Situatia femeii in societate si in stat

Situatia femeii in societate si in stat

In cercetarea de pana aici am ajuns la rezultatul:

1. Ca nu exista nici o inferioritate psihologica pe baza careia femeia sa fie tinuta intr-un raport de subordonare fata de barbat

2. schitand evolutia economica, cat si cea culturala, am vazut ca asa cum se prezinta lucrurile azi, femeia are nevoie de egalitate deplina civila si politica cu barbatul. Aceasta nevoie s-a aratat prin urmare, pana acum, din punctul de vedere al interesului personal al femeii. Ramane acum sa cercetam care ar fi interesul societatii insasi in aceasta chestiune, anume: Ce nevoie simte societatea, si ce bine rezulta pentru ea din miscarea feminista si din participarea femeilor la facerea legilor ? La aceasta intrebare am putea raspunde pe scurt: „- Nevoia si Binele care au rezultat si pentru celelalte tari care le-au dat drepturi : Norvegia, America, Danemarca, acum: Anglia, Germania, Polonia, Rusia, Cehia'. Totusi, vrem sa facem o cercetare amanuntita ca sa cunoastem chestiunea cu toate greutatile ei, si cu eventuale deose­biri intre alte tari si noi - daca vom gasi vre-unele deosebiri.

Miscarea feminista s-a nascut cu ideia de stat moderna despre cetatean si drepturile lui - principiul suveranitatii poporului. -Odata cu notiunea de „cetatean', s-a formulat notiunea de „cetateanca', desi pentru ca aceasta din urma sa fie primita in intreg intelesul ei, a trebuit sa mai treaca aproape un secol si jumatate. Nu putin a contribuit la egalizarea drepturilor de cetatean si cetateanca si razboiul mondial, care a secerat asa de mare numar de barbati, asa ca acum reiese si mai limpede ca 1/3 din omenire (bar­batii) nu mai poate legifera si pentru celelalte 2/3 (femeile) dupa cum nici nu poate munci pentru ele, ci fiecare trebuie sa munceasca singur - si singur sa participe la facerea legilor. Formarea aceasta de principii de simpla dreptate, rezulta prin urmare din partea societatii insasi, care are nevoie de colaborarea femeii alaturi cu barbatul in produsul tuturor bunurilor materiale si morale de care are nevoie viata omului. Am vazut ca femeia nu mai face, in casa, singura, produsele de imbracarminte si de hrana necesare casei, caci le produce societatea (fabricile si atelierele); nici pe copii nu-i mai creste nici nu-i mai educa numai ea, ci scoala si toate institutiile sociale. Poate, acum, societatea sa se lipseasca de munca femei in toate acele domenii, care erau odinioara exclusiv ale ei? Nu; sunt aceleasi nevoi si e aceeasi productie, numai altfel organizata. Aceasta noua organizare nu lasa bratele, care odinioara erau doborate de munca grea, absolut liber, ci le impune un altfel de participare la lucru. Este de aceea, o greseala mare a socoti pe femeie ca concurenta barbatului, cand in realitate ea e colaboratoarea lui, si deci trebuie aparata intocmai ca si el. Cel ce face aceeasi munca ca si tine este tovarasul tau cel mai bun! Interesul lui, e interesul tau!Si ceea ce-1 loveste pe el nu va intarzia; sa te loveasca si pe tine! Prin urmare, interesele femeii se sprijina de acele ale barbatului, nu vin in conflict cu ele.

Am vazut, ca revolutia sociala asemneaza deosebirea de sex si apropie pe barbat de femeie, silindu-i si pe unul si pe altul sa dezvolte si sa cultive aceleasi insusiri. Aproape toate felurile de cariere sunt azi accesibile si barbatului ca si femeii; vechea diviziuni-a muncii: „Femeia inauntrul casei, barbatul in afara ei' a ajuns cu totul anacronistica. Singur numai datoria fata de copiii nou nascuti, alaptarea si ingrijirea lor pana cel putin incep a merge, este exclusiv rezervata femeii, si „diviziunea muncii' numai aici isi pastreaza vechiul inteles: „Barbatul aduce hrana, femeia e ocupata in interesul casei; incolo, pretutindeni e posibila colaborarea femeii alaturi de barbat!' Nu e numai posibila, e chiar necesara.

Ca sa ne convingem, ca societatea nu se poate, lipsi de munca femeii, sa ne inchipuim pentru un moment ca in nici o fabrica n-ar mai lucra nici o femeie; ca nici o femeie n-ar mai pune mana pe sapa sau pe coarnele boilor sa intoarca plugul la munca campului; ca nici o femeie n-ar vrea sa mai dea lectii la copiii straini, nici in case particulare, nici in scoli si a.m.d. Ce ar fi? Vedem ce greu e cu „lipsa de brate' de azi, si desigur nimanui nu-i da in gand sa mai inlature din cele care se mai gasesc.

Pe langa aceasta munca direct productiva, mai este una de priveghere si de control:Ca toate produsele de imbracaminte sa fie bune si trainice, caci altfel sunt o imensa risipa economica; ca produsele alimentare de tot felul, precum si tot ce priveste locuinta si e in legatura cu viata omenirii, sa fie sanatoase si cu adevarat hranitoare, nu falsificari care imbolnavesc corpul; ca influentele educative de tot felul - nu numai in scoli, dar mai ales in spectacole si in literatura -sa fie sanatoase si folositoare, nu rele, caci atunci distrug cu atat mai adanc si mai iremediabil, cu cat asta nu se vede deodata : fiindca toate acele produse rele sunt tot atatea pacate contra Sfantului Duh! Sa vedem, din tot acest fel de munca poate fi inlaturata femeia ? si daca e inlaturata, ce se intampla?

De fapt, aici avem de a face cu o datorie care n-a fost indeplinita. Aceasta datorie a privit mai ales pe femeia din clasele mai inlesnite, care a avut posibilitatea sa se inalte prin cultura la intelegerea nevoilor generale. Dar aceasta femeie, pe de o parte prin vina legilor, care nu-i impuneau nici o datorie, pe de alta parte prin puterea prejuditiilor sociale, care-i tot repetau ca „menirea femeii este alta si nu rareori, nu mai putin prin indiferenta celui ce „are tot ce-i trebuie', nu s-a interesat, decat de casa ei - daca a facut totdeauna si atat! - si n-a durut-o tot ceea ce e „dincolo de zidul care-i inconjura parcul si gradina'! Pentru ce? pentru ca aici e o serie intreaga de datorii sociale, de care femeia a fost totdeauna tinuta in ignoranta, pe cand e de cel mai mare si mai urgent interes, ca ea sa fie cat mai de aproape, initiata, pentru ca colaborarea ei sa fie cat mai folositoare!

Aceasta chestiune este de o importanta extrema. Cata vreme „dreptul de om' al femeii a fost strigatul izolat al unor barbati sau femei mai luminati, atata vreme feminismul putea sa insemne, inaltarea prin cultura si afirmarea individualitatii femeii. Astazi insa feminismul e miscarea maselor sociale, care ele insile cer - cum am vazut si din exemplul grevistilor citat mai sus - amestecul femeilor in viata sociala, precum si toate drepturile pentru ele acolo. Asa dar si datoriile sociale ale femeii intra in planul intai.

Vechea formula, deci, ca femeia sa se ocupe numai de trebile casei, „ministru de interne' si barbatul numai de trebile din afara „ministru de externe', este nu numai invechita, ci e chiar dauna­toare. Nu e numai mama necesara in educatia copiilor, ci tot asa de necesar e si tatal. Iar societatea e familia pe larg, care are nevoie nu numai de influenta barbatului, ca tata, ci si de a femeii, ca mama. Important este a deslusi din timp, atat pe tinerele fete cat si pe tinerii baieti, caci nu ni se pare ca ei ar fi, de fapt, mult mai bine luminati in aceasta privinta - asupra sensului datoriilor lor sociale. „Datoria sociala' nu e doar pentru o femeie a se imbraca costisitor si a face vizite, care rapesc atat de inutil si atat de nenorocit un timp asa de pretios.

Pe baza acestei gresite intelegeri despre „datorii sociale' se vede ca s-a dezvoltat luxul femeilor, pentru care nu putin vinovati sunt insisi barbatii, care l-au alimentat, deoarece se poate dovedi, ca cele mai luxoase femei nu sunt cele ce-si castiga singure existente Luxul insa este una din ranile primejdioase sociale; e o mare vinovatie ! E dovada unui egoism, care dezonoreaza pe femeie! Din punct de vedere economic, el reprezinta o incalculabila absorbire de fortie producatoare spre un scop inutil, deci o imensa risipa! O, Doamne, si ce falsa economie politica au mai desfasurat toti partizanii luxului! Ar trebui insa sa se deie tinerimii o invatatura temeinica in adevarata economie politica - si mai ales fetelor, caci ele au simtamantul mai dezvoltat; si ar trebui ca ele sa fie cat mai temeinic initiate in adevaratele lor datorii sociale. Ar trebui organizate cursuri in acest scop.

DOCUMENT ONLINE: Teorii etice standard - etica virtutilor DOCUMENT ONLINE: Plante, substante si preparate ce contin substante stupefiante si psihotrope care prezinta interes in medicina, supuse controlului

Cel mai mare idealist al femeii, John Ruskin, care prin prizma sufletului lui curat a inteles asa de admirabil ce ar putea si ce ar trebui sa fie femeia, a scris pagini, neasemanate in privinta rolului social al femeii. Femeia-i mama, zice el; unde e ea, acolo e caminul, acolo e confortul, acolo-i mangaierea, caci ea face sa-i fie indemana oricui, ea creeaza Ordinea si Frumusetea in jurul ei. In stat, barbatul are sa asigure mentinerea si apararea lui, iar femeia e „punctul central al ordinei, balsam al mangaierii, oglinda frumusetii'! De la ea se asteapta lecuirea multor rani sociale! Iar la noi, cine nu-i de acord, ca aici e cea mai mare si mai urgenta nevoie de munca cea mai intensa de care sunt capabile femeile ?

Sute si mii de femei, in diferitele colturi ale lumii, precum si la noi in tara, ca vor fi citit pe Ruskin sau ca nu l-or fi cunoscut de loc, si prin urmare chiar fara acel sprijin moral ce-1 da puternica convin­gere a unui mare cugetator, ci numai simplu calauzite de instinctul lor care nu greseste, cu acel suflet cald pe care asa de bine 1-a inteles Ruskin, au pornit la indeplinirea acelor „datorii sociale' organizand fel de fel de opere de binefacere si culturale, opere de „asistenta sociala': pentru tuberculosi, pentru lehuze, pentru saraci, pentru batrani, propaganda contra alcoolismului, propaganda contra prosti­tutiei etc. etc. Si cu cat mai active au fost in lucrul lor, cu atat mai mult au vazut ce imens mai este de facut! Iar acum in urma razboiului, la vechile probleme altele noi s-adauga: sa nu mai vorbim de ingrijirea sanitara igienica, de care au asa de mare nevoie sate si mai ales orase si de combaterea mortalitatii copiilor, care am vazut ca e o problema asa de importanta pentru noi; dar apoi: orfani, invalizi, destrabalare morala, boli, munca dezorganizata, saracie grozava pretutindeni si lipsuri de tot felul Toate aceste datorii sociale cad, bine inteles, nu numai in sama femeilor, ci si a barba­tilor. Dar cine ar putea spune sau a spus vreodata, ca „femeia aici n-are ce cauta' ca „treaba ei e in casa, la bucatarie si la copii?' Din contra: aici e cea mai strict logica aplicare a formulei ca „Femeia e pastratoarea si transmitatoarea bunurilor culturale! ea formeaza sufletul generatiilor' etc. Sigur. Dar tocmai in aceasta asa de importanta influenta culturala ea e paralizata, fiindca n-are drepturi; fiindca numai cel ce e cu adevarat activ in indeplinirea vreunei din acele „datorii sociale' stie, ca numai „Caritatea' nu ajunge! ca nici mijloacele materiale nu-i vin decat celui „sus pus' si „influent', iar ceilalti sunt redusi aproape la imposibilitatea totala de a face ceva! Dar chiar si cu mijloace banesti nu se poate merge departe, caci mai mult si mai intai de toate trebuie Dreptate si trebuie Lege !

Iata dar cum si din punct de vedere al societatii, se dovedeste ca e absolut necesar ca femeia sa capete egalitatea civila si politica, pentru ca sa poata cu adevarat sa-si exercite influenta ei culturala si sa-si indeplineasca „menirea'.

Cand insa e vorba sa se acorde drepturi politice femeii, se ridica tot felul de obiectiuni. Le vom imparti in 2 categorii: Obiectii neinte­meiate si obiectii intemeiate, si vom incepe cu cele dintai:

1.„Femeile exercitand drepturi politice isi vor pierde femininatatea'. In adevar ar fi o mare pierdere, daca femeile si-ar pierde dragalasia, bunatatea, gratia lor naturala - dupa cum ar fi o mare pierdere, daca barbatii si-ar pierde energia, puterea de a lupta pentru un scop cat de inalt si cat de nobil. Dar ceea ce inaspreste caracterul femeii, e greutatea prea mare a vietii si mai ales nedreptatile, cu care au de luptat! Exercitarea drepturilor politice ar putea ameliora - prin perspectiva puterii de a face si a obtine dreptatea - iar nu inrautati mai mult!

2.Ca „se va distruge familia, stricandu-se armonia conjugala, cand unul din soti ar vota cu un reprezentant si celalalt cu altul'! Sau ca „se vor dubla numai voturile, deci ar fi inutil'. Inutil e a mai combate aceste obiectii!

3.Ca „femeile n-au nevoie sa faca legi, ca le fac ei barbatii si pentru ele'! Le-au si facut, si pana acum, si inca cum!

4.Barbatii nu spun totdeauna sincer, in realitate ei cred ca femeile sunt prea putin inteligente - n-au destul creier - ca sa participe la facerea legilor. Asa credeau si nobilii francezi despre burgheji inainte de revolutie, si totusi ce oameni politici au iesit apoi din randurile burgheziei!

5.Se obiecteaza, ca „femeile reusesc prin mijloace piezise, obtin tot ce vor prin gratiile lor si ca amestecul lor a fi nefast ”.Aceasta e azi, cand femeile n-au drepturi; si tocmai de asta trebuie ca o influenta ascunsa sa fie inlocuita cu una pe fata, si femeile sa fie trase la raspundere pentru actele lor.

6.„Femeile nu pricep conducerea statului!' Dar cand femeile vor ceva - de ex. un sanatoriu de tuberculosi - agita, aduna bani, si fac ceea ce vor ori, asta e adevarata conducere a statului. Reusita da masura valorii unui conducator de stat.

7. „Politica e un lucru murdar, nu-i pentru femei'. O, cand aceasta grija de a pastra pe femei curate ar fi sincera, de ce rele n-ai fi ele crutate! De ce umilinti si de ce boli! Dar politica nu e in sine un lucru murdar. Nedreptatile care par inerente ei, sunt datorite imprejurarii de a voi sa lucrezi pentru „partid', in loc sa lucrezi pentru tara! Dar cu siguranta vor veni odata timpuri mai bune, cand „politica' va insemna o adevarata pregatirire
stiintifica intocmai ca si medicina, ingineria etc.

8. „Femeia nu-i temeinica' - cand ceva n-o intereseaza, dar cand o intereseaza, e foarte temeinica! Dovada multiplele detalii ale gospodariei.

Fata de acesti adversari hotarati - a caror argumente le-am amintit odata cu combaterea lor, sunt din contra altii, foarte prieteni, care-si pun mari sperante in femeie! Acestia au in genere in vedere, ca cele mai insemnate imprejurari care constituie progresul social -cultural, nu se datoresc atat de mult inteligentei propriu zise, cat mai ales celorlalte forte sufletesti, ca bunatate, cuget curat, spirit, de sacrificiu si uitare de sine, care se zice ca ar fi mai ales insusirile care caracterizeaza pe femei. Pe langa asta, toate insusirile lor gospodaresti de la care se asteapta alinarea tuturor suferintelor prin care trecem!

Nu voim sa pretindem, ca aceste sperante ar fi neintemeiate, dar socotim ca o datorie sa atragem atentia ca nici iluziile prea mari nu sunt bune, caci atunci deceptiile sunt cu atat mai amare. Sunt in adevar si oarecare obiectii intemeiate :

1. Femeile nu sunt destul de pregatite, destul de luminate, n-au destula cultura ! Recunoastem, ca asa e. Dar a cui e vina ? O vorba populara zice: „Daca vrei sa-ti fie bine, sfatuieste-te cu nevasta ta'. Cati barbati insa se sfatuiesc cu nevestele lor?

Cei mai multi n-au vreme sa steie cu ele de vorba, ori le considera prea neinsemnate pentru asta: „Asta nu-i treaba ta!' le raspund ei, cand ele cer vre-o lamurire. De aici o dure­roasa stare de dezorientare, de inapoiere.

2. Multor femei le lipseste demnitatea - sunt asa de multe prosti­tuate ! Prin vina barbatilor, dar sunt.

3. Sunt adeseori patimase, pentru a sustine pe cine cred ele, fara sa tie socoteala de dreptate; din cauza asta sunt inclinate a-si apropria cusurul barbatilor in politica de a intoarce argu­mentele de partea partizanilor si impotriva dreptatii. Sunt prea usor inclinate a crede ceea ce se spune de rau de cineva. S-a argumentat ca femeia ar fi mai putin criminala decat barbatul. De fapt nu e asa; o femeie care odata a cazut in pacat, cade de obicei, mai jos decat barbatul si se ridica mai cu greu decat el: caci personalitatea ei nu e inca formata -ceea ce o tine in frau e cele de mai multe ori frica, nu propriile convingeri morale. Se intelege, nu e vorba aici de femeile a caror individualitate e formata, ci de masa mare a femeilor. Se dovedeste aici deci o minte nematura. Apoi, sa se tie soco­teala, de cate ori crimele pe care le fac barbatii au, de fapt, ca autori morali pe femeie? „Cherchez la femme' e o vorba justa si ne indica aici adeseori adevarul.

In sfarsit, pana in prezent, nu e numarul cel mare al femeilor, care vor drepturi! Multe au fost auzite zicand: „A! Noi nu suntem feministe! Noi avem toate drepturile care ne trebuie!' Desi fata de acestea avem o oarecare banuiala: Nu numai aceia, ca ele nu stiu ca n-au drepturile ce le trebuie; dar banuim, ca ele se exprima asa, caci cred ca le sta mai bine, sunt mai „feminine', deci mai dragalase ! Vom vedea, cand se vor da drepturi femeilor, daca nu cumva tocmai acelea vor alerga mai repede la urna ca sa voteze!

Am relevat aceste obiectiuni cu destula parere de rau, dar cu convingerea: 1. Ca nu laudele si magulirile ajuta la ridicarea femeii, cat pretentii din ce in ce mai ridicate fata de sine insasi si silinta expresa de a invinge defectele; 2. Ca dreptul de vot va fi tocmai mijlocul cel mai bun de inaltare morala, caci „cea mai buna educatie pentru libertate este libertatea'; si 3. Din convingerea, ca femeia are resorturi sufletesti care o vor face in stare sa-si invinga defectele! Si apoi, unele femei sunt culte; n-avem decat sa ne indreptam ochii spre acelea, care au dovedit si cultura, si nestirbita cinste de caracter; ele vor ajuta si celorlalte; iar masa cea mare de femei romance nu e cu mult mai prejos de nivelul cultural general al poporului nostru.

In orice caz, argumentul principal pe care se sprijina cererea noastra de drepturi este ca dreptul de vot nu este o recompensa pentru virtute, ci o arma de aparare si femeile au nevoie de acea arma intocmai ca si barbatii, cu care muncesc alaturi. Dreptul de vot e dreptul de om si serveste pentru a inalta demnitatea de om. „Deosebirea de sex' este cel mai puternic argument in aceasta dinrectie, care sprijina acordarea de drepturi femeilor.

Pe langa aceste argumente, noi romancele mai avem un argument national. Din acest razboi am iesit, noi romanii foarte slabiti Am pierdut 1 milion de oameni din 7 - ceea ce alaturi de faplul inferioritatii culturale, inseamna ca romanii au fost printre cei care au pierdut mai mult in acest razboi. E drept, intregirea neamului vine acum ca o meritata recompensa pentru imensele jertfe. Tot noi vedem nevoia de a stimula toate fortele romanesti si a le ridun la maximum de putere de productie economica si culturala, pentru ca neamul nostru sa castige cu adevarat insemnatatea ce i se cuvine. Pe langa asta, mai e un fapt: femeile basarabence aveau drepturi politice in momentul Unirii, si una din ele a si iscalit actul Unirii, ca deputat in Sfatul Tarii. Acum li se ia lor aceste drepturi; aceasta este rasplata, pentru munca lor nationala? Asta este si o jignire pentru noi: va sa zica din cauza noastra au trebuit sa-si piarda ele dreptul de vot alaturi de noi, noi n-am fost vrednice sa-1 capatam si noi si sa-1 exercitam alaturi de ele ?

Afara de asta : evreii vor capata drepturi. Apoi cu atat mai mult trebuie sa le capatam noi, romancele, caci e tara noastra, si tot pe noi ne privesc mai intai destinele ei!

Acestea sunt consideratiile — pe langa cele economice, culturale si sociale pe care le-am analizat, pe care se intemeiaza cerercii noastra de drepturi.

Cum vor vota si vor legifera femeile ? Desigur nu e bine sa facem prea multe prognosticuri. Totusi stim ca nu e bine sa ne facem iluzii, ca prin acordarea de drepturi femeilor ca printr-un farmec toate relele se vor intoarce in bine! Vor fi desigur oarecare deceptii. Trebuie sa ne asteptam, ca femeile vor face greseli la inceput, caci vor avea nevoie de un noviciat care nu va incepe decat cand ele vor exercita drepturile politice - invatamantul pur teoretic nu ajuta mult! Dar ele vor invata minte din propriile lor greseli, si se vor corija cu atat mai repede, cu cat de faptele lor va fi legata ras punderea.

Totusi sunt oarecare masuri de avut in vedere, pentru pregatirea cat mai efectiva si mai temeinica a femeilor pentru viata cetateneasca.

Aceasta masura ar fi organizarea unui serviciu social obligatoriu pentru fete ca si pentru baieti - caci desigur serviciul militar se va modifica mult (daca tendintele pacifiste sunt sincere) in sensul ca sa corespunda mai mult nevoilor sociale - un serviciu pe care fetele sa il faca intre 10 si 21 ani, ori in ce mod s-ar crede de cuviinta, astfel sa consacre si ele un an ori doi ani din viata lor pentru o munca oarecare de utilitate publica, fie in ingrijire de bolnavi, ori servicii de igiena si salubritate publica, ori de combatere a mortalitatii infantile care e asa de mare la noi etc. etc. Pe acest serviciu sa se intemeieze exercitarea drepturilor cetatenesti, si neindeplinirea lui sa insemne pe viitor, excluderea de la carierele publice cu un caracter social (comuna, judet, reprezentanta nationala). Dar acest serviciu trebuie astfel organizat, ca, avand o ierarhie (corespunzatoare ierarhiei militare de azi) sa nu poata fi nimeni sus pana n-a fost intai la lucrul greu care cere sacrificiul de proprie persoana; sa nu fie nimeni general, pana n-a fost intai simplu soldat.

Acest serviciu social e necesar cu atat mai mult, cu cat sunt femei bogate, care au timp mult, au situatii sociale si desigur si ambitie, si care cand se vor da drepturi, vor vrea sa fie deputati etc. Ei bine, tocmai din partea lor trebuie sa avem cele mai multe garantii, ca vor fi deplin constiente in exercitarea drepturilor, ca vor fi in stare - sau ca au fost in stare — sa faca munca grea in care au ostenit ele insile - nu altii pentru ele - ca astfel stiu ce-i munca si ce-i osteneala, ca pot face si ca sunt deprinse sa faca sacrificiul de sine insasi; ca au vointa tare si mintea luminata si ca aceste insusiri se vor folosi in adevar, spre binele obstesc.Intr-un cuvant, trebuie sa se ia astfel de masuri, ca miscarea feminista sa ia tot mai mult un caracter democratic. Poporul sa conduca; nu, poporul de jos, intrucat nu e destul de pregatit, caci N-a vazut ce nenorocire poate sa insemne asta (bolsevismul!) dar poporul cu toate, clasele lui sociale, sau mai bine zis : fara deosebire (la clase sociale, fara deosebire de avere, fara deosebire de sex, dar cu respectarea acelei esentiale deosebiri de pricepere, de cultura, de intelegere a interesului obstesc si mai ales de munca si devotament pentru acest interes, adica a tuturor insusirilor de inteligenta si mai ales caracter, care fac pe adevaratii conducatori. Numai cu aceasta conditie miscarea feminista va contribui la adevaratul progres social si cultural.

Programul miscarii feministe

Din cercetarea de pana aici, care poate fi considerata ca o „expunere de motive', se desprinde urmatorul program al miscarii feministe:

Miscarea feminista vrea dezvoltarea cat mai mare a culturii femeii; ea se sileste sa creieze si sa asigure libera influenta sociala a acestei culturi a femeii.

De aceea, miscarea feminista urmareste:

1. In ordine economica:

I. Plata egala, pentru aceeasi munca, pentru femeie ca si pentru barbat;

II. Legi de protejare a muncii femeii si a produsului acestei munci.

III. Legi si masuri care sa impiedice mortalitatea copiilor in clasele sarace.

2. In ordine culturala:

I. Accesul tuturor carierelor, cu pregatire culturala egala, a celor doua sexe, in vederea acestor cariere precum si accesul tuturor treptelor ierarhice in acele cariere, pentru femei, ca si pentru barbati.

II. Silinta continua pentru a se gasi modalitatea sa se aplaneze conflictul intre cariera si maternitate; astfel ca mama sa se poata consacra mai mult copiilor, cand acestia au nevoie de ea.

III. Educatia fetelor la fel cu a baietilor; intru nimic sa nu fie mai neglijata sau mai redusa ingrijirea sau invatatura ce se da fetelor de cea care se da baietilor, iar acestia sa fie astfel crescuti, incat sa vada fetele niste fiinte egale cu ei, cu aceleasi drepturi si aceleasi indatoriri.

3.  Cu privire Ia casatorie si familie:

I. Cei doi soti sa fie egali atat prin lege, cat si prin educatia, care sa-i faca a se considere ei insasi egali unul cu altul - cu drepturi egale asupra copiilor, cat si asupra averii castigate impreuna. Incolo, fiecare din soti e stapan pe averea lui proprie.

II. Ridicarea ocupatiei cu gospodaria, prin dreptul femeii asupra unei parti din castigul barbatului, ca echivalent al muncii ei cu gospodaria.

III. Combaterea moralei duble, precum si a „casatoriei libere' a „amorului liber', ca daunatoare moravurilor si mai ales generatiei viitoare; silinta, prin toate mijloacele si pe toate caile pentru ridicarea nivelului moralei sexuale si intarirea institutiei casatoriei legale: prin: a) desfiintarea autoritatii maritale, b) desfiintarea prostitutiei, c) cercetarea paternitatii.

In ordine sociala:

I.         Drepturi civile si politice egale pentru femei, ca si pentru barbati, ca femeile sa poata si ele lua parte la elaborarea tuturor legilor.

II.       II. Participarea femeilor la toate institutiile si toate functiunile si demnitatile publice alaturi de barbati in tocmai ca si ei.

III.      III. Pregatirea femeilor pentru exercitarea constienta de drepturi, dat fiind, ca drepturile politice sunt un avantaj numai pentru cei pregatiti, si ca este de datoria femeilor luminate, sa pregateasca si sa ajute pe cele care au nevoie de a fi pregatite.