Teste grila la disciplina econometrie si previziune economica

TESTE GRILA LA DISCIPLINA ECONOMETRIE SI PREVIZIUNE ECONOMICA

1. Previziunea economica este o stiinta care studiaza:

a. evolutia viitoare a fenomenelor si proceselor economice.

b. evolutia economiei in prezent;

c. evolutia economiei in trecut;

2. Economia nationala moderna este formata din:

a. totalitatea activitatilor economice si sociale;

b. multitudinea de unitati economice, ramuri si subramuri;

c. diverse sectoare economice care cuprind mai multe forme de proprietate.

3. Existenta interdependentelor intre componentele economiei economiei nationale moderne presupune:

a. asigurarea unor orientari si ordonari a fluxurilor economice;

b. totala libertate de actiune a agentilor economici;

c. dirijismul absolut al activitatii economice.

4. Conducerea activitatii economice si sociale are ca baza de pornire necesitatea previziunii evolutiei:

a. cerintele pietei interne si externe;

b. evolutia raportului dintre resursele economice si nevoile sociale;

c. orientarile fortelor politice din campaniile electorale.

5. Activitatea previzionala este determinata de o serie de factori intre care:

a. accelerarea ritmurilor transformarilor si implicatiile lui;

b. cresterea populatie si diversificarea cerintelor;

c. concurenta intre tarile lumii privind atingerea unui nivel de dezvoltare.

6. Factorii de grupare a curentelor de gandire previzionala se refera la:

a. ordinea prioritara a factorilor: tehnologic, economic si social;

b. evolutia viitoare a resurselor economice;

c. dinamica nevoilor de consum.

7. Optiunea fundamentala in cercetarea previzionala se remarca directia explorativa caracterizata prin:

a. tendinta normativa;

b. tendinta institutionala;

c. tendinta tehnocrata.

8. Optiunea fundamentala in cercetarea previzionala se remarca directia normativa caracterizata prin:

a. tendinta umanista;

b. tendinta tehnocrata;

c. tendinta institutionala.

9. Scoala americana situeaza in centrul activitatii de previziune:

a. tehnologia;

b. nevoile sociale;

c. cresterea economica.

10. Scoala europeana situeaza in centrul activitatii de previziune:

a. omul si problemele sale;

b. tehnologia si evolutia sa;

c. aspiratiile de progres ale natiunii.

11. Scoala japoneza situeaza in centrul activitatii de previziune:

a. conceptul "societatii cu retele multiple";

b. cercetarea tehnologica;

c. evolutia structurilor sociale.

12. Futurologia este definita ca:

a. oglinda a istoriei;

b. cercetare exclusiva a trecutului;

c. cercetare exclusiva a viitorului.

13. Conjunctura se defineste ca:

a. o stare de fapt a economiei nationale;

b. o constructie intelectuala a unor viitori posibili;

c. ca o stare trecuta a dezvoltarii economice.

14. Prospectiva se defineste in viziunea Comisiei O.N.U. drept:

a. studiul viitorului care poate fi orientat;

b. studiul evolutiei economiei in trecut;

c. studiul evolutiei economiei in prezent.

15. Comisia O.N.U. defineste prognoza drept:

a. o cercetare a evolutiei economiei in trecut;

b. o cercetare a evolutiei economiei in prezent;

c. o evaluare probabila a evolutiei viitoare a unui anumit domeniu.

16. Programul activitatii economice reprezinta:

a. un instrument previzional;

b. un instrument dirijist;

c. un instrument de supraveghere.

17. Programele strategice pe termen lung au ca obiectiv de interes:

a. local;

b. national;

c. judetean.

18. Programele macroeconomice cuprind:

a. programele dezvoltarii economico-sociale la nivelul tarii;

b. programele dezvoltarii economico-sociale la nivelul localitatii;

c. programele dezvoltarii economico-sociale la nivel regional.

19. Programele sectoriale privesc:

a. utilizarea resurselor locale;

b. utilizarea bunurilor economice;

c. restructurarea si retehnologizarea unor ramuri.

20. Programele teritoriale (regionale) au ce rol:

a. valorificarea resurselor umane si materiale din fiecare zona;

b. cresterea populatiei si ridicarea gradului de instruire;

c. dezvoltarea infrastructurii regionale.

21. Activitatea previzionala in economia de piata indeplineste urmatoarele functii:

a. informare;

d. dirijista;

c. coordonare;

d. control.

Care varianta este corecta?

A. a+b+c

B. a+b+d

C. a+c+d

22. Planificarea in economia de piata libera urmareste:

a.definirea orizontului de dezvoltare;

b.limitarea riscului si incertitudinii;

c. asigurarea unei parghii de constrangere a agentilor economici;

d. asigurarea unui sistem de protectie sociala.

Alegeti varianta corecta:

A. a+b+d;

B. a+b+c;

C. a+c+d

23. Activitatea previzionala in economia de piata indeplineste functia:

a) de informare

b) de obligare

c) de executie

d) coercitiva

24. Activitatea previzionala in economia de piata indeplineste functia:

a) coercitiva

b) de prevedere

c) de analiza

d) de observare

25. Identificati functiile pe care le indeplineste activitatea previzionala in economia de piata:

a) de informare

b) de organizare

c) antrenare

d) de gospodarire

A :a+b+c

B: a+c+d

C: b+c+d

D: a+b+d

26.. Care din elementele de mai jos nu corespund unei functii previzionale :

a) activitatea de informare

b) activitatea de prevedere

d) activitatea de control

d) activitatea de impozitare

27. Previziunea trebuie sa cuprinda :

a) un sistem de impozitare

b) un sistem de erarhizare a resurselor

c) un sistem de erarhizare a nevoilor de consum

d) un sistem de protectie sociala

28. Diagnoza activitatii economice are ca obiectiv:

a. definirea obiectivelor dezvoltarii viitoare a economiei;

b. identificarea resurselor si nevoilor sociale;

c. prezentarea starii economiei nationale la un moment dat si evidentierea tendintelor de durata.

29. Etapele procesului de elaborare a prognozelor cuprind:

a. valorificarea informatiilor oferite de diagnoza;

b. elaborarea de studii prospective;

c. elaborarea prognozei finale;

d. toate raspunsurile sunt corecte.

30. Planul economic cuprinde capitolele de:

a. ramura;

b. sinteza;

c. finale.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

31. Profilurile in care se elaboreaza previziunile vizeaza domeniile de:

a. ramura;

b. departament;

c. regional;

d. nici unul nu este valabil

Alegeti varianta corecta:

A. a+b+c;

B. a+b+d;

C. b+c+d.

32. Diagnoza ca fundament al activitatii previzionale reprezinta:

a) o proiectie in viitor a dezvoltarii economice-sociale

b) o structura logico-matematica a principalelor fenomene si procese economice

c) un bilant al nivelului dezvoltarii economice a perioadei anterioare previzionarii

d) o dispozitie data de guvern privind activitatea economico-sociala

33. Diagnoza se fundamenteaza pe baza:

a) optiunilor guvernamentale

b) obiectivelor stabilite de UE

c) datele statistice privind dezvoltarea economiei si a vietii sociale in perioada premergatoare momentului de incepere a previziunii

d) prevederile bugetului national de venituri si cheltuieli

34. Stabilirea coordonatelor dezvoltarii economiei nationale necesita studierea interdependentelor multiple dintre fenomenele si procesele economice care privesc:

a) trecutul si prezentul economiei nationale

b) trecutul si viitorul dezvoltarii economice

c) prezentul si viitorul evolutiei economice

d) trecutul, prezentul si viitorul evolutiei economiei nationale

35. Elaborarea previziunilor economico-sociale porneste de la:

a) dispozitiile guvernamentale

b) cerintele formulate de UE si ONU

c) cerintele pietei si ale mecanismelor economiei de piata

d) cerintele sindicatelor si ale patronatelor

36. Etapele elaborarii prognozelor curprinde:

a) elaborarea de studii prospective si a prognozelor referitoare la resursele umane, naturale si cercetarea stiintifica

b) elaborarea de studii privind analiza dezvoltarii asupra evolutiei anterioare a resurselor si a economiei nationale

c) elaborarea unor studii referitoare la evolutia economiei mondiale in perioada anterioara

d) elaborarea unor obiective pe care si le propune guvernul

37. Profilul regional al previziunii se refera la:

a) evolutia viitoare a ramurilor de productie

b) evolutia viitoare a diferitelor sectoare economice

c) proiectarea dezvoltarii economice a unitatilor administrativ teritoriale

d) evolutia formelor de poiectare si a structurii sociale

38. In economia de piata concurentiala cererea solvabila este independenta de:

a. pret;

b. venit;

c. economii;

Alegeti varianta corecta:

A. a+b;

B. a+c;

C. b+c.

39. Mecanismul economiei de piata are la baza raporturile dintre :

a) nevoi si resurse

b) venituri si cheltuieli

c) cerere si oferta, costuri si preturi

d) cantitatea de bunuri destinata schimbului, masa monetara si fiscalitate

40. In economia de piata principalele echilibre se realizeaza :

a) in mod spontan si de la sine

b) in mod dirijist si prin interventia statului

c) prin interventia Bancii Centrale si a fiscului

d) autoreglare si interventia statului

41. Cererea de bunuri economice reprezinta :

a) cantitatea oferita de catre producatori cumparatorilor

b) afluxul de cumparatori si dorintele acestora de a obtine anumite bunuri de pe piata

c) cantitatea de bunuri pentru care un cumparator accepta sa plateasca un anumit pret unitar

d) cantitatea de bunuri destinata consumului personal

42. Curba cererii intre pret si cantitatea de produse este:

a. o relatie negativa;

b. o relatie pozitiva;

c. o relatie nula.

43. Cererea agregata cuprinde:

a. cererea guvernamentala;

b. cererea de bunuri;

c. cererea pentru consum si investitii.

44. Identificati relatia matematica a cererii agregate:

a. C = AD - I;

b. AD < C + I;

c. I = AD - C.

45. Cererea pentru investitii este in functie de:

a. rata dobanzii;

b. rata consumului;

c. rata impozitarii.

46. Identificati conditia de echilibru pe piata marfurilor:

a. y = AD;

b. y > AD;

c. y < AD.

47. Relatia economisire-investitii se determina dupa ecutia:

a.Y - C = DA - C;

b.Y = DA - C;

c.Y - C = S; DA - C = 1 deci S = 1.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

48. Productia este la nivelul sau de echilibru atunci cand:

a. cererea agregata este egala cu productia;

b. cererea agregata este mai mare decat productia;

c. cererea agregata este mai mica decat productia.

49. Modelul IS-LM este un model de echilibru pentru:

a. piata de marfuri;

b. piata de valori;

c. piata muncii.

Alegeti varianta corecta:

A. a+b:

B. a+c:

C. b+c.

50. Modelul de echilibru IS-LM ia in considerare:

a. influenta ratei dobanzii;

b. influenta ratei fiscale;

c. influenta ratei inflatiei.

51. Relatia dintre oferta de moneda si rata dobanzii si venituri:

a. cresterea ofertei de moneda;

b. creste rata dobanzii;

c. scade rata dobanzii.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

52. Relatia rata dobanzii si venit:

a. scade rata dobanzii;

b. creste venitul;

c. scade venitul.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

53. Oferta de bunuri economice este influentata de:

a. politica fiscala;

b. politica monetara;

c. nevoile economice existente.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

54. Identificati formula de calcul a PIB dupa metoda de cheltuielilor:

a. PIB = CF + FBC + VS + (E - I);

b. PIB = CF + FBC - VS + (E - I);

c. PIB = CF + FBC + VS - (E - I);

55. Identificati formula de calcul a PIB dupa metoda de productie:

a. PIB = VAB + IP - TV + SP;

b. PIB = VAB + IP + TV - SP;

c. PIB = VAB - IP + TV - SP;

56. Identificati formula de calcul a PIB dupa metoda veniturilor:

a. PIB = R + EBE - IPRI - SE;

b. PIB = R + EBE + IPRI - SE;

c. PIB = R + EBE + IPRI + SE;

57. Produsul National Brut (PNB) nominal se determina ca:

a. valoarea bunurilor si serviciilor la preturi curente;

b. valoarea bunurilor si serviciilor la preturi constante;

c. valoarea bunurilor si serviciilor la preturile din anul precedent.

58. Produsul National Brut (PNB) real se masoara cu valoarea determinata la preturile:

a. constante;

b. curente;

c. din anul anterior.

59. Identificati formula de calcul a ratei inflatiei:

a. (PNBn - PNBr )/ PNBn ;

b. (PNBr - PNBn )/ PNBr;

c. (PNBn - PNBr )/ PNBr.

60. Variabilele contraciclice privesc:

a. stocurile finale:

b. rata somajului;

c. rata fiscalitatii.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

61. Variabilele aciclice care nu cunosc miscari in functie de ciclul economic privesc:

1. exporturile;

2. stocurile de bunuri;

3. migratia fortei de munca.

Alegeti varianta corecta:

a. 1,2;

b. 1,3;

c. 2,3.

62. Relatia dintre cresterea economica si rata somajului:

a. cresterea economica determina o rata mai mica a somajului;

b. cresterea economica determina o crestere corespunzatoare a ratei somajului;

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

c. cresterea economica determina mentienerea constanta a ratei somajului.

63. Relatia compensare inflatie-somaj se reflecta in:

a. cresterea ratei inflatiei poate fi compensata de un cost mai mic al somajului;

b. cresterea ratei inflatiei determina o crestere corespunzatoare a ratei somajului;

c. cresterea ratei inflatiei determina o crestere mai mare a ratei somajului.

64. Modelul de crestere economica are ca formula a inclinatiei spre consum:

a. c = ΔC/ΔY;

b. c = ΔY/ΔC;

c. ΔY = ΔC · c.

65. Multiplicatorul investitiei (m) este:

a. m = ΔI/ΔY;

b. m = ΔY/ΔI.

c. ΔI = ΔY· m

66. Modelul R.F. Harrod defineste rata garantata de crestere a productiei (q) ca fiind:

a. q = Yi /Yt-i;

b. q = Yo /Yt-/+1;

c. q = Yi /Yo-i.

67. Modelul R.M. Solow introduce ca functie de productie:

a. Y = F (K,L);

b. Y = L (K,F);

c. Y = K (L,F).

68. Modelul E.D. Domar exprima productivitatea investitiilor prin relatia:

a. δ ΔY/I;

b. δ= Y/I;

c. δ= Y/ΔI.

69. Ciclul afacerilor poate fi definit ca:

a) model de succesiune a etapelor de recesiune a activitatilor economice

b) model al structurii economiei nationale

c) model al politicii economice

d) model al politicilor financiare

70. Variabilele prociclice au tendinta de:

a) prevedere a fazelor de depresiune

b) prevedere a fazelor de expansiune

c) prevedere a fazelor de inviorare

d) de contracarare a fazelor de depresiune

71. Variabilele prociclice care au legatura intrinseca cu ciclul economic sunt evidentiate cu ajutorul indicatorilor:

a) profitul firmelor

b) cifra de afaceri

c) capitalul social

d) viteza de rotatie a banilor

A: a + b

B: a + d

C: b + c

D: c + d

72. Variabilele care au o legatura slaba cu ciclul afacerilor se refera la:

a) volumul vanzarilor

b) productia bunurilor agricole si a resurselor naturale

c) volumul prestatiilor de servicii

d) ratele dobanzilor pe termen lung

A: a + b

B: a + d

C: b + c

D: b + d

73. Variabilele contraciclice se refera la tendinta de crestere a fazelor de contractie economica si de micsorare a fazelor de expansiune economica care se reflecta in:

a) stocurilor bunurilor finale

b) volumul depozitelor bancare

c) rata somajului

d) volumul vanzarilor

A: a + c

B: b + c

C: b + d

D: c + d

74. Variabilele aciclice se refera la fenomenele economice care nu se modifica in functie de ciclul economic:

a) rezerva valutara a tarii

b) volumul comertului interior

c) exporturile

d) migrarea fortei de munca

A: a + b + c

B: c + b

C: b + c + d

D: b + d

75. Investitiile nefavorabile in economie se refera la:

a) investitii in infrastructura

b) investitii in dezvoltarea capacitatilor de productie industriale

c) investitiile nedorite in stocuri

d) investitiile in domeniul sanatatii

76. Identificati relatia matematica corecta care defineste functia economisirii:

a) Y = C + S

b) S = Y + C

c) S = Y - C

d) S = Y * C

77. Sistemul informational al activitatii previzionale are ca obiective:

a. asigurarea informatiilor necesare;

b. asigurarea calitatii informatiei prelucrate;

c. reducerea volumului de informatii.

Alegeti varianta corecta:

A. a+b;

B. a+c;

C. b+c.

78. Sistemul de indicatori indeplineste functii ca:

a. masurare a fenomenelor si proceselor economice;

b. stimularea agentilor economici pentru realizarea obiectivelor promovate de guvern;

c. reducerea consumului de resurse si a productiei.

Alegeti varianta corecta:

A. a+b;

B. a+c;

C. b+c.

79. Clasificarea indicatorilor dupa functia in elaborarea previziunilor:

a. indicatori sociali;

b. indicatori de repartitie;

c. indicatori economici.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

80. Clasificarea indicatorilor dupa locul pe care il ocupa in procesul reproductiei:

a. indicatorii resurselor primare;

b. indicatori ai repartitiei;

c. indicatori economici.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

81. Clasificarea indicatorilor dupa natura obiectivelor pe care le eprima:

a. indicatori tehnico-economici;

b. indicatori ai schimbului;

c. indicatori ai inzestrarii tehnice.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

82. Clasificarea indicatorilor dupa fluctuatiile ciclice:

a. indicatori cantitativi;

b. volumul transportului pe caile ferate;

c. productia de energie electrica;

d. platile bancare.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c+d;

B. a+b+c;

C. b+c+d.

83. Dintre elementele enumerate mai jos care nu se refera la obiectivele principale ale sistemului informational al activitatii previzionale:

a) asigurarea informatiei necesare si suficiente

b) asigurarea calitatii informatiei prelucrate si valorificate in sistem

c) dezvoltarea sistemului informational

d) restrangerea sistemului informational

84. Care din formularile de mai jos referitoare la functiile sistemului de indicatori nu sunt corecte:

a) functia de reflectare cat mai fidela a activitatii previzionate

b) functia de corelare a tuturor laturilor procesului de productie

c) functia de control asupra desfasurarii activitatii economice si sociale

d) functia de redistribuire a avutiei

85. Pentru masurarea activitatii economico-sociale se utilizeaza indicatori statisticomatematici ca:

a) marimi medii

b) indici

c) coeficienti de variatie

d) coeficienti numerici

A: a + b + c

B: a + c + d

C: b + c + d

86. Dupa natura si continutul obiectivelor pe care le exprima indicatorii utilizati in activitatea previzionala sunt:

a) indicatori cantitativi

b) indicatori economico-sintetici

c) indicatori sociali

d) indicatori ai inzestrarii tehnice a productiei

A: a + b + d

B: a + c + d

C: b + c + d

87. Identificati formularea incorecta privind indicatorii fluctuatiilor ciclice:

a) volumul transporturilor pe caile ferate

b) productia de energie electrica

c) indicatori complexi

d) indicatorii calitatii produselor

88. Metoda analizei si sintezei presupune:

a. observarea fenomenelor si proceselor economice;

b. descompunerea fenomenelor si proceselor economice;

c. recompunerea fenomenelor si proceselor economice;

d. toate raspunsurile sunt corecte.

89. Metoda interpretarii sistematice presupune:

a. analiza sistematica a organismului economico-social;

b. analiza productiei materiale;

c. analiza consumului de bunuri economice.

90. Seriile de timp de estimare a trendului se refera la:

a. trend;

b. variatiile ciclice;

c. componente aleatoare;

d. toate raspunsurile sunt corecte.

91. Estimarea parametrilor trendului se realizeaza pe baza unor functii matematice cum ar fi:

a. liniara;

b. exponentiala;

c. statica.

Alegeti varianta corecta:

A. a+b;

B. a+c;

C. b+c

92. Extrapolarea analitica utilizata in activitatea previzionala consta in:

a. proiectarea ritmurilor de crestere intr-o perioada trecuta;

b. proiectarea ritmurilor de crestere pentru o perioada viitoare;

c. toate raspunsurile sunt corecte.

93. Extrapolarea analitica se realizeaza cu ajutorul:

a. sporului mediu anual;

b. fenomenologica;

c. curbei infasurate;

d. toate raspunsurile sunt corecte.

94. Scenariile de dezvoltare economico-sociala pot avea caracter de:

a. evolutie care trebuie urmata;

b. optimist, dezvoltare spre o directie superioara;

c. pesimist, dezvoltare mai slaba;

d. nici o evolutie.

Alegeti varianta corecta:

A. a+b+d;

B. a+b+c;

C. b+c+d.

95. Metoda normarii utilizata in activitatea previzionala presupune limite de consum:

a. minime;

b. constante;

c. maxime.

96. Metoda balantelor este un instrument cu ajutorul caruia se stabileste:

a. necesarul de resurse;

b. nevoile de consum;

c. echilibrul dintre resurse si nevoi.

97. Elaborarea oricarei balante presupune:

a. dimensionarea nevoilor;

b. asigurarea resurselor;

c. restrangerea nevoilor.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c;

B. a+b;

C. b+c.

98. Extrapolarea fenomenologica porneste de la :

a) o serie de caracteristici generale ale fenomenului

b) o serie de date ipotetice ale evolutiei sociale

c) o serie de date ale progresului social

d) o serie de date referitoare la relatiile economice externe

99. Metodele de extrapolare cu ajutorul curbei infasurate permit:

a) descrierea dinamicii rezultante a unor procese complexe formate din mai multe elemente

b) descrierea dinamicii cresterii veniturilor populatiei

c) descrierea dinamicii politicii fiscale

d) descrierea dinamicii rezervei valutare

100. Cercetarile operationale ofera noi elemente privind:

a) optimizarea alocarii resurselor

b) optimizarea politicii fiscale

c) optimizarea activitatii culturale

d) optimizarea raporturilor sociale

101. In prezent viitorul se reflecta in strategiile pe termen lung a caror realizare este posibila tot mai frecvent prin:

a) intermediul unui numar mare de scenarii

b) intermediul unui plan economic

c) intermediul optiunilor partidelor politice

d) intermediul orientarilor stabilite de UE

102. Metoda normarii reprezinta principala metoda

a) de masurare a fenomenelor economice

b) de masurare a consumului de resurse materiale, financiare si umane

c) de masurare a veniturilor si cheltuielilor publice

b) de masurare a volumului importului si exportului

103. Care din elementele de mai jos nu exprima corect elementele sistemului de normare a consumului:

a) norme de munca

b) norme utilizate a mijloacelor de munca

c) norme de consum a materiilor prime

d) norme etice

104. Metoda balantelor nu este utilizata in asigurarea echilibrului

a) dintre nevoi si resurse naturale

b) dintre nevoi si resurse financiare

c) dintre nevoi si resurse de munca

d) aspiratiile culturale si timpul liber

105. Punctul de pornire al activitatii de elaborare a balantelor il reprezinta:

a) volumul productiei realizate in perioada anterioara

b) determinarea necesitatilor ca volum si structura

c) volumul resurselor existente in economie

d) volumul resurselor importate

106. Echilibrarea unei balante deficitare nu este posibila prin:

a) micsorarea necesitatilor

b) atragerea de capital speculativ

c) cresterea resurselor prin sporirea productiei acestora si import

d) promovarea progresului tehnic si tehnologic

107. Cercetarea stiintifica si progresul tehnic influenteaza dezvoltarea economica prin:

a. reducerea consumului de resurse economice;

b. producerea de tehnologii si tehnici performante ecologic;

c. multiplicarea resurselor primare.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c

B. a+b

C. b+c

108. Tipurile de progres tehnic caracteristice dezvoltarii contemporane sunt:

a. intensiv;

b. extensiv;

c. neutru;

d. static.

Alegeti varianta corecta:

A. a+c+d;

B. b+c+d;

C. a+b+c.

109. Previziunea tehnologica explorativa presupune:

a. declaratii probabilistice;

b. aprecieri ferme ale specialistilor;

c. concluziile institutelor de cercetari.

110. Previziunea tehnologica normativa presupune:

a. cerintele tehnologice ale firmelor;

b, stabilirea unui obiectiv ce trebuie realizat in perioada previzionata;

c. optiunile benevole ale institutelor de cercetari tehnologice.

111. Care este cea mai importanta faza a dezvoltarii inovatiilor tehnologice?

a. ideea originala stiintifica;

b. verificarile de laborator;

c. introducerea pe piata a produsului.

112. Metoda Delphi in previziunea tehnologica presupune:

a. rapoarte scrise ;

b. anchete interactive ;

c. concluzii ale institutelor de cercetare.

113. Metoda Brainstorming utilizata in previziunea tehnologica presupune:

a. dezbateri euristice sau de grup ;

b. sesiune de comunicari stiintifice ;

c. rapoarte ale Academiei de Stiinte.

114. Metoda arborilor de pertinenta utilizata in elaborarea previziunii tehnologice ia in considerare arbori:

a. orizontali ;

b. inclinati ;

c. verticali.

A. (a+b)

B. (a+c)

C. (c+b)

115. Arborii de pertinenta cuprind de regula urmatoarele nivele:

a. 3 ;

b. 4 ;

c. 5 ;

d. 6.

116. Identificati etapa cea mai importanta a constructiei arborilor de pertinenta:

a. elaborarea variantelor;

b. determinarea obiectivelor viitoare;

c. stabilirea necesitatilor viitoare.

117. Cercetarea stiintifica fundamentala urmareste:

a) domeniul aplicativ in industrie

b) domeniul aplicativ in domeniul aerospatial

c) dezvoltarea cunoasterii si descoperirea de noi legi si principii care guverneaza viata in ansamblul ei

d) dezvoltarea cunostintelor empirice despre activitatea economica si sociala

118. Dimensionarea factorului timp in calculul de eficienta economica a extinderii progresului tehnic are in vedere:

a) timpul ca factor multiplicator al efectelor progresului tehnic pe durata de viata scontata

b) economisirea muncii vii si sociale in extinderea productiei de bunuri economice

c) restrangerea importului de masini si utilaje

d) costurile asigurarii de noi produse in raport cu mutatiile in sfera consumului

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

119. Dintre indicatorii de baza ai activitatii de cercetare-dezvoltare alegeti pe cei corecti din cei enumerati mai jos:

a) numarul institutelor de cercetare stiintifica

b) numarul personalului din sfera cercetarii stiintifice

c) numarul de descoperiri stiintifice

d) numarul de brevete

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

120. Reglarea progresului tehnic in economia de piata presupune:

a) reducerea timpului de la identificarea unei cercetari pana la introducerea ei in productie

b) validarea sau invalidarea rezultatelor cercetarii prin randamentele ideii stiintifice si tehnologice

c) resursele alocate de la bugetul statului pentru cercetarea stiintifica si tehnologica

d) numarul contractelor incheiate pentru cercetarea stiintifica si tehnologica

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

121. Cercetarea economica evidentiaza diferite tipuri de progres tehnic

a) progresul tehnic extensiv

b) progresul ideilor

c) progresul tehnic intensiv

d) progresul tehnic asteptat

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

117. Cercetarea stiintifica fundamentala urmareste:

a) domeniul aplicativ in industrie

b) domeniul aplicativ in domeniul aerospatial

c) dezvoltarea cunoasterii si descoperirea de noi legi si principii care guverneaza viata in ansamblul ei

d) dezvoltarea cunostintelor empirice despre activitatea economica si sociala

118. Dimensionarea factorului timp in calculul de eficienta economica a extinderii progresului tehnic are in vedere:

a) timpul ca factor multiplicator al efectelor progresului tehnic pe durata de viata scontata

b) economisirea muncii vii si sociale in extinderea productiei de bunuri economice

c) restrangerea importului de masini si utilaje

d) costurile asigurarii de noi produse in raport cu mutatiile in sfera consumului

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

119. Dintre indicatorii de baza ai activitatii de cercetare-dezvoltare alegeti pe cei corecti din cei enumerati mai jos:

a) numarul institutelor de cercetare stiintifica

b) numarul personalului din sfera cercetarii stiintifice

c) numarul de descoperiri stiintifice

d) numarul de brevete

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

120. Reglarea progresului tehnic in economia de piata presupune:

a) reducerea timpului de la identificarea unei cercetari pana la introducerea ei in productie

b) validarea sau invalidarea rezultatelor cercetarii prin randamentele ideii stiintifice si tehnologice

c) resursele alocate de la bugetul statului pentru cercetarea stiintifica si tehnologica

d) numarul contractelor incheiate pentru cercetarea stiintifica si tehnologica

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

121. Cercetarea economica evidentiaza diferite tipuri de progres tehnic

a) progresul tehnic extensiv

b) progresul ideilor

c) progresul tehnic intensiv

d) progresul tehnic asteptat

A: a + b

B: a + c

C: b + d

D: c + d

122. Caracteristic tarilor cu o economie slab dezvoltata este:

a) progresul tehnic intensiv

b) progresul tehnic incorporat

c) progresul tehnic extensiv

d) progresul tehnic neincorporat

123. Eficienta economica a progresului tehnic se poate concretiza:

a) la eforturi egale se obtin efecte similare

b) la eforturile de cercetare se obtin efecte descrescatoare

c) eforturile de cercetare nu se regasesc in cresterea efectelor economice pozitive

d) eforturile pentru cercetare nu se justifica din punct de vedere social

124. Din etapele enumerate mai jos corespunzatoare constructiei arborilor de pertinenta bifati formularea incorecta:

a) stabilirea necesitatilor viitoare

b) determinarea obiectivelor viitoare

c) elaborarea variantelor

d) elaborarea planului de dezvoltare economica

125. Din elementele de mai jos bifati formula incorecta referitoare la elaborarea arborilor cu patru nivele:

a) obiectivul principal

b) obiectivul secundar

c) obiectivele planificarii

d) mijloace de realizare

126. Metoda comparatiilor internationale se refera la:

a) tari cu nivele diferite de dezvoltare

b) tari comparabile cu tara care elaboreaza previziunea

c) comparatii intre diferite zone economice geografice

d) intre diferite continente

127. Metoda sondajelor se refera la:

a) consultarea reprezentarii institutiilor internationale

b) consultarea conducatorilor sitemului bancar

c) consultarea unor colectivitati umane de catre personalul specializat

d) consultarile periodice ale sefului guvernului cu ministri aflati in subordine

128. Previzionarea resurselor umane presupune estimarea evolutiei in orizontul de timp dat a:

a. populatiei masculine si feminine ;

b. coeficientilor de fertilitate feminina ;

c. coeficientilor de mortalitate a populatiei masculine si feminine procreative ;

d. toate elementele enumerate.

129. Balanta resurselor de munca cuprinde:

a. populatia unei tari ;

b. populatia ocupata pe ramuri ;

c. rezervele de munca.

A. (a+b)

B. (a+c)

C. (b+c)

130. Fondul de timp maxim disponibil se determina in functie de:

a. speranta de viata a barbatilor ;

b. speranta de viata a femeilor ;

c. durata medie a vietii active a resurselor masculine si feminine.

131. Fondul national de timp a resurselor demoeconomice permite sa determinam:

a. productivitatea muncii sociale ;

b. venitul national ;

c. volumul productiei materiale.

132. Factorul esential al dezvoltarii economico-sociale al oricarei tari il constituie:

a) resursele financiare

b) resursele naturale

c) resursele de munca

d) relatiile economice externe

133. Potrivit statisticii ONU determinarea populatiei active se realizeaza in urmatoarele variante:

a) populatia totala a tarii pana la momentul inceperii previziunii

b) populatia obisnuita activa in functie de participarea la productia de bunuri economice in decursul unui an

c) populatia curent activa in functie de participarea la producerea de bunuri economice in decursul unei saptamani

d) populatia apta de munca dupa datele statistice

A: a+b

B: b+c

C: c+d

D: a+d

134. La estimarea resurselor umane tolale se iau in consideratie urmatoarele elemente:

a) coeficientii de fertilitate specifica populatiei feminine calculata ca raport intre nascutii vii din mame in varsta apta si populatia feminina in varsta apta totala

b) coeficientii de imigrare a populatiei masculune si feminine in varsta apta

c) populatia urbana in varsta apta de procreere

d) populatia urbana in varsta apta de procreere

A: a+b

B: b+c

C: c+d

D: a+d

135. La estimarea resurselor demo-economice ocupate se iau in considerare:

a) resursele demo-economice datorate populatiei casnice atrase

b) iesirile datorate pensionarilor si deceselor

c) resursele demo-economice care emigreaza

d) resursele demo-economice care imigreaza

A: a+b

B: a+c

C: c+d

D: a+d

136. Populatia apta de munca este definita de :

a) mediul de existenta: urban, rural

b) limita de varsta

c) stare de sanatate

d) gradul de pregatire si instruire

A: a+b

B: b+c

C: c+d

D: a+d

137. Identificati formula de calcul a fondului national de timp maxim disponibil (FNTm)

a) FNTm = (Pam,m x dma) + (Pamf x dfa)

b) FNTm = (Pam,m x dma) - (Pamf x dfa)

c) FNTm = (Pam,m x dma) x (Pamf x dfa)

d) FNTm = (Pam,m x dma) : (Pamf x dfa)

138. Care elemente nu intra in definirea fondului national de timp de munca disponibil:

a) resursele demo-economice masculine ocupate la inceputul si sfarsitul perioadei

b) resursele demo-economice feminine ocupate la inceputul si sfarsitul perioadei

c) populatia ce urmeaza a fi atrasa in campul muncii in perioada urmatoare

d) a si b

139. La previzionarea productiei bunurilor de consum se utilizeaza in principal:

a. metoda normarii si balantele materiale ;

b. balanta veniturilor si cheltuielilor ;

c. politica monetara si fiscala promovata in orizontul de timp dat.

A. (a+c)

B. (a+b)

C. (b+c)

140. Previziunea productiei industriale alimentare se realizeaza in functie de:

a. numarul populatiei in orizontul de timp dat ;

b. consumul mediu pe persoana pentru fiecare produs ;

c. de importul si exportul de produse.

A. (a+b)

B. (b+c)

141 Previzionarea productiei de bunuri industriale destinate consumului curent nu ia in consideratie:

a. numarul populatiei in perioada previzionata;

b. veniturile populatiei si evolutia preturilor ;

c. numarul populatiei inapte de munca.

142. Previzionarea productiei industriei usoare se realizeaza in functie:

a. numarul cumparatorilor in perioada de baza;

b. norma de consum pe locuitor si volumul desfacerilor in perioada de baza ;

c. politica de credit si politica fiscala promovata in perioada previzionata.

143. Previziunea productiei de bunuri de uz casnic si gospodaresc se realizeaza in functie de:

a. populatia urbana si populatia rurala ;

b. populatia ocupata ;

c. populatia totala si volumul desfacerilor in perioada de baza.

144. Marimea capacitatilor de productie depinde de:

a. numarul utilajelor si performantele lor ;

b. regimul de lucru si fondul de timp maxim disponibil ;

c. normele tehnice de utilizare ;

d. numarul de intreprinderi existent in perioada previzionata .

A. (a+c+d)

B. (a+c+d)

C. (a+b+c)

145. Timpul disponibil (Td)se determina in functei de:

a. timpul calendaristic (Tc) ;

b. timpul pentru reparatii, revizii sau opriri tehnologice ;

c. timpul pentru sarbatori legale in cazul productiei discontinue ;

d. timpul de concedii medicale.

A. (a+b+c)

B. (a+b+d)

146. Previziunea productiei de utilaje se realizeaza in functie de:

a. utilajele existente la inceputul perioadei de functionare ;

b. utilajele care vor fi scoase din uz in perioada previzionata;

c. importul si exportul de utilaje ;

d. utilajele aflate in rezervele de stat.

A. (a+c+d)

B. (a+b+c)

C. (b+c+d)

147. Potrivit balantei capacitatilor de productie in economia de piata se asigura:

a. folosirea completa a capacitatilor de productie ;

b. exista un deficit cronic de capacitati de productie ;

c. exista o rezerva de capacitati de productie.

148. Necesarul de resurse de materii prime si energie se previzioneaza in functie de:

a. volumul productiei previzionate pe ramuri ;

b. normele de consum specific ;

c. nevoile de bunuri economice.

A. (a+b)

B. (b+c)

149. Balanta energiei primare curpinde

a. rezervele de resurse energetice primare ;

b. resursele energetice primare asigurate din producte proprie si import ;

c. necesarul de energie primara pentru consum intern s export .

A. (a+b)

B. (b+c)

150. Balanta energiei electrice evidentiaza:

a. pierderile si surplusul de energie ;

b. productia proprie si importul ;

c. consumul intern, pierderi si export.

A. (a+c)

B. (a+b)

C. (b+c)

151. Prognozarea volumului de resurse minerale presupune:

a. aprecierea rezervelor geologice prin observatii si masuratori geofizice;

b. dimensionarea rezervelor si estimarea duratei de exploatare si coeficientul de extractie ;

c. aprecierea nevoilor potentiale de resurse minerale ale tarii.

A. (a+b)

B. (b+c)

C. (a+c)

152. Potentialul hidroenergetic al Romaniei reprezinta circa:

a. 20 miliarde Kwh/an;

b. 40 miliarde Kwh/an;

c. 60 miliarde Kwh/an.

153. Previzionarea necesarului de apa se face in functie de:

a. rezervele potentiale de apa ale tarii ;

b. nevoile de consum ale populatiei, industriei, agriculturii, constructii si navigatie ;

c. debitul apelor interioare si zona maritima a tarii.

154. Previzionarea productiei agricole vegetale are in vedere:

a. cerintele populatiei ;

b. cerintele de materii prime pentru industrie ;

c. necesarul de furaje pentru animale ;

d. sunt enumerate toate elementele ;

e. nu sunt enumerate toate elementele necesare.

155. Pe baza necesarului previzionat de produse agricole vegetale se determina:

a. numarul de producatori pentru fiecare produs ;

b. modul de organizare a productiei si finantarea ei ;

c. suprafata necesara fiecarei culturi tinand seama de productia medie la ha din anii anteriori .

156. Balanta produselor agricole vegetale cuprinde:

a. suprafata totala si productia medie ;

b. consumul de produse pentru populatie si industrie ;

c. enumerarea este incompleta;

d. enumerarea este completa.

157. Previzionarea productiei agricole animale are in vedere:

a. nevoile de produse animale pentru populatie, industrie, stocuri de rezerva si export ;

b. efectivele de animale existente ;

c. productia medie pe animal.

158. Previzionarea numarului de animale se face:

a. raportarea productiei necesare la productia medie pe cap de animal ;

b. posibilitatile de crestere a unui numar de animale ;

c. volumul de furaje disponibil.

159. Balanta efectivelor de animale pe fiecare specie si pe total cuprinde:

a. efectivele la inceputul perioadei de previziune, din care femele;

b. intrari in perioada de previzionare;

c. enumerarea este completa;

d. enumerarea este incompleta.

160. La previziunea productiei industriei alimentre se ia in calcul:

a) necesitatile fiziologice ale populatiei

b) posibilitatile pe care le are economia nationala

c) consumul de bunuri alimentare pe locuitor la nivel national

d) preferintele alimentare ale populatiei

A: a+b

B: b+c

C: c+d

D: a+d

161. La previzionarea productiei de bunuri industriale destinate consumului curent se ia in calcul:

a) numarul populatiei in perioada de previziune

b) volumul veniturilor banesti ale populatiei si nivelul preturilor

c) taxele si impozitele platite de populatie

d) economiile populatiei si volumul investitiilor

A: a+b

B: b+c

C: c+d

D: a+d

162. La previzionarea industriei usoare nu se ia in calcul:

a) numarul populatiei in perioada de previziune

b) preferintele populatiei in perioada de previziune

c) norma de consum pe locuitor

d) volumul si structura desfacerii marfurilor respective in perioada de baza

163. La previzionarea productiei de obiecte de uz casnic si gospodarec ( de folosinta indelungata) nu se ia in calcul:

a) schimbarile in structura cererii populatiei

b) efectivul populatiei in perioda previzionata

c) numarul casatoriilor constituite legal intr-un an

d) sporirea veniturilor banesti ale populatiei

164. Capacitatea de productie exprima:

a) cantitatea maxima de productie finita care poate fi obtinuta intr-o perioada de timp (1 an)

b) cantitatea potentiala de productie finita care poate fi obtinuta intr-o perioada de timp (1 an)

c) cantitatea mimina de productie finita care poate fi obtinuta in orice conditii

d) b si c

165. Norma de folosinta intensiva a utilajelor stabileste:

a) productia medie ce poate fi obtinuta pe unitatea de utilaj si timp

b) productia minima ce poate fi obtinuta pe unitatea de utilaj si timp

c) productia maxima ce poate fi obtinuta pe unitatea de utilaj si timp

d) productia marginala ce poate fi obtinuta pe unitatea de utilaj si timp

166. Norma de folosinta extensiva a utilajelor se determina ca:

a) o suma care cuprinde timpul disponibil Td si timpul calendaristic Tc

b) o diferenta care cuprinde timpul disponibil Td si timpul calendaristic Tc

c) un produs care cuprinde timpul disponibil Td si timpul calendaristic Tc

d) un raport care cuprinde timpul disponibil Td si timpul calendaristic Tc

167. Norma de folosinta extensiva a utilajelor este influentata de un numar de schimburi. Indentificati formula determinarii coeficientului de schimburi:

a) mtm x t m x m xKs s s s ( 1) ( 2) ( 3) 1 2 3 −=

b) mtm x t m x x m xKs s s s ( 1) ( 2) ( 3) = 1 2 3

c) mtm x t m x m xKs s s s ( 1) ( 2) ( 3) 1 2 3 +=

d) mtm x t m x m xKs s s s ( 1) ( 2) /( 3) = 1 2 3???

168. Marimea capacitatii de productie depinde de:

a) regimul de lucru al intreprinderilor

b) numarul intreprinderilor existente in ramurile de productie

c) capacitatea unitara a intreprinderilor existente in economie

d) a si c

169. Gradul de folosire a capacitatii de productie Kc se determina cu ajutorul formulei matematice:

a) Kc = Qp - Cp

b) Ks = Qp / Cp x100

c) Ks = ( Qp + Cp) x100

d) Ks = Qp xCp x100

170. Gradul de folosire al capacitatii de productie este o marime:

a) unitara

b) supraunitara

c) subunitara

d) medie

171. La previzionarea volumului de resurse minerale nu se ia in calcul:

a) rezervele geologice

b) estimarea duratei de exploatare si coeficientul de extractie

c) aprecierea eficientei probabila a lucrarilor geologice

d) importul de resurse minerale

172. La previzionarea resurselor de masa lemnoasa nu se ia in considerare:

a) necesarul de expoatat pentru nevoile industriei prelucratoare

b) capacitatea de refacere a fondului silvic

c) suprafata ce urmeaza a fi impadurita in perioada previzionata

d) a si b

173. Varsta de exploatare a masei lemnoase indica:

a) momentul optim de exploatare corespunzator fiecarei specii

b) inaltimea arborilor

c) circumferinta arborilor

d) mentenerea unei densitati optime pe hectar

174. La previzionareanecesarului de apa nu se ia in consideratie:

a) nevoile de consum ale populatiei

b) nevoile de consum ale agriculturii

c) nevoile de consum ale industriei

d) importul si exportul de apa potabila

175. La previzonarea productiei vegetale nu se ia in consideratie:

a) necesarul pentru satisfacerea cerintelor populatiei

b) necesarul de materii prime pentru industria alimentara si usoara

c) necesarul de furaje pentru cresterea animalelor

d) pretul produselor agricole in perioada previzionata

176. Balanta produselor agricole vegetale la resurse nu cuprinde:

a. suprafata totala arabila

b) productia medie la hectar

c) stocul de productie la inceputul anului

d) exportul de produse agricole vegetale

177. Balanta produselor agricole vegetale nu cuprinde la necesitati:

a) necesitatile populatiei

b) industriei

c) de export

d) oferta pe piata a produselor agricole vegetale

178 La determinarea productiei agricole animale se porneste de la

a) consumul de furaje

b) suprafata arabila a tarii

c) productia pe cap de animal care poate fi obtinuta

d) efectivele de animale pe tipuri de proprietate

179. Identificati relatia matematica utilizata pentru calcularea cresterii in greutate a animalelor:

a) Sp = (G - G0 ) - (S + E+ M) - I

b) Sp = (G - G0 ) + (S + E+ M) - I

c) Sp = (G - G0 ) / (S + E+ M) - I

d) Sp = (G - G0 ) x (S + E+ M) - I

180. Intru-cat suprafete agricole si cele arabile sunt limitate iar nevoile de consum la produsele agricole cresc necesita:

a) cresterea suprafetelor agricole

b) cresterea suprafetelor arabile

c) cresterea productiei medie la hectar si pe animal

d) a si c

181. La optimizarea productiei de marfuri nu se ia in calcul:

a) structura optima a transporturilor pe ramuri de activitate

b) structura optima a transporturilor pe categorii de incarcatura

c) structura optima a transporturilor din punct de vedere organizatoric

d) fluxurile de turisti autohtoni si straini

182. Previzionarea volumului transporturilor de calatori se face in functie de :

a) cresterea numerica a populatiei si gradul de urbanizare a tarii

b) numarul mijloacelor de transport si structura acestora

c) cresterea veniturilor populatiei si fluctuatia sezoniera a calatorilor

d) pozitia geografica a fiecarei tari

A: a+b

B: a+c

C: c+d

D: b+d

183. La prognozarea volumului transportului de marfuri nu se ia in consideratie:

a. cresterea volumului populatiei materiale ;

b. modificarea structurii populatiei materiale;

c. directia si intensitatea vantului.

184. Optimizarea transportului de marfuri tine seama de criteriile:

a. descongestionarea cailor suprasolicitate;

b. minimizarea distantelor si a costurilor;

c. asigurarea de mijloace de transport specializate;

d. pozitia geografica a cailor de transport.

A. (a+b+d)

B. (a+b+c)

C. (b+c+d)

185. La previzionarea volumului telecomunicatiilor nu se ia in considerare

a. evolutia venitului national si a populatiei ;

b. dezvoltarea activitatilor economico-sociale in perioada previzionata;

c. previziunile facute in domeniu de catre fortele politice .

186. Amplasarea teritoriala a noilor obiective are la baza unele criterii ca:

a. indicatorii tehnico economici in intreprinderile private ;

b. posibilitatile de aprovizionare cu resursele necesare ;

c. ocuparea fortei de munca ;

d. existenta unor institutii politice.

A. (a+b+c+)

B. (b+c+d)

C. (a+c+d)

187. Indicati principalul obiectiv dupa care se fundamenteaza previziunile regionale

a. cresterea gradului de dezvoltare al localitatilor ;

b. minimizarea costurilor totale;

c. existenta fortei de munca .

188. Se cunosc urmatoarele date :

- cererea agregata autonoma ΔA = 1,5 mil u.m.

- inclinatia marginala spre consum este de 0,80

- productia de echilibru ΔYo este de

a. 6,4 mil. u.m.

b. 3,3 mil. u.m.

c. 7,5 mil. u.m.

d. 2,4 mil. u.m.

189. Cererea agregata este egala :

a. cu productia la nivelul de echilibru cu venitul Yo

b. cu sporul de productie si cresterea venitului fata de perioada de baza

c. cu nivelul productiei din perioada de baza si sporul de venit Yo

d. cu productia previzionata si cu venitul Yo mediu

190. Sa se determine PIB -ul cunoscandu-se urmatoarele elemente :

- volumul salariilor 2 mld u.m.

- EBE 30 mld u.m.

- impozitele legate de productie si importuri 15 mld u.m.

- subventiile de exploatare si de impozit 5 mld u.m.

a. 47 mld. u.m.

b. 42 mld u.m.

c. 32 mld u.m.

d. 45 mld u.m.

191 Daca rata de crestere a PIB real/locuitor se mentine la 2% pe an, PIB/locuitor s-ar dubla in :

a. 50 ani

b. 35 ani

c. 100 ani

d. 25 ani

192. Capacitatea medie de productie anuala Cp se calculeaza dupa formula :

a. Cp = Ci - Cs + Cm + Cn

b. Cp = Ci + Cs + Cm + Cn

c. Cp = Ci + Cs + Cm - Cn

d. Cp = Ci + Cs - Cm + Cn

193. Balanta produselor agricole vegetale la necesitati cuprrinde consumul

a. populatie

b. din industrie

c. alte consumuri

d. structura incompleta

194. In previzionarea productiei de masa lemnoasa se ia in consideratie necesarul de exploatat pentru

a. nevoile industriei

b. nevoile populatiei

c. nevoile pentru constructii

d. enumerarea este incompleta

195. La previzionarea necesarului de apa se iau in consideratie

a. necesarul de consum si rezervele de apa in perspectiva

b. resursele hidrografice ale tarii

c. regimul pluviometric

d. rezervele de apa aflate in lacuri de acumulare

196. La amplasarea in teritoriu a noilor unitati productive se ia in consideratie

a. apropierea de resursele de materii prime si de centre de consum

b. interesele fortelor politice din teritoriu

c. disponibilitatea bancilor de credit

d. dorinta administratiei publice locale

197. Curba cererii exprima:

a) cantitatea cumparata de consumator si pretul practicat de cumparator

b) legatura dintre veniturile populatiei si oferta de bunuri pe piata

c) legatura dintre nevoile de consum si resursele economice

d) legatura dintre onsumatori, producatori si stat

198. Proprietatea principala a curbei cererii o reprezinta :

a) inelasticitatea cererii

b) elasticitatea cererii

c) unitatea cererii

d) caracterul infinit al cererii

199. Elasticitatea cererii exprima:

a) relatia pozitiva dintre pret si cantitate

b) relatia negativa dintre pret si cantitate

c) relatia constanta dintre pret si cantitate

d) relatia dorita de cumparator dintre pret si cantitate

200. Cererea agregata cuprinde cererea pentru:

a) nevoile de consum si stocurile de bunuri

b) nevoile de consum pentru investitii si volumul bunurilor importate

c) cererea de consum si investitii

d) cererea pentru consumul guvernamental

201. Cererea pentru investitii ca parte a cererii agregate genereaza:

a) un consum suplimentar de resurse financiare pentru dezvoltare

b) un consum suplimentar de bunuri economice pentru dezvoltarea productiei si a activitatii sociale

c) consumul suplimentar de resurse energetice si forta de munca in vederea dezvoltarii economice ?

d) un imprumut de capital de pe piata interna si externa

202. Cererea agregata este influentata de:

a) marimea veniturilor si a preturilor?

b) marimea venituluisi volumul resurselor economice

c) marimea pretului de vanzare si preferintele consumatorilor

d) politica fiscala si oferta de bunuri de consum

203. Productia se afla la un nivel de echilibru atunci cand:

a) cererea agregata este egala cu productia

b) productia este mai mare decat cererea agregata

c) productia este mai mica decat cererea agregata

d) productia nu presupune pierderi economice

204. Daca productia este mai mare decat cererea agregata in economie va avea loc:

a) o crestere a consumului de bunuri

b) acumulari nedorite de stocuri

c) crearea unor rezerve pentru sustinerea activitatii concurentiale

d) cresterea profiturilor firmelor producaoare

205. Modelul IS-LM exprima:

a) diversitatea activitatii economice

b) esenta macroeconomiei

c) gradul de eficienta al activitatii economice

d) potentialul economiei nationale

206. Curba IS reflecta:

a) echilibrul pietei marfurilor

b) dezechilibrul pietei marfurilor

c) resursele economice disponibile

d) gradul de acoperire al cererii de consum

207. Modelul IS-LM cuprinde curbele IS si LM in care i reprezinta>

a) consumul de bunuri

b) volumul productiei

c) investitiile

d) economiile