martie 2002, reprezentand cel de-al zecelea recensamant al populatiei organizat pe principii moderne in tara noastra, prin anvergura si complexitatea sa, prin conceptie si organizare, prin metodologiile implementate, in conformitate cu standardele internationale, ne situeaza in acest domeniu -si o afirmam cu fireasca mandrie - in randul statelor avansate ale Europei. Se impune sublinierea si a altor particularitati distinctive, care reprezinta tot atatea ratiuni de interes pentru o cercetare statistica de o asemenea amploare si care-i dau o relevanta aparte:

- recensamantul din martie 2002 prezinta, dupa o perioada relativ indelungata o de 10 ani o principalele componente ale situatiei demografice a tarii;

- ramane inscris ca cea mai importantasi complexa cercetare statistica de la acest inceput de secol si mileniu, cu certe rezonante in timp, rezultatele sale devenind indubitabil, din perspectiva anilor ce vor veni, o importanta zona de referinta; 

-evidentiaza demersul activ al societatii noastre pentru integrarea Romaniei in structurile europene si, in particular, al alinierii statisticii oficiale romanesti la standardele si normele comunitare.

Neindoios, mai pot fi relevate si alte semnificatii privind insemnatatea si valoarea acestui recensamant. Am enumerat doar cateva, cu intentia de a sublinia ca importanta sa a generat profunde determinari ce au constituit, implicit, o reala sursa de crestere a responsabilitatii statisticii, de angajare la cote maxime profesionale a tuturor specialistilor, asigurandu-se, astfel, o prelucrare de certa valoare si acuratete, precum si o finalitate pe masura.

Iata, acum, prezentam utilizatorilor primul volum cu rezultate finale si definitive o dintr-o serie de 5 o ce cuprinde un ansamblu impresionant de date statistice referitoare indeosebi la numarul, structura pe varste si sexe, la cea etnicasi confesionala, la nivelul de instruire si la migratia populatiei, precum si la alte elemente esentiale, ce prefigureaza starea demografica a societatii noastre.

Toate aceste date finale sunt rezultanta unor agregari complexe, a unor informatii de mare volum furnizate de peste 9 milioane de formulare completate, cu sprijinul deosebit al populatiei, de catre circa 120 de mii de specialisti si anchetatori.

Tabelele prezentate in volum sunt concepute si elaborate astfel incat, prin corelarea judicioasa a mai multor caracteristici definitorii, sa ofere largi posibilitati de interpretare si analiza a multitudinii aspectelor demografice ce caracterizeaza actualmente populatia Romaniei.

In continuare imi ingadui - fara pretentia unei analize o de a prezenta principalele tendinte si caracteristici ce permit cunoasterea schimbarilor intervenite in evolutia si structura populatiei tarii noastre, precum si realizarea unor evaluari din punct de vedere social si demografic.

Caracteristici Generale: Compararea datelor furnizate de recensamantul din 2002, cu cele din 1992, consemneaza faptul ca populatia Romaniei si structura ei demografica au inregistrat in aceasta perioada evolutii, tendinte si mutatii noi, diferite de cele care au avut loc in deceniile anterioare.

Ele au fost determinate sau influentate de actiunea convergenta a unui complex de factori de natura politicasi economica specifici ultimului deceniu.

Aceste tendinte si particularitati se constituie intr-o rezultanta a amplului si dificilului proces de tranzitie, de reconstructie socialasi morala, de reformare a economiei si societatii romanesti, pe calea modernizarii si a valorilor democratiei.

Modificarile structurale care s-au produs in acesti ani au determinat unele trasaturi specifice, de ordin cantitativ dar si calitativ, atat in ceea ce priveste evolutia numarului populatiei, cat si a caracteristicilor ei socio­demografice sau economice.

Se observa o evolutie descendenta a numarului locuitorilor tarii si accentuarea procesului de imbatranire demografica.

Sunt relevante in acelasi timp unele tendinte favorabile, cu efecte pozitive in ceea ce priveste in special calitatea resurselor umane disponibile.

Se detaseaza, astfel, ca fenomene si tendinte concordante deschiderilor si progreselor din societatea noastra, cresterea nivelului general de instruire al populatiei si reducerea analfabetismului, schimbarile intervenite in structura confesionala, ce confirma libertatea de care se bucura existenta si dezvoltarea cultelor religioase, nivelul ridicat de propagare a fenomenului religios, inexistenta discriminarilor pe criterii etnice cu privire la accesul la invatamant sau la folosirea limbii materne, respectiv libera circulatie a persoanelor in cadrul migratiei interne si externe.

Numarul si Densitatea Populatiei. Numarul  poplatiei Romamiei, inregistrat la recensamantul din martie 2002, a fost de 21.680.974 locuitori, situand tara noastra pe locul 9 ca marime intre tarile europene.

Distributia pe regiuni de dezvoltare releva faptul ca cel mai mare numar de locuitori se afla in Nord-Est, Sud-Est si Sud, regiuni ce insumau aproape 10 milioane de locuitori (45,7% din populatia Romaniei). Cel mai mic numar de locuitori se inregistra in regiunea Vest (cu aproape 2 milioane locuitori).

De remarcat ca aproape 30% din populatia tarii era concentrata in 7 judete (fiecare cu peste 700 mii locuitori).

Conform datelor furnizate de ultimele doua recensaminte, perioada 1992o2002 s-a caracterizat prin reducerea numarului  populatiei, aceasta inregistrand o scadere de 1,1 milioane persoane, declin demografic care s-a produs intr-un ritm mediu anual de o0,5%. Reducerea populatiei in perioada analizata a fost influentata de micsorarea accentuata a natalitatii si de soldul negativ al migratiei externe.

Comparativ cu 1992, se constata mentinerea preponderentei populatiei urbane a tarii (52,7%).

Daca populatia urbana s-a redus in perioada 1992 o 2002 cu un ritm mediu anual de o 0,8%, pentru populatia rurala ritmul mediu anual de scadere a fost de numai o 0,2%, diminuandu-se, astfel, decalajul procentual intre cele doua medii. Asadar, asistam la o temporizare a procesului de urbanizare, chiar la o stopare a acestuia.

Intre cele doua recensaminte, densitatea populatiei a scazut de la 95,7 la 90,9 locuitori pe kmp, Romania ocupand, si la acest indicator, locul al noualea in Europa.

Structura Populatiei pe Sexe si Varste. Distributia populatiei pe sexe si varste este o expresie a tendintelor care s-au manifestat in timp in evolutia fenomenelor demografice, precum si in fluxurile migratorii interne si externe.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

Populatia de sex feminin continua sa fie predominanta (50,8 % din total populatie in 1992 si 51,3% in 2002). Femeile sunt mai numeroase decat barbatii incepand cu grupa de varsta 40 o 44 de ani.

In perioada 1992 o 2002, scaderea populatiei feminine a fost mai redusa decat cea a populatiei masculine, ceea ce a avut ca rezultat accentuarea decalajului numeric intre sexe. Astfel, in anul 2002, la 1000 persoane de sex masculin reveneau 1051 persoane de sex feminin, fata de 1034 in 1992.

Schimbarile in structura populatiei pe varste evidentiaza accentuarea procesului de imbatranire demografica o prin reducerea numarului persoanelor tinere (cele sub 15 ani), concomitent cu cresterea populatiei varstnice (de 60 de ani si peste).

La recensamantul din 2002 s-au inregistrat 310 persoane in varsta de peste 100 de ani, 228 dintre acestea fiind femei, fata de 1992 cand in Romania au fost recenzate 257 persoane centenare, dintre care 186 femei.

Efectele pe care procesul de imbatranire le are, atat asupra desfasurarii vietii economice si sociale, cat si asupra perspectivelor evolutiei demografice sunt evidentiate si prin raportul de dependenta o raportul dintre tineri / varstnici si adulti (de 15o59 ani). Astfel, numarul tinerilor care reveneau la 1000 de persoane adulte a scazut in perioada 1992 o 2002 de la 373 la 279, iar cel al varstnicilor a crescut de la 269 la 307

Structura populatiei ocupate dupa statutul profesional, pe sexe

Lumea se schimba, economia se schimba, structurile se schimba. Consideram insa ca imbatranirea demografica se cere evaluata cu sporita rigoare, in toate laturile ei, pentru a cuantifica implicatiile acesteia asupra dezvoltarii economice si a restabili in timp echilibrele necesare, prefigurand, intr-o perspectiva mai larga, un nou model de structura economicasi demografica.

Nivelul de Instruire. Urmare a dezvoltarii sistemului national de educatie si a cuprinderii noilor generatii in procesul de invatamant au intervenit, in ultima perioada, modificari in structura populatiei dupa nivelul si felul scolii absolvite.

Ca o caracteristica esentiala se constata ca in ultimii 10 ani s-a inregistrat o crestere a gradului de instruire a populatiei si o reducere a numarului analfabetilor.

Gradul de cuprindere scolara in total populatie de 6 ani si peste a fost 19,2% (la persoanele de sex masculin de 19,7% iar la cele de sex feminin de 18,7%).

Datele recensamantului din 2002 releva faptul ca in ultimii 10 ani a avut loc o crestere insemnata a populatiei care a absolvit institutii de invatamant superior si secundar, precum si o reducere a celor ce au absolvit numai scoala primara sau nu au absolvit nici o scoala.

In 2002, la 1000 persoane reveneau 846 persoane care au absolvit o forma de invatamant, in crestere fata de 1992, cand s-au inregistrat doar 805 absolventi de scoala la 1000 de locuitori.

Proportia persoanelor care au un nivel de instruire superior si secundar a ajuns actualmente la aproape trei patrimi din totalul persoanelor in varsta de 10 ani si peste, respectiv de 74,3%, comparativ cu o pondere de 69% in 1992.

Numarul absolventilor institutiilor de invatamant superior a crescut in ultimii 10 ani de peste 1,4 ori, fiind in 2002 de 1,37 milioane si detinand in totalul persoanelor de 10 ani si peste o pondere de 7,1%. Si numarul persoanelor absolvente ale unei institutii de invatamant secundar a crescut in ultimul deceniu, ajungand la 13,1 milioane, avand o pondere de peste doua treimi in total (respectiv 67,2%).

Ca urmare a cresterii nivelului de instruire, respectiv a numarului absolventilor invatamantului superior si secundar, a avut loc o reducere a celor ce au absolvit doar scoala primara, ponderea lor in populatia de 10 ani si peste scazand la o cincime (20,1% in 2002 fata de 25,0% in 1992).

Ultimul deceniu a consemnat si reducerea numericasi proportionala a persoanelor farascoala absolvita (la 5,6% in 2002), in cadrul carora insa peste jumatate erau stiutori de carte.

Consecinta fireasca a cresterii nivelului general de instruire a populatiei a avut loc o reducere a numarului nestiutorilor de carte, cu aproape 90 mii persoane in ultimii 10 ani. Ca atare proportia populatiei analfabete a scazut de la 3,1% in 1992 la 2,6% in 2002.

Structura populatiei dupa nivelul scolii absolvite s-a imbunatatit in ultimul deceniu nu numai pe total, dar si pe sexe si medii de viata (urban si rural).

Pe forme de proprietate, in invatamantul superior, 20,8% dintre studenti erau cuprinsi in invatamantul particular. Ėn invatamantul postliceal si de maistri ponderea invatamantului particular era de 33,8%. La celelalte niveluri de invatamant, sistemul de invatamant particular detinea ponderi mult mai mici.

Structura Etnica Lingvistica si Confesionala a Populatiei. Analizand compozitia etnica, lingvisticasi confesionala este sesizabila, in ultimii 10 ani, o stabilitate relativa marcata, totusi, de unele neesentiale schimbari in structura. Aceasta analiza este posibila datorita faptului ca recensamantul din 1992 a fost primul dupa cel de-al doilea razboi mondial care a furnizat informatii privind distributia populatiei dupa religie. 

Structura etnica a populatiei Romaniei releva faptul ca ponderea romanilor, populatia majoritara, a ramas aceeasi ca si la recensamantul din 1992, fiind de 89,5% din totalul populatiei.

