Identificarea principalelor elemente ale unei strategii de dezvoltare durabila

Identificarea principalelor elemente ale unei strategii de dezvoltare durabila

1. In Europa

Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari.
Unele dintre aceste provocari sunt foarte asemanatoare cu problemele intalnite de o alta strategie a Uniunii, agenda de la Lisabona.

Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltarea durabila este principiul atotcuprinzator al tuturor politicilor europene, in realitate problema competitivitatii economice a ajuns sa domine agenda politica.

Cei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona (competitivitate economica, incluziune sociala si protejarea mediului inconjurator) au fost comparati cu trei copii, dintre care unul – competitivitatea economica – are nevoie de mai multa atentie. In acest proces, Strategia de Dezvoltare Durabila este, uneori, redusa numai la pilonul mediu – al Strategiei de la Lisabona. Mai multi comisari europeni au declarat, cu diferite ocazii, referitor la aceste probleme, ca  UE are nevoie in primul rand de crestere economica, inainte de a putea actiona pentru protejarea mediului ori implementarea unor politici de protectie sociala.

Pentru ca dezvoltarea durabila este un concept atat de vast, uneori prea multe probleme diferite sunt puse sub umbrela Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE, indepartand atentia de la adevaratele directii de dezvoltare non-durabila (lipsite de sustenabilitate).

Scopul declarat al Strategiei reinnoite este acela de actiona pentru o imbunatatire continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente, cat si pentru cele viitoare. Dar acest lucru nu se poate obtine decat in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa descopere potentialul ecologic al economiei, asigurand prosperitate, protectia mediului si coeziune sociala.

Strategia de Dezvoltare Durabila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune mijloace de imbunatatire a cooperarii cu nivelul guvernamental si ceilalti factori de decizie, cu ONG-uri si cu cetatenii, entitati care trebuie sa isi uneasca eforturile pentru dezvoltare durabila.

Cooperarea pentru o dezvoltare durabila trebuie sa fie o preocupare atat pentru UE, cat si pentru statele membre. Politica comunitara de dezvoltare durabila trebuie sa fie complementara politicilor derulate de statele membre.

2. Si in Romania

Intrebarea privind posibilitatea realizarii dezvoltarii economice durabile a Romaniei nu poate avea decat un raspuns “afirmativ”, conditionat de indeplinirea unor cerinte sine qua non, a caror constientizare, cat mai urgent cu putinta, in mentalul tuturor nivelurilor societale, face parte din instrumentarul de baza al reusitei.

Pilonul economic al dezvoltarii durabile a Romaniei, caruia i se adauga in mod complementar si independent cel social, ambiental si cultural, are cateva obiective si prioritati.

Un prim obiectiv macroeconomic fundamental este cresterea permanenta a PIB, pe baza aplicarii programului strategic si tehnic contemporan, in ritmuri relativ inalte, care sa asigure atingerea nivelului mediu al PIB per capita al UE-27 intr-un orizont realist de timp (de exemplu, pana in 2005, ceea ce ar presupune un ritm mediu anual de crestere in perioada 2007-2025 de cel putin 6,5%). Aceasta crestere presupune un efort investitional sustinut, cu eficienta ridicata, o dinamica inalta a productivitatii totale a factorilor de productie, dar mai ales satisfacerea criteriului eco-eficientei de a “realiza mai mult cu mai putin” consum de resurse naturale si umane.

In cursa de diminuare a decalajelor (rattrapage, catching-up) economice si sociale dintre Romania si tarile dezvoltate, managementul strategic la nivelurile macro, mezo si micro va fi nevoit sa monitorizeze si sa evalueze strategii si substrategii ale cresterii economice durabile care sa includa adecvat factorul ecologic, intr-un proces de crestere/descrestere diferentiata a sectoarelor economice, a ramurilor, subramurilor si grupelor de produse si servicii, in concordanta cu evolutia parametrilor cererii viitoare interne si externe de bunuri si servicii.

Managementul sustenabilitatii cresterii economice durabile in Romania are ca obiectiv, de asemenea, mentinerea ratei anuale a inflatiei la niveluri de o singura cifra, intervalul 1% pana la cel mult 5% fiind cel caruia va trebui sa i se acorde cea mai mare atentie. Se stie ca inflatia reprezinta un factor cu entropie economica, sociala si de mediu ridicata care submineaza expectatiile rationale si mareste gradul de incertitudine si risc, inclusiv in cazul dezastrelor naturale. Cea mai sanatoasa cale de reducere a nivelului inflatiei este reducerea costurilor (inclusiv a consumului total si unitar de resurse de mediu), cresterea competitivitatii si a productivitatii mai rapid decat cresterea salariilor.

Un al treilea obiectiv major al pilonului economic al dezvoltarii durabile se refera la asigurarea unui inalt nivel al gradului de ocupare a fortei de munca disponibile si reducerea ratei somajului la nivelul sau “natural” (4%-5%), inclusiv prin promovarea unui parteneriat public-privat, generator de locuri de munca (job creation) cu productivitate ridicata, utilizarea unor mecanisme de redistribuire a veniturilor, in cazuri justificate, evitandu-se incurajarea mentalitatii de a nu munci pentru a “beneficia” de ajutor social.

Intreprinderea unor activitati strategice si de coordonare pentru dezvoltarea economica durabila la nivel national in prezent constituie o preocupare a marii majoritati a statelor care se afla in diferite stadii ale procesului de elaborare, implementare, monitorizare si evaluare a Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila, ca urmare a recomandarii Summit-ului Mondial al Dezvoltarii Durabile de la Johannesburg (septembrie 2002). Putine state in prezent isi permit sa nu aiba o strategie a dezvoltarii economice durabile ca reper pentru fundamentarea unor decizii eficiente pe termen lung.

Etape in dezvoltarea durabila

Dezvoltarea durabila poate fi definita si ca pastrarea intacta a potentialului de consum de bunuri comercializabile si resurse naturale pe cap de locuitor al generatiilor viitoare. Potentialul de consum este o functie a celor doua tipuri de capital: W=W (K, E), (INSTITUTUL EUROPEAN). Pentru a putea crea dezvoltare durabila trebuie urmata o procedura de lucru in mai multe etape.

Etapa 1: crearea procedurilor de lucru prin raspunsuri la intrebarile:

Ce?  definirea exacta a problemelor, resurselor

De ce? definirea corecta a cauzalitatilor

Cum? propunerea de solutii concrete si strategii de implementare

Cu ce mijloace? definirea resurselor si a mecanismelor generatoare de resurse

Unde? definirea contextului de aplicabilitate si definirea prin anticipare a oportunitatilor contextuale create de o posibila aplicare a unei solutii

Cand? definirea momentului de aplicare si calcularea consecintelor colaterale dupa modelul aplicarii

Etapa 2: definirea directiilor specifice de analiza-proiectare

Etapa 3: definirea politicilor generale cadru

Etapa 4: definirea solutiilor concrete si a mecanismelor de stimulare – inhibitie necesare aplicarii acestora

Etapa 5: definirea strategiilor de pregatire a implementarii incluzand pregatirea resurselor umane necesare

Etapa 6: definirea strategiilor si portofoliilor de solutii alternative in situatii diverse (ex de criza sau catastrofa) necesare implementarii politicilor cadru.

4. Secvente in elaborarea unei strategii de dezvoltare socio-economica

Ca o prima secventa in derularea procesului de elaborare a unei Strategii de dezvoltare socio-economica poate fi mentionata analiza premiselor entitatii (localitate, judet, tara), pentru care se elaboreaza strategia.

Resursele naturale, starea economiei, calitatea mediului sunt tot atatea coordonate de care trebuie sa se tina seama in propunerea de strategie.

Intr-un astfel de proces complex trebuie avute in vedere anumite conditionalitati care impun obiective, etape, actiuni specifice. Pot fi mentionate dintre conditionalitati:

ecozonarea teritoriului;

monitoringul mediului;

identificarea surselor de poluare;

obligatii internationale.

De o deosebita importanta este actiunea de dezvoltare a conceptelor, principiilor si instrumentelor de mediu la care se apeleaza in elaborarea strategiei. Aceasta secventa reflecta, in fapt, vointa politica de a face o reala protectie a mediului, locul pe care aceasta problema il ocupa in politica socio-economica a factorilor de decizie.

Urmeaza o etapa de identificare si precizare a componentelor strategiei de dezvoltare socio-economica. Cu toate ca practica internationala in acest domeniu nu are o vechime mai mare de 20 de ani, se considera ca o strategie la nivel national trebuie sa aiba o componenta legislativa, o componenta administrativ-institutionala, componente economico-tehnologice, componente informativ-educative, nefiind neglijat factorul social, precum si colaborarea internationala.

In continuare, este necesara fixarea obiectivelor strategiei care are anumite orizonturi de timp (imediate, termen scurt, termen mediu si termen lung) sau de spatiu (locale, regionale, nationale, continentale sau globale).

In sfarsit, ca o secventa urmatoare se mentioneaza Elaborarea Planurilor Strategice de Actiune, actiune ce consta in listarea de Programe, Proiecte ce urmaresc sa solutioneze problematici de dezvoltare socio-economica, in ordinea importantei, prioritatilor, efectelor posibile.

Aceste Planuri Strategice de Actiune vor fi dublate de planuri de Implementare; intocmite pentru fiecare Proiect sau Program, cu mentiunea duratei, fondurilor, responsabililor si altor elemente necesare realizarii propriu-zise a actiunii. Fiind un proces dinamic, complex toate aceste elemente si secvente mentionate trebuie evaluate periodic, ca efecte si eficienta si adaptate continuu la realitatile vietii.

5. Setul de indicatori pentru dezvoltare durabila - Consideratii generale

Setul de indicatori pentru Dezvoltare Durabila ofera membrilor comunitatii locale informatii precise si adaptate continuu la scara de timp cu privire la aspectele legate de procesul tranzitiei catre un model de dezvoltare socio-economica durabila. De asemenea, este instrumentul cel mai util pentru evaluarea si monitorizarea procesului de implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabila si a Planului Local de Actiune.

Pentru a fi performant, un set de indicatori trebuie proiectat si construit intr-o maniera care sa asigure atingerea urmatoarelor obiective:

Evaluarea corecta a “durabilitatii” sistemului socio-economic din orasele pilot ale Agendei Locale 21

Masurarea performantelor privind atingerea obiectivelor stabilite in cadrul Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila si implementarea Planului Local de Actiune.

Corelarea si adaptarea continua a politicilor la nivel local cu componentele Agendei Locale 21 (obiective, politici, actiuni) precum si cu documentele adoptate la nivel international (UN, UE, etc).

Document online: Problematica generala a violentei in familie - tipuri si forme de manifestare a violentei in familie Referat: Rolul familiei in integrarea copilului in societate

Proiectarea unui sistem de evaluare si monitorizare (Set de indicatori) a tranzitiei catre un model de dezvoltare socio-economica durabila in orasele pilot trebuie sa clarifice din start cateva probleme definitorii pentru continuarea cu succes a procesului:

Cadrul conceptual al indicatorilor de dezvoltare durabila.

Ce este un indicator de dezvoltare durabila?

Ce este un indice?

Cum se elaboreaza setul de indicatori?

Care este structura si modul de raportare al indicatorilor?

6. Procesul de elaborare a setului de indicatori pentru dezvoltare durabila

Fig.1 – Procesul de elaborare si utilizare a Sistemului de Indicatori pentru Dezvoltare Durabila

7. Cadrul conceptual

Cadrul conceptual este o structura sau un instrument care ofera o modalitate de a ordona dupa niste criterii prestabilite mai multe idei. In cazul nostru, crearea unui cadru conceptual privind Dezvoltarea Durabila presupune crearea unei structuri formata din categorii care ordoneaza problemele de dezvoltare durabila. Pasul urmator il constituie enumerarea si selectarea problemelor – in cazul oraselor pilot ale Agendei Locale 21, acestea vor fi chiar obiectivele generale din Strategia Locala de Dezvoltare Durabila. Procesul de selectie al indicatorilor de dezvoltare durabila care vor masura problemele selectate, constituie ultima faza in cadrul procesului de stabilire a cadrului conceptual.

8. Criterii de selectie a indicatorilor de dezvoltare durabila

In procesul de elaborare a setului de indicatori pentru dezvoltare durabila trebuie sa se tina cont de urmatoarele criterii de selectie ale acestora:

Relevanta pentru politicile formulate in Strategie

Simplitate – informatia sa fie prezentata intr-un mod accesibil publicului larg

Validitate

Disponibilitatea datelor

Reprezentativitate

Sistemul de indicatori de dezvoltare durabila pentru orasele pilot ale Agendei Locale 21 va fi prezentat standardizat sub forma de tabel.

9. Exemple de solutii

1. Energia, eficienta energetica.

a)    Micsorarea cheltuielilor energetice prin izolare termica a locuintelor cu panouri de poliuretan obtinute din reciclarea deseurilor de polietilena.

b)    Subventionarea introducerii de panouri solare la toate locuintele si introducerea unor linii de creditare si garantare – asigurare/reasigurare pentru poulatia care doreste sa introduca noile tehnologii energetice.

c)     Crearea unei comunitati durabile care isi obtine energia prin utilizarea deseurilor vegetale si menajere transformate in biogaz si produsi secundari netoxici.

d)    Introducerea unei linii de sponsorizare de capital pentru tehnologiile energetice si de mediu care sa asigure dezvoltarea de prototipuri.

e)    Introducerea unei linii de valorificare subventionata a noilor tehnologii prin producerea si comercializarea acestora.

f)      Introducerea in programele educative de materii optionale destinate cunoasterii problemelor globale si configurarii de solutii.

g)    Trecerea subventionata de stat la sisteme de incalzire a locuintelor si locurilor de munca bazate pe electricitate, gradient termic, etc. si eliminarea combustibililor fosili.

h)    Trecerea la tehnologii de infrastructura care sa aiba rezistenta si fiabilitate mare in timp si care sa nu necesite interventii de reparare frecvente.

i)       Trecerea la proiectare de arhitectura si proiectare citadina integrata.