Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Asistenta sociala


Qdidactic » bani & cariera » management » asistenta sociala
Relatia asistent maternal – copil



Relatia asistent maternal – copil


RELATIA ASISTENT MATERNAL – COPIL


Prin masura de protectie instituita de comisia pentru protectia copilului/ instanta, respectiv plasamentul copiilor la asistentul maternal, acesta va prelua rolul parental privindu-i pe acesti copii, pe durata temporara a masurii, pana la identificarea unei solutii definitive pentru acestia.

Prin urmare, relatia dintre asistentul maternal si copilul aflat in plasament la acesta este o relatie de tip parinte – copil.

Asistentul maternal trebuie sa inteleaga consecintele negative datorate lipsei atasamentului copiilor care au suferit o separare de parinti, asupra evolutiei fizice si psihice a acestora. De asemenea trebuie sa inteleaga importanta constituirii la acesti copii a atasamentului fata de persoana de referinta (asistentul maternal), pentru o dezvoltare armonioasa a personalitatii acestora. Despre consecintele lipsei atasamentului, in functie si de varsta la care survine separarea copilului de parinti, s-a discutat in capitolul anterior.



Avand in vedere cele mentionate asistentul maternal are obligatia sa-si asume urmatoarele responsabilitati:


1. Asigura ingrijirea corespunzatoare si supravegherea atenta a copiilor

- satisface adecvat nevoile de baza ale copilului (hrana, imbracaminite, igiena, sanatate, caldura, camera copilului):

a) cunoaste rolul diferitelor alimente (ex. supa de morcovi in boala diareica) si stie sa construiasca un meniu echilibrat;

b) identifica situatii care necesita o dieta speciala pentru copil;

c) stie sa pregateasca baia si sa faca baie copilului;

c) stie cand trebuie sa inceapa stimularea controlului sfincterian;

b) instruieste copiii cu privire la normele obligatorii de igiena;

d) insoteste copilul la medic si acorda ingrijire corespunzatoare pe perioada in care acesta este bolnav;

e) procura imbracaminte copilului adecvata varstei si anotimpurilor si-l invata pe acesta sa se imbrace adecvat;

f) camera copilului este personalizata (dispune de camera proprie, pat propriu, dulap cu haine)

- identifica in casa principalele surse cu risc de accidente si gaseste solutii pentru neutralizarea lor;

- este capabil sa explice in mod adecvat riscul de accident;


2. Stimuleaza dezvoltarea afectivitatii copilului:

- ii explica foarte clar copilului rolul pe care il are ca asistent maternal, insistand asupra faptului ca parintii sunt unici si de neinlocuit ( indiferent de amintirile lui din copilarie), pentru formarea unei conceptii pozitive despre familie;

- discuta cu copilul in scopul:

cunoasterii si acceptarii de catre acesta a trecutului sau si familiei sale naturale;

pozitivarii atitudinii acestuia fata de familia sa naturala (incurajarea copiilor de a-si personaliza spatiul inclusiv cu poze in care sunt membrii familiei naturale sau largite);

intelegerii notiunii de frati si consolidarii legaturii dintre cei care locuiesc la un alt asistent maternal, la o familie rezidenta, la un centru de plasament sau intr-un organism privat;

- discuta cu copilul incercand sa-l cunoasca si inteleaga, identifica problemele cu care se confrunta copilul si cauta impreuna cu acesta solutii pentru rezolvarea lor;

- isi controleaza emotiile foarte puternice, atat cele pozitive cat si cele negative si le exprima printr-un comportament rational;

- incurajeaza exprimarea emotiilor placute cat si a celor neplacute ale copilului;

- intelege reactiile emotionale ale copilului care determina un anumit comporta­ment dar face distinctie intre sentimente si actiuni. Ex.(un copil loveste un alt copil desi i s-a interzis acest lucru). Asistentul maternal afla de la copil ceea ce s-a intam­plat, ii transmite ca intelege ceea ce simte dar ca nu este de acord cu acest comportament, ii motiveaza copilului de ce nu este de acord, si ii sugereaza alte modalitati functionale de a reactiona. Urmareste astfel sa-l invete pe copil sa-si controleze actiunile;

- nu-si arata slabiciunile, nu rasfata copilul exagerat, nu forteaza copilul in ceea ce priveste alimentatia si nu acorda o atentie coplesitoare acestuia cand este bolnav. Comportamentele contrare conduc la santajarea emotionala a adultului de catre copil;

- manifesta blandete si o anumita fermitate (dragostea nu trebuie confundata cu slabiciune), ii transfera copilului convingerea ca a manca trebuie sa fie o placere si nu o obligatie grea, ii acorda toata ingrijirea necesara in perioada in care acesta este bolnav dar evita excesul de tandrete in aceasta perioada;

- identifica si evidentiaza punctele pozitive ale copilului in scopul de a capata acesta incredere in el;

- nu descurajeaza si nu sanctioneaza copilul cand are un esec ci dimpotriva il incurajeaza, pentru a i se transmite ca are incredere in el si poate duce la bun sfarsit un lucru;

- transfera dragostea copilului fata de asistentul maternal, familiei naturale sau eventualei familii adoptive;

- intelege emotiile copiilor din anumite gesturi si comportamente ale acestora;

- discuta cu copilul despre ceea ce simte.


3. Stimuleaza intelectual copilul:


- procura materiale (carti de citit, de colorat, creioane colorate, lego, etc.) si desfasoara activitati cu copilul specifice varstei acestuia ( insoteste copilul la circ, teatru de papusi, vizioneaza impreuna diverse emisiuni pentru copii, ii citeste copilului sau il invata sa citeasca, sa scrie, il invata cantece, poezii,sa deseneze , il invata sa reproduca dupa carti cu poze, se implica in diferite jocuri cu copilul etc.)

- incurajeaza copilul sa-si exprime opiniile;

- incurajeaza si recompenseaza prin lauda anumite progrese;

- nu sanctioneaza esecurile copilului, ci il incurajeaza spunandu-i ca o sa reuseasca sa faca un anumit lucru;


4. Stimuleaza verbal copilul:

- stimuleaza conversatia si curiozitatea copilului;

- ofera explicatii si raspunde curiozitatilor copilului exprimate prin „de ce-uri,”prin explicatii in functie de nivelul de intelegere al acestuia;

- sesizeaza cuvintele pronuntate gresit;

- nu se amuza de defectele de pronuntie;

- explica sensul real al cuvintelor, care nu sunt pronuntate corect, explicatia fiind facuta in functie de nivelul de intelegere al copilului;

- sesizeaza fiecare progres privind limbajul si il recompenseaza prin lauda;


5. Se implica in educatia copiilor:

- evita hiperprotectia copilului care face din acesta o fiinta dependenta si vulnerabila;

- evita autoritatea excesiva in relatia cu copilul, deoarece acesta isi pierde increderea in fortele proprii, devine timid si nu are curaj sa mai incerce lucruri noi;

- evita lipsa disciplinei sau a disciplinei prea indulgente deoarece are ca rezultat un copil necooperant, neascultator, comportandu-se fara a tine seama de cei din jur; este egoist si nu tine seama de ce vor si ceilalti;

- manifesta o atitudine afectiva rationala in relatia cu copilul (nu da voie copilului sa abuzeze de dragostea mamei substitutive, totodata ii spune copilului te iubesc, alegand momentul potrivit pentru ca spre deosebire de copiii care cresc intr-o familie normala, copiii cu probleme de atasament, au nevoie sa li se spuna nu numai sa li se arate afectiunea), manifesta atentie la autonomie, exercita un control echilibrat si constant;


- *[1]formeaza deprinderile de autointretinere: de imbracare, alimentare si igienice;

- *formeaza deprinderile de viata si un comportament decent, civilizat copiilor, ca premisa pentru integrarea/ reintegrarea acestora in familie si in societate:

dezvolta simtul estetic al copiilor, consiliindu-i si ajutandu-i sa-si amenajeze si decoreze spatiul personal tinand cont de preferintele lor, respectiv sa se imbrace adecvat;

supravegheaza permanent modul in care copilul isi intretine articolele personale;

pregateste copilul/tanarul pentru viata independenta, cu tot ceea ce ce implica aceasta din punct de vedere emotional, social si profesional;

discuta cu copilul despre viitoarea sa profesie tinand seama de aptitudini si de potentialul nativ al acestuia;

dezvolta copilului/tanarului, atitudini pozitive fata de munca, sprijina copilul sa-si insuseasca deprinderile de punctualitate, seriozitate, disciplina, spirit de echipa, stimuleaza acestuia responsabilitatea fata de propriul proiect personalizat;

- mentine legatura cu gradinita/scoala in scopul unei cat mai bune cunoasteri a copilului, a nevoilor lui educationale, a rezultatelor si frecventei lui scolare;

- supravegheaza activitatea copilului de pregatire a temelor;

- manifesta un comportament functional in relationarea cu copilul, familia, comunitatea etc. (exemplul personal avand un rol foarte important in procesul prin care copilul asimileaza in mod voluntar sau involuntar: atitudini, valori, modele de comportament prin interactiuni cu asistentul maternal).

- se implica in procesul de recuperare (respecta programul de recuperare, respecta recomandarile date de catre specialisti).


Modalitati disfunctionale privind aplicarea laudei si pedepsei in educatia copilului

Modalitati functionale privind aplicarea laudei si pedepsei in educatia copilului

Pedepsele fizice (bataia) si admonestarile repetate nu sunt recomandate deoarece prin bataie se obtine contrariul a ceea ce se doreste (copilul interiorizeaza agresivitatea pe care o va folosi in relatiile cu ceilalti si cu proprii copii cand devine adult).


Sfaturile prietenesti, retragerea iubirii, referirea la maturizare (esti deja copil mare si trebuie sa te comporti ca cei mari ).

Privarea copilului o perioada de timp de activitatea recreativa preferata a acestuia, explicandu-i-se intotdeauna motivul pentru care nu mai are voie sa faca lucrul respectiv si durata pedepsei.


Inchiderea copilului intr-o camera este periculoasa si ineficienta, deoarece poate determina frica de spatii inchise.

Amenintarea cu figuri ale groazei este periculoasa deoarece dezvolta teama la copil.



Obligarea copilului de a cere iertare este ineficienta (copilul este obligat sa recunoasca ca nu are dreptate, ceea ce este imposibil pentru ca el are propria perceptie despre drept si nedrept).


Educatia in spiritul rusinii daca este exagerata, poate avea consecinte negative asupra copilului (ex. nu ti-e rusine, esti un copil rau, vor rade oamenii de tine). Se poate dezvolta mai tarziu o timiditate exagerata, teama de opinia publica ( ce vor spune oamenii despre aceasta), si sentimentul de inferioritate care il face sa se indoiasca ca va face fata greutatilor vietii.


A i se spune frecvent copilului ca este deosebit de inteligent si frumos, ca isi depaseste varsta prin dezvoltare nu este corect, pentru ca se va crede o fiinta extraordinara si mai tarziu se va lovi de greutatile vietii.


Evidentierea copilului ca fiind exemplar sau respingator pe seama altui copil este inadecvata deoarece se creaza sentimentul de inferioritate la copilul evidentiat ca fiind elementul negativ.

Respectarea de catre asistentul maternal a ceea ce spune privind modalitatea de a-l pedepsi pe copil si perioada de timp a pedepsei, este esentiala pentu corectarea comportamentului inadecvat, pedeapsa fiind in concordanta cu gravitatea faptelor.


Nu se impune prin educatie, nu se interzice prin educatie, se convinge (pentru a face din exigente straine, exigente proprii).



Educatia in spiritul rusinii este facuta rational.

Recompensarea copilului prin lauda, atentie si aprobare atunci cand acesta manifesta un comportament adecvat.







A i se insufla copilului ca este un copil obisnuit, a i se explica de timpuriu ca exista piedici si rezistente de neinvins.


6. Integreaza copilul in familia asistentului maternal si in comunitate:

- implica copilul in activitati cotidiene cu caracter gospodaresc, in aceeasi masura ca pe proprii copii;

- stimuleaza participarea copilului la intreaga viata a familiei cu evenimentele ei (aniversari, vizite, sarbatori) astfel incat copilul sa se simta integrat in structura familiei;

- antreneaza copilul in activitati educative de timp liber, alaturi de ceilalti membri ai familiei;

- stimuleaza comunicarea intre copiii proprii si copilul aflat in plasament;

- nu face diferenta intre copiii proprii si cel aflat in plasament;

- pregateste integrarea copilului in comunitate (bloc, strada, cartier) propunand vecinilor o atitudine de intelegere si de sprijin fata de copilul in dificultate, avand insa grija sa pastreze confidentialitatea asupra situatiei familiale care a determinat plasamentul copilului;

- respecta deciziile copilului in ceea ce priveste petrecerea timpului liber;

- contribuie la mentinerea relatiilor anterioare daca este in interesul copilului;

- stimuleaza formarea unor noi relatii pentru copil;

- solicita sprijinul echipei multidisciplinare pentru situatiile de neadaptare ale copilului, solutiile fiind luate de comun acord cu echipa;

- invata si ajuta copilul sa pretuiasca orice perioada din viata sa;

- insufla copilului respectul pentru familia de origine (chiar daca este suparat pe propria familie);


7. Antreneaza exprimarea opiniei copilului:

- stimuleaza comunicarea intre copii;

- incurajeaza si recompenseaza prin lauda anumite progrese;

- discuta cu copilul intr-un climat de incredere, respecta confidentele copilului si nu-i inseala increderea;


8. Urmareste respectarea drepturilor copilului

- cunoaste care sunt drepturile copilului si urmareste respectarea drepturilor acestuia la:

  • dreptul la viata si la dezvoltare, in toate privintele existentei fizice, afective, psiho-sociale, cognitive, sociale si culturale;
  • dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale;
  • dreptul la un nivel de trai corespunzator;
  • dreptul la pastrarea/dezvoltarea legaturilor cu propria familie si reintegrarea familiala si sociala ;
  • dreptul la ingrijire speciala si securitate sociala;
  • dreptul la educatie;
  • dreptul la protectie impotriva oricarei forme de abuz sau maltratare;
  • dreptul la libertate spirituala, religioasa, a constiintei si a cuvantului;
  • dreptul la exprimare libera;
  • dreptul la intimitatea propriei persoane;
  • dreptul la standarde de viata corespunzatoare;
  • dreptul la odihna, joc si vacanta;
  • dreptul la informare din diverse surse, corespunzator varstei si gradului de intelegere;

- identifica situatiile de incalcare a drepturilor copilului si intervine in cazul incalcarii acestora;


Asistentul maternal consemneaza in jurnalul fiecarui copil datele de identificare ale acestuia si evenimentele deosebite privind:

- relatia copilului cu familia naturala/ largita/ adoptiva;

- educatia acestuia;

- dezvoltarea fizica si starea de sanatate a copilului:

- dezvoltarea psihosociala a copilului;




[1] Pentru formarea functionala a deprinderilor mentionate este necesar ca asistentul maternal sa foloseasca un stil de educatie care are la baza caldura si acceptanta si un control echilibrat asupra copilului. Stilurile de educatie extreme (hiperautoritar/ hiperprotectiv) impiedica formarea corespunzatoare a deprinderilor de autointretinere si castigare a autonomiei copiilor




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright