Greva - o incetare colectiva si voluntara a lucrului

1. Definitie

Greva constituie o incetare colectiva si voluntara a lucrului intr-o unitate si poate fi declarata pe durata desfasurarii conflictelor de interese (cu exceptiile expres prevazute de lege).

Cu toate ca legea se refera doar la unitate, aceleasi sunt caracteristicile ei si in cazul grevei pe grupuri de unitati, ramuri de activitate sau la nivel national.

De altfel, Codul muncii ofera urmatoarea definitie, mai cuprinzatoare: 'Greva reprezinta incetarea voluntara si colectiva a lucrului de catre salariati'.

inainte de declansarea grevei, medierea si arbitrajul au caracter obligatoriu numai daca partile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape.

2. Clasificarea grevelor

Potrivit Legii nr. 168/1999, exista trei categorii de greve :

greva de avertisment - nu poate sa aiba o durata mai mare de 2 ore daca se face cu incetarea lucrului; aceasta trebuie sa preceada cu cel putin 5 zile greva propriu-zisa. Daca imbraca forma unei greve ce nu antreneaza incetarea lucrului (greva de tip japonez), poate avea si o durata mai indelungata.

Legea nu instituie obligatia declansarii grevei de avertisment ca o conditie sine qua non a declansarii grevei propriu-zise. Pe de alta parte, nimic nu se opune sa aiba loc mai multe greve de avertisment, succesive, inainte de declansarea grevei propriu-zise; a greva propriu-zisa - nu poate urmari realizarea unor scopuri politice, ci numai apararea intereselor cu caracter profesional, economic si social ale salariatilor;

greva de solidaritate - poate fi declarata in scopul sustinerii revendicarilor formulate de salariatii din alte unitati aflati deja in greva.

Aceasta greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi si trebuie anuntata in scris conducerii unitatii cu cel putin 48 de ore inainte de a inceta lucrul. Greva de solidaritate nu se poate declansa decat in cadrul aceleiasi federatii sau confederatii sindicale.

3. Declararea grevei

Hotararea de declarare a grevei poate fi luata de catre :

- organizatiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, daca se intruneste acordul a cel putin 1/2 din numarul membrilor sindicatului;

- Adunarea generala a salariatilor, cu acordul a cel putin 1/4 din numarul salariatilor unitatii (sau, dupa caz, ai subunitatii, compartimentului sau grupului de salariati), in unitatile in care nu sunt organizate sindicate reprezentative.

Pe durata in care revendicarile formulate de salariati sunt supuse medierii sau arbitrajului, acestia nu pot declara greva. Greva se poate declansa numai dupa o mediere nereusita, hotararile comisiei de arbitraj fiind obligatorii pentru parti si marcand sfarsitul conflictului de interese.

Daca dupa declararea grevei, jumatate din numarul salariatilor care hotarasera inceperea grevei renunta la greva, aceasta va inceta.

4. Nu pot declara greva:

> procurorii, judecatorii, personalul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si al unitatilor din subordinea acestor ministere, personalul Serviciului Roman de Informatii, al Serviciului de Informatii Externe, al Serviciului de Telecomunicatii Speciale, personalul militar incadrat in Ministerul Justitiei, precum si cel din unitatile din subordinea acestuia;

> personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel, din momentul plecarii in misiune si pana la terminarea acesteia;

> personalul imbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion romanesc, numai cu respectarea normelor stabilite prin conventii internationale ratificate de statul roman.

In unitatile sanitare si de asistenta sociala, de telecomunicatii, ale radioului si televiziunii publice, in unitatile de transporturi pe caile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, in unitatile care asigura transportul in comun si salubritatea localitatilor, precum si aprovizionarea populatiei cu gaze, energie electrica, caldura si apa, greva este permisa cu conditia ca organizatorii si conducatorii grevei sa asigure serviciile esentiale, dar nu mai putin de 1/3 din activitatea normala, cu satisfacerea necesitatilor minime de viata ale comunitatilor locale.

De asemenea, salariatii din unitatile sistemului energetic national, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu conditia asigurarii a cel putin 1/3 din activitate, care sa nu puna in pericol viata si sanatatea oamenilor si care sa asigure functionarea instalatiilor in deplina siguranta.

Analiza: Studiu de caz asupra familiei - chestionare si raspunsuri pentru parinti si copii Referat: Cand intervine Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului?

5. Desfasurarea grevei

Participarea la greva este libera, nici un salariat neputand fi constrans sa participe la greva sau sa refuze sa participe.

Pe durata grevei, organizatorii impreuna cu conducerea unitatii au obligatia sa protejeze bunurile unitatii si sa asigure functionarea continua a utilajelor si instalatiilor a caror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau pentru sanatatea oamenilor. incalcarea acestei obligatii poate constitui cauza de nelegalitate a grevei.

Pe durata grevei, salariatii isi mentin drepturile ce decurg din contractul individual de munca, cu exceptia dreptului la salariu si la sporuri salariale. Salariatii beneficiaza de drepturile de asigurari sociale si de vechime in munca pe intervalul in care au participat la greva. De asemenea, pe durata grevei, conducerea unitatii nu poate incadra salariati care sa-i inlocuiasca pe cei aflati in greva.

Sindicatele, daca au fonduri, ii pot sustine material pe grevisti (in temeiul principiului libertatii sindicale si al independentei lor patrimoniale).

Pe de alta parte, salariatii aflati in greva, trebuie sa se abtina de la orice actiune de natura sa impiedice continuarea activitatii de catre salariatii ce nu participa la greva si totodata, nu pot impiedica conducerea unitatii sa-si desfasoare activitatea.

In timpul grevei, organizatorii acesteia au obligatia de a continua negocierile cu conducerea unitatii, in vederea satisfacerii revendicarilor ce formeaza obiectul conflictului de interese. in cazul in care se ajunge la un acord, conflictul este solutionat si greva inceteaza. Neindeplinirea acestei obligatii atrage raspunderea patrimoniala a organizatorilor grevei pentru pagubele cauzate unitatii.

In ceea ce-i priveste pe salariatii care nu participa la greva, dar nu lucreaza, independent de vointa lor, primesc 75% din salariul de baza sau chiar un cuantum mai mare, stabilit prin contractul colectiv de munca. In practica si in literatura de specialitate s-a pus problema posibilitatii de a demisiona de catre diverse categorii de salariati:

salariatii care nu participa la greva si care au functii de conducere - pot demisiona cu respectarea prevederilor legale, respectiv cu respectarea obligatiei de a munci pe durata preavizului de 30 de zile;

- salariatii grevisti - demisia lor este posibila numai ca exceptie, atunci cand o parte a salariatilor unitatii lucreaza, neparticipand la greva si grevistul demisionar isi reia lucrul impreuna cu ei, respectandu-si astfel obligatia de a munci pe durata preavizului;

- salariatii care nu participa la greva, dar nu lucreaza, independent de vointa lor - nu pot demisiona deoarece nu-si pot exercita obligatia legala de a munci pe durata termenului de preaviz.

6. Suspendarea grevei

Conducerea unitatii poate solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data inceperii sau continuarii grevei, daca prin aceasta s-ar pune in pericol viata sau sanatatea oamenilor.

In acest sens conducerea unitatii se va adresa cu o cerere de suspendare Curtii de Apel in a carei circumscriptie isi are sediul unitatea. Salariatii grevisti sunt reprezentati in fata instantei de catre organizatorii grevei. In termen de 7 zile de la inregistrarea cererii, Curtea de Apel va solutiona cauza, pronuntand o hotarare irevocabila.

7. Incetarea grevei

Incetarea grevei are loc in urmatoarele situatii:

a) prin renuntarea la greva a cel putin 1/2 din numarul membrilor sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, din numarul salariatilor care au hotarat declararea grevei;

b) prin realizarea acordului partilor cu privire la satisfacerea revendicarilor ce au constituit obiectul grevei;

c) prin hotarare judecatoreasca

Daca unitatea apreciaza ca greva a fost declarata ori continuata cu nerespectarea legii, se poate adresa tribunalului in a carui circumscriptie teritoriala isi are sediul, cu o cerere prin care solicita incetarea grevei. Tribunalul examineaza cererea si pronunta, de urgenta, o hotarare definitiva prin care, dupa caz, respinge cererea sau o admite, dispunand incetarea grevei ca fiind ilegala. Hotararea tribunalului prin care se dispune incetarea grevei este executorie. Recursul la hotararea tribunalului se judeca de catre Curtea de Apel;

d) prin hotararea Comisiei de arbitraj

Daca greva legala a durat 20 de zile, fara ca partile implicate sa fi ajuns la o intelegere si, concomitent, continuarea ei ar fi de natura sa afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unitatii poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj (cererea de arbitrare se adreseaza organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese). Si in acest caz, recurgerea la arbitraj se realizeaza tot prin acordul partilor.

7. Raspunderea juridica

Poate imbraca forme diferite:

raspunderea penala - intervine pentru urmatoarele fapte:

- declararea grevei de catre organizatori cu incalcarea libertatii de participare la greva - constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda, daca fapta nu intruneste elementele unei infractiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava;

- declararea grevei in unitatile in care legea o interzice sau cu nerespectarea prevederilor privind asigurarea serviciilor esentiale - constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda.

raspunderea contraventionala

Fapta persoanei care, prin amenintari sau violente, impiedica sau obliga un salariat sau un grup de salariati sa participe la greva sau sa munceasca in timpul grevei, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, daca fapta nu a fost savarsita in astfel de conditii incat sa fie considerata infractiune;

raspunderea civila

in cazul in care dispune incetarea grevei ca fiind ilegala, instanta, la cererea celor interesati, poate obliga persoanele vinovate de declansarea grevei ilegale la plata unor despagubiri⁶⁴¹ raspunderea disciplinara

Aceasta raspundere intervine in cazul grevelor spontane cand nu exista persoane care organizeaza actiunea grevista. incetarea activitatii in afara cadrului legal stabilit prin Legea nr. 168/1999 reprezinta o incalcare abuziva a obligatiilor de serviciu care va atrage raspunderea disciplinara precum si raspunderea patrimoniala a celor vinovati (daca s-a produs si un prejudiciu).

BIBLIOGRAFIE

ANECHITOAE, CONSTANTIN, Introducere in Drept Maritim, Editura BREN, Bucuresti, 2008;

ANECHITOAE, CONSTANTIN, Geopolitica Sistemelor Maritime, Note de curs, Editura Militara, Bucuresti, 2008;

ANECHITOAE, CONSTANTIN, Organizatii Maritime Internationale, Note de curs, Editura Nautica, Constanta, 2008;

ANECHITOAE, CONSTANTIN, Introducere in Drept Portuar, Editura BREN, Bucuresti, 2007;

ANECHITOAE, CONSTANTIN, Conventii internationale maritime – legislatie maritima – Vol. 1-2, Editura BREN, Bucuresti, 2005;

ANECHITOAE, Constantin, Note de curs, Geopolitica activitatilor maritime. Elemente de dreptul protectiei al dreptului mediului maritim. Editura BREN, Bucuresti, 2005;

ANECHITOAE, Constantin, Note de curs, Dreptul transporturilor maritime si conventii internationale maritime, Editura BREN, Bucuresti, 2004.

CRISTEA, Adrian, Drept maritim, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2001;

DUDU Nicolae, OLTEANU Eugen, Drept maritim si legislatie navala, Note de curs. Editura Nautica, Constanta, 2003.

BEZIRIS, Anton, Gheorghe Bamboi, Transportul Maritim. Probleme de exploatare, vol. 1, Editura Tehnica Bucuresti, 1988.

BIBICESCU, Gheorghe, Transporturi de marfuri pe mare in comertul international, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986.

MAZILU, Dumitru, Dreptul Marii. Concepte si institutii consacrate de Conventia de la Montego Bay, Editura Lumina Lex, Bucuresti 2002.