Alaturi de cei 19,4 milioane de romani, in tara noastra convietuiau in anul 2002 aproape 2,3 milioane persoane apartinand minoritatilor etnice. Ėn cadrul diferitelor etnii s-au inregistrat unele cresteri sau reduceri, dupa cum urmeaza: maghiarii (inclusiv secuii) au reprezentat 6,6% din populatia tarii, in scadere cu 0,5 puncte procentuale fata de recensamantul din 1992; rromii/tiganii - 2,5% (in crestere cu 0,7 puncte procentuale); ucrainenii - usor in scadere fata de 1992, dar cu o pondere in totalul populatiei neschimbata - 0,3%; numarul germanilor (inclusiv sasii si svabii) s-a redus la jumatate, ei detinand 0,3% din totalul populatiei; croatii, grecii, turcii sau italienii au inregistrat cresteri, in timp ce la toate celelalte etnii numarul de persoane a scazut.

La recensamantul din 2002, 91,0% din populatia tarii a declarat ca limba materna, limba romana, cu 337 mii persoane mai mult decat numarul celor care s-au declarat de etnie romana.

Compararea numarului de vorbitori ai unei anumite limbi materne cu cel al persoanelor de etnie corespunzatoare scoate in evidenta o serie de modificari fata de 1992: numarul vorbitorilor de limba romana care revine la 1000 etnici romani a crescut usor, de la 1013 persoane la 1017 persoane; al celor de limba maghiara a scazut de la 1009 persoane la 1008; al celor de limba romanes s-a majorat, concomitent cu cresterea numarului de etnici rromi/tigani, de la 415 persoane la 444; numarul vorbitorilor de limba germana s-a redus de la 825 persoane la 751, iar cel al persoanelor care au declarat alte limbi materne, raportat la 1000 de persoane de etnia respectiva, a inregistrat o usoara scadere in favoarea vorbitorilor de limba romana.

Distributia populatiei dupa religie (confesiune religioasa) la recensamantul din 2002 releva aceeasi preponderenta a populatiei de religie ortodoxa, ca si la recensamantul anterior. Persoanele de religie ortodoxa detineau in totalul populatiei o pondere de 86,8%, similara cu cea din 1992. Urmeaza romano-catolicii, reprezentand 4,7% din total, in scadere fata de 1992; reformatii, cu o pondere de 3,2% (si ei in usoara scadere) si penticostalii, care au inregistrat o pondere de 1,5% din total, in crestere fata de 1992.

Comparativ cu recensamantul anterior, persoanele care s-au declarat de religie/confesiune: baptista, adventista de ziua a saptea, musulmana, crestina de rit vechi si evanghelica luterana sinodo o presbiteriana au inregistrat usoare cresteri.

La actualul recensamant, numarul persoanelor care s-au declarat atei sau fara religie, insumand 21 mii persoane (0,1% din total), a scazut, fata de recensamantul anterior, cu peste o treime.

MIGRATIA POPULATIEI. Deplasarile in strainatate la lucru sau la studii au capatat amploare in ultimul deceniu. Astfel, la data recensamantului, un numar de 159 mii persoane cu domiciliul in Romania erau absente, fiind plecate in strainatate pentru o perioada mai mare de un an.

De remarcat faptul ca ponderea cea mai insemnata in randul acestora o detineau barbatii cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 ani .

Pe de alta parte, s-au inregistrat in cadrul gospodariilor populatiei 20,7 mii de cetateni straini care aveau o resedinta de peste un an pe teritoriul Romaniei, iar in gospodariile institutionale 4,9 mii, cei mai multi fiind moldoveni, turci, chinezi, italieni, greci, sirieni.

Distributia populatiei stabile a Romaniei dupa domiciliul actual releva ca 95,7% aveau domiciliul in aceeasi localitate cu resedinta.

Din populatia stabila cu domiciliul in Romania peste 30% si-a schimbat domiciliul cel putin o data in viata.

Raportand localitatea de nastere la localitatea de recenzare, se observa ca aproape o treime din populatia stabila s-a nascut intr-o alta localitate decat aceea in care a fost recenzata.

Se constata diferente intre migratia populatiei masculine si cea a populatiei feminine. Femeile prezentau o mobilitate teritoriala mai mare decat a barbatilor: proportia femeilor care s-au nascut in alte localitati din tara decat cea in care au fost recenzate a fost de 35,3% din total , in timp ce la barbati proportia respectiva era de 28,9%.

CONCLUZII

Noi oamenii,prin actiunile noastre de zi cu zi, intretinem aceasta viata si facem sa palpite aceasta viata, o ridicam pe trpte superioare. Iata de ce permanent, direct sau indirect, desfasuram o multitudine de actvitati: producem bunuri materiale, dezvoltam stiinta si tehnica , ne instrui si instruim pe alti, cream opere de arta, suntem antrenati in actiuni politice, consumam bunurile produse. Din ansamblul acestor activitati, productia bunurilor materiale necesare traiului, actionand asupra naturii si transformand-o conform nevoilor lor. Totodta, in procesul muncii oamenii stabilesc in mod onevitabil legaturi uni cu altii, intra in relatii reciproce, relizand astfel cadrul social al productiei.

Resursele umane reprezinta ansamblul aptitudinilor fizice si intelectuale native, impreuna cu cunostintele dobandite(prin invatare si aclificare) si experienta acumulata in viata activa si utilizata in cativitatile specifice fiecarei organizatii.

Prin munca, omul s-a dezvoltat ca o fiinta rationala si sociala, munca este aceea care l-a separat pe om de animalele. Actionand asura naturii prin intermediul muncii, omul a actionat si asupra lui, modificand, cum spunea Marx, propria lui natura sau, asa cum sublinia Engels in"Dialectica naturii", munca l-a creat pe om. Deosebirea caracterisrica dintre cardul de maimute si societatea omeneasca este munca.

Majoritatea produselor, in special cele cu un grad ridicat de tehnicitate sunt rezultatul combinarii muncii a zeci de lucratori din diferite ramuri ale industriei. In acelasi timp, in cadrul fiecarei ramuri se realizeaza unitatea de actiune a unei largi game de meserii, cu diferite grade de calificare. Procesul de productie modern a devenit o uriasa inlantuire de activitati deosebite, dar conexe in masura in care se complecteaza reciproc pentru obtinerea produselor necesare societatii. In aceasta situatie, realizarea productiei in sortimente planificate si de calitatea corespunzatoare este posibila numai daca ficare muncitor isi indeplineste la timp si corect obligatiile de munca, respecta intocmai disciplina muncii din intreprindere, sectia atelier.

O importanta deosebita in dezvoltarea econumica o reprezinta productivitatea muncii, precum si cresterea acesteia.

Astfel cresterea productivitatii muncii se manifesta in societate ca un proces neintrerupt si rapid, el nu mai cunoaste o evolutie oscilatorie, cu perioade de caderi sau intreruperi, manifestandu-se numai ca tendinta generala, ci capata o continuitate deplina, o intensitate deosebita, concretizata intr-un ritm inalt de infuptuire. Pe langa caracterul neintrerupt, cresterea productivitatii muncii capata si un caracter multilateral. Ritmul inalt de crestere a productivitatii muncii este specific pentru toate ramurile de activitate si pentru toate intreprinderile. Intarirea si dezvoltarea societatii, ridicarea nivelului de trai al oamenilor, muncii si prelungirea timpului liber al cestora se poate realiza numai prin cresterea necontenita a productivitatii muncii in toate domeniile de activitate.

Dezvoltarea in ultimele decenii a progresului tehnic, extinderea tot mai larga a mecanizarii complexe, semi-automatizarii si automatizarii productiei au dus si duc la reorganizari insemnate ale productiei si muncii. Sarcini care inaunte se constituiau ca operatii de sine statatoare, acum sunt reunite astfel incat are loc o crestere continua a gradului de complexitate a muncii.

Dezvoltarea economica exprima ansamblul transformarilor cantitative, structurale si calitative ce survin atat in procesele economice cat si in cercetarea stiintifica si tehnologiile de fabricatie; in mecanismele de functionare a economiei; in modul de gandire si in comportamentul oamenilor. Ea implica cresterea economica. Intre cele doua procese fiind o relatie de la intreg la parte; poate exista crestere economica fara dezvoltare; reciproca nu estre valabila.

Progresul economic reprezinta un efect, intre timp, al cresterii si dezvoltarii economice. Pe baza progresului in stiinta si in tehnologie si a eficientei economice, are loc trecerea activitatilor econimice de ansamblu de la trepte inferioare spre altele, superioare. Esenta progresului consta in sporirea prodctivitatii factorilor nationali, in cresterea dimensiunilor potentialului economic )maxim, valorificabil si atras), concomitent cu moderniyarea structurilor (la toate nivelurile si sub toate formele lor).

Rolul important al institutiilor in dezvoltarea economica a fost pus in evidenta si prin experienta negativa a tarilor foste socialiste din tarile centrale si est-europene. Eroarea principala a guvernantilor din aceste tari a constat in falsa lor convingere ca economia de piata, cu toate favorabilitatatile ei - inclusiv cea de stimulare a cresterii economice - , poate fi introdusa doar prin liberalizarea preturilor si prin privatizare. Nu s-a inteles faptul ca piata este o institutie sociala care a fost construita si dezvoltata in curs de secole si prin actiunea umana conssienta specializata. Piata a fost, este si va fi inglobata intr-un context socio-economic de reglementari, de relatii si asteptari interumane. De aceea, introducerea cu succes a mecanismului pietei este posibila numai parelel cu constructia unui context socio-economic in aceste tari.

Un program coerent de transformari pote fi fundamentat numai daca exista constiinta ca obstacolele curente in calea unei dezvoltari armonioase sunt in esenta social - politicesti ca ele determina repartitia actuala a puterii atat la nivel national cat si la nivel mondial.

BIBLIOGRAFIE

1. Cornescu, Viorel: ,,Omul, factor activ al vietii economice" Editura politica Bucuresti 1979;

2. Cornescu, Viorel: ,,Productivitatea muncii si factorului uman" Editura politica Bucuresti 1977;

3. Didier Michel: ,,Economia: Regulile Jocului" Editura Humanitas Bucuresti 1998;

4. Dobrota, Nita: ,,Curs de economie politica" Editura Polirom 2000;

5. Dornbus, R. Reynoso, A.: ,,Financial Factors in Economic Development" American Economic Reviev, Maz 1989;

6. Dobrota, Nita: ,,Macroeconomie" Editura Polirom 2000;

7. Dumas, L.J.: ,,The Political Economy of Arms Reduction" Bulder, Colorado, Westview Press Inc. 1982;

8. Dumont, J.P.: ,,Les systemes de production sociale europe"Editura Economica Paris 1992;

9. Harwinee, Philip: ,,Introducere in economia politica moderna" Editura Polirom Bucuresti 2002;

10. Iordache, Stelian: ,,Curs de economie politica" Editura Economica Bucuresti 1999;

11. Institutul Central de Cercetari Economice, Fondurile sociale de ocnsum, Bucuresti 1984;

12. Khan, Bahadur: ,,Introducere in economie politica moderna" Editura Polirom 2002;

13. Langnead, John: ,,Introducere in economie politica moderna" Editura Polirom 2002;

14. Lazar Costinel: ,,Curs de economie politica" Editura Economica Bucuresti 1999;

15. Lisievici, Petru: ,,Dezvoltare durabila: Teorie si practica" Editura Universitara Bucuresti 1999;

16. Lewis, Solmon: ,,Economics" Third Edition, Addison Weslez, Publishing Company, Inc. Universsity of California, Los Angeles 1980;

18. Muet, P.A.: ,,Theories et modeles de la macroeconomie" Editura Economica Paris 1983;

19. Negrei, Costel: ,,Dezvoltare durabila: Teorie si practica" Editura Universitara Bucuresti 1999;

20. Petrovici, Virgil: ,,Managementul resurselor umane" Editura Muntenia & Leda Constanta 2002;

21. Ploae, Victor: ,,Microeconomie" Editura Ex-Ponto Constanta 2000

22. Tribuna Economica mr. 18/2004;

23. Vadineanu, Angheluta: ,,Dezvoltare durabila: Teorie si practica" Editura Universitara Bucuresti 1999;