Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Finante


Qdidactic » bani & cariera » finante
Strategii pe baza de opȚiuni



Strategii pe baza de opȚiuni


STRATEGII PE BAZA DE OPȚIUNI


STRADDLE


Strategia combina cumpararea sau vanzarea unei opțiuni CALL cu o opțiune PUT, ambele opțiuni avand același preț de exercitare și aceeași scadența.

Cumparatorul unui straddle mizeaza pe o fluctuație accentuata a cursului activului suport astfel incat acesta sa depașeasca pragurile de rentabilitate, in timp ce previziunea vanzatorului de straddle are in vedere o evoluție stabila a cursului tilurilor suport astfel incat acesta sa se situeze intre pragurile de rentabilitate.


CUMPARARE DE STRADDLE (long straddle)





+ PE + Curs



PRput - - PRcall




PR put = prag de rentabilitate PUT = PE - a prime

PR call = prag de rentabilitate CALL = PE + a prime


Curs < PE cumparare PUT

se vand titluri la PE, se platește suma primelor și se compara cu cursul de piața la

care titlurile ar putea fi cumparate


Curs = PE abandon strategie pierdere maxima = a primelor platite


Curs > PE cumparare CALL

se cumpara titluri la PE, se platește suma primelor și se compara cu cursul de piața la care titlurile ar putea fi vandute


EXEMPLU: Se cumpara un straddle pentru 100 de titluri la PE 180 u.m./acțiune, prima call și put 5 u.m./acțiune fiecare. Pentru un curs de piața egal cu 240 u.m./acțiunr, operatorul inregistreaza urmatorul rezultat?


PR put = 180 - (5+5) = 170

PR call = 180 + (5+5) = 190


Curs = 240 > PE           exercitare  long CALL cu profit

Rezultat = (- 180 - 10 + 240) * 1 * 100 = + 5.000







VANZARE DE STRADDLE (short straddle)





+ +

PR put PR call Curs

- PE -





PR put = prag de rentabilitate PUT = PE - a prime

PR call = prag de rentabilitate CALL = PE + a prime


Curs < PE vanzare PUT

se cumpara titluri la PE, se incaseaza suma primelor și se compara cu cursul de piața la care titlurile ar putea fi vandute


Curs = PE abandon strategie profit maxim = a primelor incasate


Curs > PE vanzare CALL

se vand titluri la PE, se incaseaza suma primelor și se compara cu cursul de piața la care titlurile ar putea fi cumparate


EXEMPLU: Se vinde un straddle la PE 150 u.m./acțiune, prima call 2 u.m./acțiune, prima put 3 u.m./acțiune. La scadența cursul de piața al acțiunii suport este 149 u.m., iar operatorul va inregistra un rezultat egal cu?


PR put = 150 - (2+3) = 145

PR call = 150 + (2+3) = 155


Curs = 149 < PE                       exercitare short PUT cu profit

Rezultat = (- 150 + 5 + 149) * 1 * 100 = + 400



STRANGLE


Este o strategie ce combina o opțiune CALL și o opțiune PUT in care prețul de exercitare al opțiunii CALL este mai mare decat prețul de exercitare al opțiunii PUT.


CUMPARARE DE STRANGLE (long strangle)


PR put = prag de rentabilitate PUT = PE put - a prime

PR call = prag de rentabilitate CALL = PE call + a prime








+ +

PR put PE put PE call PR call Curs


- - -






Curs < PEput cumparare PUT


se vand titluri la PE put, se platește suma primelor și se compara cu cursul de piața la care titlurile ar putea fi cumparate


PEput < Curs < PEcall abandon strategie pierdere maxima = a primelor platite


Curs > PEcall   cumparare CALL

se cumpara titluri la PE call, se platește suma primelor și se compara cu cursul de piața la care titlurile ar putea fi vandute


EXEMPLU: Se cumpara un strangle pentru 200 de acțiuni la PE call 10.500 u.m./acțiune și PE put 9.500 u.m./acțiune. Prima call este de 600 u.m./acțiune, iar prima put de 500 u.m./acțiune. Pentru un curs de piața al activelor support egal cu 8.300 u.m., operatorul va inregistra urmatorul rezultat?


PR put = 9.500 - (500+600) = 8.400

PR call = 10.500 + (500+600) = 11.600


Curs = 8.300 < PE put exercitare long PUT cu profit

Rezultat = (+ 9.500 - 1.100 - 8.300) * 200 = + 20.000




VANZARE DE STRANGLE (short strangle)



+ + +

PR put PR call curs

- PE put PE call -





PR put = prag de rentabilitate PUT = PE put - a prime

PR call = prag de rentabilitate CALL = PE call + a prime




Curs < PEput vanzare PUT

se cumpara titluri la PE put, se incaseaza suma primelor și se compara cu cursul de piața la care titlurile ar putea fi vandute


PEput < Curs < PEcall abandon strategie profit maxim = a primelor incasate


Curs > PEcall   vanzare CALL

se vand titluri la PE call, se incaseaza suma primelor și se compara cu cursul de piața la care titlurile ar putea fi cumparate


EXEMPLU: Se vinde un strangle la PE 1.000 u.m./acțiune (pentru call) și 800 u.m./acțiune (pentru put). Primele sunt: 30 u.m./ acțiune (pentru call) și 20 u.m./acțiune (pentru put). La scadența cursul este 660 u.m./acțiune. Rezultatul operatorului va fi?


Curs = 660 < PR put exercitare short PUT cu pierdere

Rezultat = (- 800 + 50 + 660) * 1 * 100 = - 9.000




































INDICI BURSIERI


Indicii bursieri sunt active sintetice ce caracterizeaza situația unei anumite piețe la un moment dat, pe baza raportului cerere/oferta, exprimand evoluția cursului valorilor mobiliare. Apariția lor a fost determinata de necesitatea existenței unui produs bursier prin care evoluția pieței bursiere sa poata fi urmarita in ansamblul ei și nu doar segmentat la nivelul fiecarui activ financiar in parte.


Scopul pentru care se calculeaza un indice bursier are in vedere posibilitatea de masurare a performanțelor portofoliilor, luarea deciziilor cu privire la structura unui anumit portofoliu, masurarea schimbarilor pe termen scurt la nivelul pieței bursiere respective.

Primul indice bursier a fost creat in cadrul Bursei din New York (in 1896) - Dow Jones Industrial Average (DJIA).

Pe masura evoluției piețelor bursiere și a diversificarii produselor bursiere, s-a inregistrat și o evoluție a indicilor bursieri. In prezent, ei pot avea la baza nu numai acțiuni, ci și obligațiuni, titluri emise de fondurile mutuale sau alte instrumente financiare, se pot referi nu numai la titluri cotate pe o singura piața bursiera, ci și la titluri tranzacționate pe mai multe piețe sau la nivel mondial.


Indicii bursieri se pot clasifica avand in vedere mai multe criterii.


Dupa modul de calcul:

- indici bursieri din generația I cuprind acțiuni ai caror emitenți aparțin aceluiași domeniu de activitate, in special celui industrial (ex. Dow Jones Industrial, Financial Times, Nikkei etc.). Ei au o capacitate de informare limitata la domeniul pe care il reprezinta. Construcția lor este simpla, ca medie aritmetica a cursului titlurilor componente, ajustata cu un divizor care sa exprime modificarile ce se petrec asupra titlurilor componente (fuziuni, divizari, modificari importante de capital), nivelul lor de reprezentativitate fiind astfel restrans.


indici bursieri din generația a II-a   sunt indici compuși (compoziți), cu un grad de relevanța sporit (ex. S&P 500, FTSE-100, TOPIX, BET etc.), ce se remarca prin diversificarea valorilor mobiliare ce intra in compoziția lor (din domenii diferite precum: bancar, asigurari, transporturi, telecomunicații etc.). Metodologia de calcul are la baza de cele mai multe ori ponderarea numarului de titluri cu cursul bursier.


Dupa titlurile suport:

- indici bursieri pe acțiuni

- indici bursieri pe obligațiuni

- indici bursieri pe titluri emise de fonduri mutuale

- indici bursieri pe alte instrumente financiare


Dupa gradul de acoperire:

- indici bursieri generali in structura lor se includ titluri ce aparțin unor domenii de activitate diferite astfel incat structura și evoluția pieței bursiere sa fie exprimate cat mai corect

- indici bursieri sectoriali in structura lor se includ titluri ce aparțin aceluiași domeniu de activitate pentru a reflecta cat mai fidel evoluția unui singur sector al economiei (industria farmaceutica, a transporturilor, a utilitaților publice, a domeniului bancar, etc.)


Dupa intervalul de timp la care se calculeaza:

- indici bursieri calculați in timp real intervalul poate fi cuprins intre 15 secunde și 1 minut

- indici bursieri calculați la anumite intervale la sfarșitul zilei de tranzacționare sau la alte intervale de timp stabilite prin reglementarile pieței bursiere respective (30 minute, 1 ora etc.)



Dupa zona de referința:

- indici bursieri naționali includ titluri cotate pe o singura piața bursiera (titluri emise de firme autohtone și/sau ale unor firme straine cotate pe piața respectiva)

- indici bursieri zonali includ titluri ale unor societați aparținand unei anumite zone de referința (ex. Dow Jones Euro STOXX - calculat pentru țarile Zonei Euro)

- indici bursieri mondiali (internaționali) includ titluri cotate și tranzacționate pe diferite piețe bursiere, societațile fiind obligate de cele mai multe ori sa indeplineasca cerințe suplimentare pentru a fi admise in structura acestor indici (ex. MSCI, FT Actuarial World Stock Index etc.)


Dupa tipul pieței de capital pe care sunt calculați:

- indici specifici pieței de licitație sunt indici specifici pieței bursiere pe care prețul se formeaza ca punct de echilibru prin confruntarea cererii cu oferta

- indici specifici pieței de negocieri sunt indici ce caracterizeaza piața extrabursiera pe care prețul are la baza negocierea realizata intre participanți


Dupa instituția care ii calculeaza:

- indici bursieri oficiali sunt calculați de organismele abilitate prin reglementarile pieței respective de capital

- indici bursieri ai publicațiilor financiare

- indici bursieri combinați sunt calculați de instituțiile pieței de capital in colaborare cu publicațiile financiare

- indici bursieri calculați de intermediarii financiari sunt de regula indici cu caracter neoficial fiind calculați de intermediari, firme de consultanța, alte instituții financiare


Indiferent de criteriul de clasificare utilizat, indicii bursieri presupun luarea in considerare a unor principii de construcție, printre care:

- reflectarea permanenta a realitații prin metodele de calcul

- grad relativ accesibil de complexitate al calcularii indicilor

- disponibilitate nelimitata a datelor utilizate la calcul

- surse autorizate a datelor utilizate la calcul

- asigurarea continuitații și comparabilitații calculelor

- stabilitatea surselor de date și a metodelor de calcul

- satisfacerea nevoii de informații existenta pe piața bursiera pentru care se calculeaza indicii


Construcția indicilor compuși s-a bazat pe respectarea anumitor cerințe:

- selectarea eșantionului de firme incluse in structura indicelui prin alegerea de valori mobiliare emise de societați din toate ramurile de activitate sau dintr-un anumit sector de activitate astfel incat acestea sa reflecte evoluția generala a pieței sau a sectorului respectiv și sa fie reprezentative pentru piața respectiva.

Valorile mobiliare incluse in indice trebuie sa prezinte grad ridicat de capitalizare bursiera și lichiditate sporita (reflectata de intensitatea tranzacționarii și de interesul crescut și constant al investitorilor fața de titlurile respective), grad mare de dispersie in randul deținatorilor evitandu-se astfel posibilitatea ca un investitor (grup de investitori) sa dețina controlul majoritar/total asupra uneia din valorile mobiliare incluse in indice, cotarea prin sistem informatizat și sa reflecte repartiția pe sectoare de activitate. Titlurile selectate trebuie sa fie emise de firme puternice, stabile, cu o creștere susținuta a activitații și ai caror indicatori economici le recomanda ca o buna investiție.


- reprezentativitatea (ponderarea) valorilor mobiliare ce intra in structura indicelui, astfel:

* pondere atribuita in funcție de evoluția prețurilor valorilor mobiliare componente ale indicelui se ia in considerare numai cursul valorilor mobiliare și se acorda importanța ridicata acelor titluri care au un curs in creștere pe un interval de timp suficient de mare. Dezavantajul acestei metode este ca variația unui singur titlu care are preț mare poate influența substanțial valoarea indicelui și in acest fel evoluția pieței poate fi reflectata inexact.

pondere egala pentru toate valorile mobiliare este o modalitate care elimina riscul unei influențe semnificative singulare, iar modificarea evoluției fiecarui titlu va determina o modificare identica a evoluției indicelui

pondere in funcție de capitalizarea bursiera este specifica indicilor compuși la care ponderea titlului in structura indicelui este cu atat mai mare cu cat nivelurile prețurilor de tranzacționare și volumul tranzacțiilor sunt mai mari. Pentru a se evita situația in care evoluția cursului unui anumit titlu ar avea o influența prea mare asupra valorii indicelui se procedeaza la impunerea unei ponderi maxime ce poate fi atribuita unui anumit titlu.


- alegerea datei de referința pentru care nivelul indicelui se egaleaza cu 100, 1.000, 10.000 de puncte de indice, conform reglementarilor pieței respective. Orice modificare ulterioara a nivelului indicelui (creștere sau scadere) este interpretata prin compararea cu numarul de puncte din perioada de baza.


Introducerea unui titlu in structura unui indice este considerata ca o consacrare pentru emitentul respectiv pe piața deoarece titlul poate fi considerat ca facand parte din cele mai lichide și tranzacționate valori mobiliare.



Indicii pieței de capital din Romania


Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Data de referința a indicelui este 19 septembrie 1997, devenind operațional la 22 septembrie 1997. Indicele include acțiunile celor mai lichide 10 societați cotate la BVB (cu excepția societaților de investiții financiare, a fondurilor de investiții și a altor entitați asimilate acestora), avand ca baza de pornire valoarea de 1.000 de puncte. Este indice compozit (de generația a 2-a) a carui valoare se determina prin ponderarea cu capitalizarea bursiera a celor mai lichide 10 societați listate la BVB. Este un indice a carui valoare se calculeaza și afișeaza in timp real.

Scopul pentru care a fost conceput indicele vizeaza derularea unor tranzacții derivate pe indici și produse structurate (contracte futures, options, certificate, warante și combinații ale acestora). Se exprima in numar de puncte, și se publica in lei, USD și EURO. Convertirea in USD sau EURO se face pe baza cursului publicat de BNR valabil pentru ziua respectiva.


Relația de calcul a indicelui BET este:






BETT               = valoare indice la momentul curent

BETT-1 = valoare indice la momentul anterior

piT                   = pretul actiunilor societatii i la momentul curent

piT-1                 = pretul de inchidere al actiunilor societatii i la momentul anterior

qiT                    = numar actiuni la momentul curent

Ffi                                 = factor de free-float corespunzator societatii i din indice

Ri                     = factor de reprezentare a ponderii componentelor indicelui corespunzator actiunilor societatii i (maxim 20%)

ciT                                 = factor de corectie a pretului corespunzator actiunii societatii i la momentul curent (in zilele de revizuire operationala)

ciT-1                              = factor de corectie a pretului corespunzator actiunii societatii i la momentul anterior (in zilele de revizuire operationala)

N                     = numar de societati incluse in cosul indicelui


 

Aceasta formula de calcul este similara celei folosite in cazul indicilor din generația a II-a tranzacționați pe piețele bursiere dezvoltate (S&P 500, FT-SE 100, CAC 40, ATX etc.)


In cazul evenimentelor corporative care au un impact semnificativ asupra prețului de piața al acțiunilor incluse in coșul indicelui BET (ex.: splitari, consolidari, majorari de capital, etc.), structura indicelui se ajusteaza periodic astfel incat sa se asigure continuitatea valorilor indicelui BET și pentru a se evita influențarea artificiala a valorii indicelui ca urmare a acestor evenimente. Acordarea de dividende de catre societațile incluse in coșul indicelui nu determina ajustarea structurii sale.


Includerea valorilor mobiliare in portofoliul indicelui are la baza urmatoarele criterii:

- acțiunile sa fie cotate la categoria I sau II a BVB

- acțiunile sa aiba capitalizare bursiera ridicata

- acțiunile sa fie alese astfel incat sa asigure diversificarea portofoliului indicelui

- acțiunile alese sa fie cele mai lichide (se selecteaza in ordine descrescatoare companiile cu cel mai ridicat coeficient de lichiditate)

- alte criterii considerate relevante de catre Comitetul Indicilor BVB (situația financiara a societații, elemente de ordin juridic, transparența societații, interesul participanților la piața pentru titlurile respective etc.)


In cazul in care exista acțiuni care nu mai corespund acestor cerințe, iar altele ce sunt tranzacționate se inscriu in regulile menționate, se procedeaza la actualizarea portofoliului indicelui. Toate modificarile portofoliului indicelui se fac periodic și se decid de catre Comitetul Indicelui care analizeaza și decide actualizarea acestuia. Deciziile de modificare a portofoliului indicelui prin inlocuirea acțiunilor sau modificarea ponderilor ca urmare a anumitor evenimente sunt anunțate in mass-media cu un anumit interval de timp inaintea efectuarii lor.

Actualizarea indicelui este determinata de o serie de evenimente precum: modificari de capital (majorari, diminuari), operatiuni de divizare (diminuarea valorii nominale), operatiuni de consolidare (marirea valorii nominale), modificarea componentei indicelui etc.

Revizuirea peridodica a indicelui are loc trimestrial (martie, iunie, septembrie, decembrie).



Indicele BET-C (Bucharest Exchange Trading - Indice Compozit)

La data de 16 aprilie 1998, Bursa de Valori București a lansat cel de-al doilea indice oficial al sau, și anume indicele compozit BET-C. Valoarea de start, ca și in cazul indicelui BET, este de 1.000 puncte.

Construirea acestui indice s-a datorat necesitații unei reprezentari complete a evoluției prețurilor titlurilor tranzacționate la BVB, avand o baza de reprezentare mult mai larga care acopera ansamblul acțiunilor listate la BVB (Categoria I și II), cu excepția societaților de investiții financiare.

Indicele BET-C este calculat ca și indicele BET pe baza aceleiași formule care ia in considerare media ponderata cu capitalizarea bursiera a prețurilor acțiunilor aflate in coșul indicelui.

Datorita faptului ca scopul principal de creare a acestui indice este de a reflecta evoluția tuturor acțiunilor tranzacționate la BVB, in structura indicelui vor fi automat incluse noi societați pe masura ce sunt cotate, la prima ajustare periodica a acestuia.

In mare parte, indicele BET-C prezinta aceleași particularitați ca și indicele BET:

formula de calcul similara indicilor din generația a 2-a

ponderea maxima a unei societați in coșul indicelui - 20%

ajustarea este determinata de aceleași evenimente

se exprima in lei, EURO și USD

este calculat in timp real


Indicele BET-FI

BET-FI este primul indice sectorial al BVB și reflecta tendința de ansamblu a prețurilor fondurilor de investiții financiare (SIF-urilor) tranzacționate pe piața reglementata BVB. A fost lansat la 1 noiembrie 2000, cu o valoare de start de 1.000 de puncte. Introducerea acestui indice s-a datorat interesului participanților la piața in tranzacționarea unui astfel de indice, dar și faptului ca acțiunile emise de societațile de investiții financiare nu erau incluse in structura nici unui indice existent pe piața bursiera romaneasca la acea data, respectiv BET și BET-C.

Numarul titlurilor din structura indicelui este variabil (reprezentat de numarul fondurilor de investiții cotate la BVB). Indicele prezinta acealeași particularitați ca și indicii BET și BET-C.

Factorul de reprezentare al societaților incluse in structura indicelui are rolul de a asigura o pondere maxima a unei societați de 30% din capitalizarea aferenta indicelui BET-FI.

Relația de calcul a indicelui BET-FI este:







BET- FIT                     = valoare indice la momentul curent

BET- FIT-1  = valoare indice la momentul anterior

piT                  = pretul actiunilor societatii i la momentul curent

piT-1                             = pretul de inchidere al actiunilor societatii i la momentul anterior

qiT                                = numar actiuni la momentul curent

Ffi  = factor de free-float corespunzator societatii i din indice

Ri                                 = factor de reprezentare la maxim 30% a ponderii componentelor indicelui corespunzator actiunilor societatii i

ciT                                = factor de corectie a pretului corespunzator actiunii societatii i la momentul curent (in zilele de revizuire operationala)

ciT-1                              = factor de corectie a pretului corespunzator actiunii societatii i la momentul anterior (in zilele de revizuire operationala)

N                                 = numar de societati incluse in cosul indicelui


 













Indicele ROTX (Romanian Traded Index)

Este un indice de preț ponderat cu capitalizarea și reflecta in timp real mișcarea acțiunilor "blue chip" tranzacționate la BVB. Calculat in lei, EUR și USD (ca medie ponderata cu capitalizarea bursiera) și diseminat in timp real de Bursa de Valori din Viena (Wiener Borse AG), ROTX este proiectat ca un indice tranzacționabil și poate fi folosit ca activ suport pentru produse derivate și structurate.

Indicele a fost lansat la 15 martie 2005 dar valorile sale au fost calculate retroactiv incepand cu 1 ianuarie 2002, data pentru care s-a stabilit valoarea de start de 1.000 de puncte.

Pentru a fi incluse in coșul indicelui, acțiunile trebuie sa se situeze in categoria celor mai intens tranzacționate titluri și sa indeplineasca criterii legate de: capitalizarea de piața, lichiditate, disponibilitate a prețului, reprezentativitate in cadrul sectorului, interes al participanților la piața in deținerea titlurilor respective. Criterii estențiale sunt considerate capitalizarea și lichiditatea. Acțiunile cu capitalizare ridicata dar cu lichiditate scazuta pot fi eliminate din structura indicelui. Criteriul cantitativ de selecție a acțiunilor componente ale indicelui (bazat pe capitalizare și lichiditate) nu este aplicat in mod mecanic de catre sistem fiind la latitudinea Comitetului ROTX de a decide admiterea / excluderea anumitor titluri.

Modalitatea de calcul și ajustare a indicelui este similara celor utilizate in cazul indicelui BET.









Numarul emitenților ale caror acțiuni sunt incluse in structura indicelui este variabil, nu exista un numar limita al acestora, insa indicele este construit astfel incat sa se limiteze la cele mai tranzacționate titluri de la BVB.

Factorul de reprezentare al societaților incluse in structura indicelui are rolul de a asigura o pondere maxima a unei societați de 20% din capitalizarea aferenta indicelui ROTX.


Indicele BET-XT (Bucharest Exchange Trading Extended Index)

Este un indice "blue-chip" care reflecta evoluția prețurilor celor mai lichide 25 de companii tranzacționate in segmentul de piața reglementata, inclusiv SIF-urile, ponderea maxima a unui simbol in indice fiind de 15%. Numarul societaților incluse in coșul indicelui BET-XT poate crește in viitor ca urmare a listarii la BVB de noi societați representative pentru sectoarele economiei naționale.

In componența indicelui nu pot fi incluse urmatoarele categorii de instrumente financiare: certificate de privatizare, titluri de participare la organismele de plasament colectiv, alte instrumente financiare desemnate de organismele de reglementare.

Criteriul esențial de selectare a societaților ce sunt incluse in structura indicelui BET-XT este reprezentat de lichiditate, coeficientul de lichiditate (calculat semestrial) determinandu-se pe baza ponderii pe care o deține valoarea tranzacțiilor cu un anumit instrument financiar in valoarea totala a tranzacțiilor aferente pieței reglementate.

Metodologia sa permite acestuia sa se constituie drept activ suport pentru instrumente financiare derivate și produse structurate.

Indicele a avut ca data de lansare 1 iulie 2008, dar valoarea de start a fost calculata retroactiv de la 2 ianuarie 2007, cu valoare inițiala de 1.000 de puncte.









Indicele BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy&Related Utilities Index)

BET-NG este al doilea indice sectorial al BVB ce urmarește mișcarea prețurilor acțiunilor companiilor tranzacționate pe piața reglementata BVB, al caror domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul energie și utilitațile aferente acestuia. Ponderea maxima a unui simbol in indice este de 30%.

Ca și indicele BET-XT, indicele BET-NG a avut ca data de lansare 1 iulie 2008, dar valoarea de start a fost calculata retroactiv de la 2 ianuarie 2007, cu valoare inițiala de 1.000 de puncte.

Numarul companiilor din componența sa este variabil. Similar cu metodologia celorlalți indici dezvoltați de BVB, metodologia indicelui BET-NG reflecta evoluția prețurilor acțiunilor tranzacționate in cadrul secțiunii de piața principala fiind un indice de prețuri ponderat cu capitalizarea tuturor societaților din componența sa.

In cazul listarii unei societați noi pe piața reglementata administrata de BVB care se cuprinde in aria sectoriala a acestui indice, aceasta va putea fi inclusa in coșul indicelui la prima ajustare periodica a indicelui ce urmeaza listarii sale. In cazul in care BVB procedeaza la delistarea unei societați inclusa in componența indicelui, acțiunile emise de societatea respectiva vor fi excluse din coșul indicelui in ziua anterioara datei la care delistarea devine efectiva.










Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright