Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Economie


Qdidactic » bani & cariera » economie
Proprietatea, munca si repartitia - continutul si formele proprietatii



Proprietatea, munca si repartitia - continutul si formele proprietatii



Cuvinte cheie: proprietate publica, proprietate privata, factori de productie


Continutul si formele proprietatii


In sens economic, proprietatea se refera la relatiile care se stabilesc intre indivizi in legatura cu insusirea bunurilor economice. Elementele caracteristice conceptului de proprietate sunt obiectul si subiectul proprietatii, relatiile si tipurile de proprietate.

Obiectul proprietatii este reprezentat de totalitatea bunurilor economice, privite ca entitati identificabile si masurabile din punct de vedere economic. Aceste bunuri se pot clasifica, dupa cum urmeaza:

a) Dupa forma existentiala:

bunuri materiale;

servicii;

informatii;



b) Dupa modul de circulatie:

bunuri care circula ca marfuri;

bunuri care circula fara a fi marfuri;

c) Dupa destinatie:

bunuri pentru consum;

bunuri de productie;

d) Dupa gradul de prelucrare:

primare (desprinse direct din natura);

intermediare (aflate in diverse stadii de prelucrare);

finale (care nu mai sufera transformari ulterioare).

Subiectul/subiectii proprietatii sunt participantii la viata economico-sociala, ca persoane fizice, juridice, sociogrupuri sau organizatii.

Relatiile de proprietate sunt acele relatii care fac parte din cadrul relatiilor sociale si capata sens economic prin faptul ca prin acestea se exercita direct atributiile de proprietar, intre subiectii proprietatii si terti stabilindu-se astfel anumite raporturi:


cu privire la aproprierea si posesiunea bunurilor;

cu privire la utilizarea bunurilor;

cu privire la gospodarirea, administrarea si gestionarea bunurilor;

cu privire la dreptul de dispozitie;

cu privire la culegerea roadelor utilizarii obiectului proprietatii (uzufruct).

Forme de proprietate:

proprietatea privata - ocupa locul central in tarile cu economie de piata si poate fi de doua tipuri: individuala (un singur subiect al proprietatii) sau asociativa (subiecti multipli);

proprietatea publica - prezenta in diferite proportii si in anumite sectoare ale economiei (ramurile strategice);

proprietatea mixta - derivata din cele doua tipuri fundamentale.

Importanta proprietatii in cadrul economiei unei tari rezida din faptul ca, in functie de tipul acesteia, apar deosebiri privind detinatorii celor trei factori de productie, respectiv ai fortei de munca, pamantului si capitalului sub forma de mijloace de productie si este implicit afectat modul in care rezultatele utilizarii acestor factori vor fi repartizate catre acestia.


2. Continutul si trasaturile muncii. Relatia proprietate-munca. Criterii de repartitie in economia contemporana


Munca reprezinta activitatea fizica sau intelectuala prin care oamenii obtin bunuri necesare satisfacerii trebuintelor lor, utilizand unelte si instrumente (mijloace de munca) si valorificandu-si aptitudinile, cunostintele si experienta de care dispun.

Munca il defineste pe om ca specie aparte in cadrul regnului animal, datorita faptului ca aceasta reprezinta o actiune tipic umana, o activitate creatoare, depusa in urma prefigurarii in constiinta a scopului si rezultatelor sale.

Motivatia muncii este complexa, ea fiind mai intai o necesitate si apoi o sursa a constiintei de sine, de multumire, inspiratie intelectuala si un mijloc de afirmare a individului in cadrul societatii.

Dupa perioada post-belica, sub influenta determinanta a progresului stiintifico-tehnic munca a capatat noi trasaturi:

- s-a modificat raportul dintre consumul de energie fizica si cel de energie intelectuala in favoarea celei din urma;

- a crescut gradul de complexitate a muncii, fapt ce implica folosirea fortei de munca cu pregatire profesionala superioara;

- s-a urmarit imbinarea specializarii muncii cu asigurarea unui larg orizont stiintifico-tehnic, pe fondul accentuarii diviziunii muncii;

- a crescut eficienta muncii, cel mai relevant exemplu in sprijinul acestei afirmatii fiind cresterea productivitatii muncii.

Datorita progresului stiintifico-tehnic inregistrat in secolul si modificarilor structurale inregistrate la nivelul economiei si a societatii, s-au creat conditii pentru restructurarea raportului dintre proprietate si munca, dupa cum urmeaza:

a) s-a constatat o tendinta de difuzare a obiectului proprietatii ca urmare a necesitatii de combatere a monopolurilor si datorita cresterii posibilitatilor de economisire si de investire ale populatiei;

b) asistam la accentuarea pluralismului formelor de proprietate, ca urmare a diversificarii tipurilor de subiecti ai proprietatii si mixarii acestora;

c) s-a accentuat unitatea de interese intre proprietari si salariati, fiecare urmarind gestionarea cat mai rationala si eficienta a obiectului proprietatii;

d) s-a modificat raportul dintre veniturile obtinute pe baza muncii si cele obtinute pe baza proprietatii, in favoarea celor dintai.

Dispunand de obiectele proprietatii si folosind resursele de munca ale fiecarei tari se obtine in final venitul nou creat, de modul sau de repartizare depinzand cresterea economica si bunastarea statului respectiv.

stiinta economica se ocupa de fundamentarea veniturilor si impartirea acestora in cadrul teoriei repartitiei.

De-a lungul timpului, in practica, au existat mai multe moduri de impartire a acestui venit. Pana dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial, principalul criteriu de repartitie a venitului era cel dupa volumul factorilor de productie folositi (respectiv munca, natura si capitalul). Cu alte cuvinte, cu cat se muncea mai mult timp sau se avansa mai mult capital cu atat rezultatul de care trebuia sa se bucure beneficiarul factorului de productie era mai mare. Dupa al Doilea Razboi Mondial, aceasta baza economico-sociala a impartirii venitului creat dupa volumul celor trei factori de productie a disparut. Astazi se tine cont in principal de eficienta cu care sunt folositi factorii de productie in cadrul activitatilor economice. Ca urmare, tarile dezvoltate din punct de vedere economic utilizeaza drept criteriu fundamental in impartirea veniturilor repartitia dupa rezultate. Totodata, un rol important in repartizarea rezultatelor il joaca grupurile sociale participante la viata economica (actionariatul, patronatele, salariatii) si statul democrat, prin intermediul politicilor sale de distribuire si redistribuire a veniturilor.


Teste de evaluare a cunostintelor


1) Caracterizati proprietatea mixta;

2) Caracterizati situatia formelor de proprietate specifica lumii de azi;

3) Explicati sensul in care proprietatea privata determina cresterea eficientei si afirmarea agentilor economici competenti;

4) Cu referire la concurenta dintre formele de proprietate, precizati care sunt efectele sale si cine este beneficiarul acestor efecte.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright