Trasarea cronogramei profesionale

OBIECTIVELE LUCRARII  DE LABORATOR NR. 6:

1. Elemente de studiul muncii.  Cronograma profesionala

1.1. Structura timpului de munca al executantului

Studiul timpului de munca al executantului este prezentata in figura 1. Notatiile folosite si explicarea semnificatiei acestora se prezinta in continuare:

T_M - timpul de munca al executantului este durata reglementata a zilei de munca, de care dispune un executant (individual sau colectiv) pentru a-si indeplini sarcinile de munca.

T_P - timpul productiv este acela in cursul caruia executantul efectueaza activitatile necesare pentru realizarea unei sarcini de munca.

T_N – timpul neproductiv este acela in cursul caruia au loc intreruperi in munca executantului – de orice natura – sau in care se efectueaza actiuni ce nu sunt necesare realizarii sarcinii sale de munca.

Tpi – timpul de pregatire si incheiere este timpul in cursul caruia executantul, inainte de inceperea unei lucrari, creeaza la locul de munca conditiile necesare efectuarii acesteia si, dupa terminarea ei, aduce locul de munca in starea initiala.

Top – timpul operativ este timpul in cursul caruia executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea cantitativa si calitativa a obiectului muncii, efectuand si actiuni ajutatoare pentru ca modificarea sa poata avea loc. Timpul operativ se determina prin insumarea timpului de baza (t_b) si a timpului ajutator (t_a), cand acestia se stabilesc separat.

t_b – timpul de baza este timpul in cursul caruia executantul efectueaza sau supravegheaza lucrarile necesare pentru modificarea cantitativa si calitativa a obiectului muncii, respectiv a dimensiunilor, formei, compozitiei, proprietatilor starii lui sau a dispunerii in spatiu a diferitelor parti ale sale. In cazul operatiei de transport, timpul de baza este cel alocat transportului efectiv al produselor. Caracteristica timpului de baza consta in repetarea lui la fiecare unitate de produs.

t_a – timpul ajutator este timpul in cursul caruia nu se produce nici o modificare cantitativa si calitativa a obiectului muncii, insa executantul trebuie sa efectueze manuirile (miscarile) necesare sau sa supravegheze utilajul pentru ca modificarea sa poata avea loc.

Tsl – timpul de servire a locului de munca reprezinta timpul in cursul caruia executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de munca, atat mentinerea in stare de functionare a utilajelor si sculelor, cat si organizarea, aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca, conform sarcinilor de munca ce-i sunt atribuite. Caracterul utilajului de productie, precum si al mijloacelor tehnico-organizatorice existente la locul de munca, determina continutul concret si volumul lucrarilor din aceasta categorie.

t_st – timpul de servire tehnica este timpul in cursul caruia executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de munca, mentinerea in stare normala de functionare a utilajului si sculelor.

t_so – timpul de servire organizatorica este timpul in cursul caruia executantul asigura, pe intreaga perioada a schimbului de munca, organizarea, aprovizionarea, ingrijirea locului de munca, conform sarcinilor de munca ce-i sunt stabilite.

Tir – timpul de intreruperi reglementate este timpul in cursul caruia procesul de munca este intrerupt pentru odihna si necesitati fiziologice ale executantului, sau pentru a avea loc intreruperile conditionate de tehnologie si de organizarea muncii.

t_on – timpul de odihna si necesitati fiziologice este timpul din durata reglementata a zilei de lucru, in cursul caruia procesul de munca este intrerupt in scopul mentinerii capacitatii de munca si satisfacerii necesitatilor fiziologice si de igiena personala ale executantului.

t_to – timpul de intreruperi conditionate de tehnologie si de organizarea muncii este timpul de intrerupere a procesului de munca, ce rezulta inevitabil din prescriptiile tehnice de folosire a utilajului, din tehnologie si din activitatea executantilor le locul de munca respectiv.

Tmn – timpul de munca neproductiv este acela in cursul caruia executantul efectueaza actiuni care nu sunt utile desfasurarii normale a procesului de productie.

Tin – timpul de intreruperi nereglementate este timpul in care procesul de munca este intrerupt din cauze nereglementate, care pot fi dependente sau independente de executant.

t_i – timpul de intreruperi independente de executant provine din cauze organizatorice, tehnice sau naturale si care nu depind de executant.

t_d – timpul de intreruperi dependente de executant este timpul de intreruperi nereglementate in munca, determinate de incalcarea disciplinei de lucru de catre executant.

Fig. 1 Structura timpului de munca al executantului

1.2. Metoda fotografierii timpului de munca

Masurarea si evaluarea experimentala a timpului de munca al executantului (a duratelor componentelor acestuia) constituie obiectul studiului muncii. Una din metodele frecvent folosite in cercetarea experimentala este cea a fotografierii.

Fotografierea utilizarii timpului de munca este o metoda de cercetare prin care se constata cum si in ce masura se foloseste timpul de munca de catre muncitori, in cursul programului de lucru, in vederea descoperirii si analizei cauzelor care determina o folosire nerationala si a eliminarii lor.

Utilizarea acestei metode in studiul muncii urmareste punerea in evidenta a rezervelor de crestere a productivitatii muncii la urmatoarele categorii din timpul de munca: T_pi, T_sl, t_on, T_ir, T_in.

Fotografierea poate fi individuala si colectiva. In cazul in care studiul se efectueaza chiar de executant, atunci metoda se numeste autofotografiere.

Practic masurarea timpului de munca se realizeaza, de regula, cu ajutorul cronometrelor. Ele au o precizie mai mare decat ceasornicele obisnuite si sunt mai usor de manevrat. Cadranele mari ale cronometrelor pot fi divizate in sistem sexazecimal (baza 60) sau in sistem centezimal (baza 100). O rotire a acului indicator se efectueaza intr-un minut centezimal. Cadranul mic al cronometrelor inregistreaza numarul de rotatii efectuate de indicatorul central, fapt pentru care poarta denumirea de contor de rotatii sau cadran totalizator.

In continuare ne propunem sa prezentam modul concret de lucru al metodei fotografierii, care va permite trasarea cronogramei profesionale.

Etapele procesului de investigare experimentala sunt:

1.     Completarea foii de observare, deci efectuarea masuratorilor in teren (utilizand metoda fotografierii individuale) si apoi prelucrarea primara a acestora;

2.     Intocmirea balantei timpului de munca;

3.     Trasarea cronogramei profesionale.

Fotografierea individuala a utilizarii timpului de munca are ca obiectiv observarea unui singur muncitor care serveste unul sau mai multe utilaje. In ziua aleasa pentru studiu, observatorul se prezinta la locul de munca cu 5-10 minute inainte de inceperea programului, avand pregatita foaia de observare si cronometrul. Exemplul unei foi de observare este redat in tabelul 1. La locul de munca ales pentru investigare se completeaza datele referitoare la: operatorul uman, organizarea si modul de servire a locului de munca si observator. In urma masuratorilor realizate, tot in foaia de observare sunt consemnate toate activitatile pe care executantul le desfasoara in cursul zilei de munca, precum si duratele acestora in minute.

Prelucrarea primara a datelor consta in calculul duratelor fiecarei activitati consemnate. Fiecare activitate este incadrata intr-o anume categorie de timp din structura timpului de munca (vezi fig. 1) si va fi simbolizata corespunzator.

Ulterior, prelucrarea datelor continute in foaia de observare (tabelul 1) se realizeaza prin intocmirea balantei timpului de munca. Acesta este un tablou recapitulativ in care sunt evidentiate toate categoriile de timp consumate intr-o zi de munca (tabelul 2).

Tabelul 1

Exemplu de completare al unei foi de observare

*) Pauza de masa nu se ia in considerare la calculul duratei totale a timpului de munca (si nici la cea a duratei observarii)

Tabelul 2

Balanta timpului de munca

In primele 4 coloane ale tabelului 2 se inscriu consumurile de timp de munca grupate cu ajutorul simbolurilor, pe categorii corespunzatoare structurii timpului de munca. In coloana 3 se inscriu consumurile de timp admisibile, prevazute a fi realizate pentru atingerea indicatorilor de productivitate a muncii. In coloana 4 se scriu valorile inregistrate prin cronometrare conform datelor prelucrate preliminar in tabelul 1. In coloana 5 se noteaza depasirile valorilor admisibile, acestea putand fi pozitive sau negative.

Prelucrarea datelor din balanta timpului de munca permite calculul urmatorilor indicatori:

a.       Pdt – procentul de depasire a duratei totale proiectate a timpului de munca

               (1)

in care Dt este depasirea duratei totale proiectate a timpului de munca (min);

Tto – durata totala a timpului de observare (min).

b.       Pw – procentul de crestere posibila a productivitatii muncii, (%) ca urmare a folosirii mai bune a timpului de munca:

   (2)

Pentru exemplul practic considerat, valorile celor doi indicatori sunt:

Pdt = 9,29 %                              Pw = 10,24 %

Calculul indicatorilor certifica existenta posibilitatii de crestere a productivitatii munci cu 10,24%. Masurile ce trebuie identificate, analizate si implementate practic se pot sintetiza dupa trasarea cronogramei profesionale.

1.3. Trasarea cronogramei profesionale

Pentru determinarea consumului de energie umana pe ziua de lucru, sau pentru determinarea intensitatii expunerii profesionale la : zgomot, vibratii, noxe etc. se utilizeaza detalierea timpului de munca in cronograme profesionale.

Prin cronograma profesionala se intelege consemnarea cronologica a operatiilor tehnologice necesare pe care le realizeaza executantul, durata lor, precum si repausul dintre aceste operatii

Intocmirea cronogramei profesionale presupune:

Cunoasterea in detaliu a procesului tehnologic si a conditiilor de mediu in care se desfasoara activitatea studiata. Acestea vor permite definirea operatiilor efectuate si delimitarea pauzele tehnologice de cele fiziologice. Pentru o inregistrare rapida si corecta a datelor, operatiile se pot defini si nota cu anumite semne conventionale;

Inregistrarea primara a duratei operatiilor tehnologice si a repausului se face pe baza datelor structurate ca in fisa de observare (tabelul 1). Pentru sistematizarea datelor in vederea obtinerii cronogramei profesionale se alcatuieste un tabel centralizator final, ca in exemplul dat in tabelul 3;

Se totalizeaza duratele operatiilor pentru fiecare categorie de timp, pe intreaga zi de munca. Aceste rezultate se exprima si in procente din timpul total de observare. Pentru evidentierea mai clara a rezultatelor si interpretarea lor se realizeaza reprezentarea grafica a consumului de timp, pe categorii (fig. 2).

Tabelul 3

Centralizarea consumului de timp

Fig. 2. Consumul de timp pe categorii, in total timp de munca - exemplu

Pentru exemplul considerat se pot concluziona urmatoarele: cresterea de productivitate a muncii este posibila prin reducerea duratelor activitatilor de pregatire-incheiere, a celor de servire tehnica si organizatorica si, nu in ultimul rand prin eliminarea timpilor de munca neproductivi.

Cronograma profesionala este de mare utilitate practica in organizarea ergonomica a muncii, cu ajutorul ei se pot determina:

Intensitatea muncii intr-o zi de lucru;

Regimul de munca (raportul dintre timpul efectiv de lucru si pauza, raportat la o ora) si studiul acestuia;

Expunerea profesionala la pulberi, la noxe industriale, la zgomot si vibratii;

Structura si organizarea timpului de odihna si necesitati firesti in cadrul zilei de munca.

1. Sa se realizeze cronograma profesionala pentru o zi de lucru a unui sudor. Inregistrarile primare din foaia de observare sunt:

1.      Inceputul observarii 7:00

2.      Isi pune haine de lucru 7:04

3.      Pregateste aparatul 7:10

4.      Primeste sarcina de munca 7:15

5.      Primeste semifabricate 7:26

6.      Examineaza desenul de ansamblu 7:27

7.      Sudeaza 9:44

8.      Bea apa 9:45

9.      Discuta cu un coleg 9:47

10.   Sudeaza 11:00

11.   Pauza 11:20

12.   Sudeaza 12:44

13.   Preda piesele finite 12:45

14.   Primeste alt lot de piese 12:47

15.   Se duce la dulap dupa electrozi 12:50

16.   Sudeaza 14:35

17.   Strange piesele si le preda 14:40

18.   Strange sculele si preda schimbul 14:45

19.   Curata locul de munca si pleaca 15:20

2. Sa se realizeze cronograma profesionala pentru un operator uman frezor, ce prelucreaza dantura unor roti dintate la o masina de frezat dantura lucrand cu freza melc-modul (FD 250). Datele primare din foaia de observare sunt:

1.      Inceputul observarii 7:00

2.      Verifica starea masinii 7:06

3.      Primeste sarcina de munca 7:11

4.      Primeste semifabricatele 7:15

5.      Monteaza semifabricatele pe masina 7:20

6.      Monteaza freza melc 7:26

7.      Completeaza lichidul de racire 7:30

8.      Regleaza parametrii regimului de lucru 7:45

9.      Frezeaza dantura 9:34

10.   Evacueaza piesele prelucrate 9:42

11.   Monteaza alt set de semifabricate 9:45

12.   Frezeaza dantura 11:00

13.   Pauza 11:00 – 11:20

14.   Merge la bufet 11:20 – 11:30 – in cursul frezarii

15.   Evacueaza rotile dintate prelucrate 11:46

16.   Monteaza alt set de semifabricate 11:49

17.   Frezeaza dantura 13:26

18. Evacueaza rotile dintate prelucrate 13:31

20.   Monteaza alte semifabricate 13:34

21.   Frezeaza 14:45

22.   Evacueaza piesele si le preda la   magazie 14:53

23.   Sterge masina si pleaca 15:20

3. Sa se realizeze cronograma profesionala in cazul unui strungar ce lucreaza la un SN400. Inregistrarile primare din foaia de observare sunt:

1.      Inceputul observarii 6:30

2.      Verifica starea masinii 6:34

3.      Aranjeaza materialele si sculele la locul de munca 6:44

4.      Monteaza cutitele si burghiul la strung 6:51

5.      Alimenteaza cu semifabricat bara 6:55

6.      Examineaza desenul piesei 6:57

7.      Strunjeste 8:18

8.      Curata spanul 8:20

9.      Strunjeste 9:12

10.   Preda spanul colectorului 9:14

11.   Strunjeste 10:27

12.   Alimenteaza cu semifabricat bara 10:30

13.   Pauza 10:45

14.   Strunjeste 12:20

15.   Ascute cutitele si schimba burghiul uzat 12:23

16.   Strunjeste 13:30

17.   Alimenteaza cu semifabricat bara 13:31

18.   Completeaza lichidul de racire-ungere 13:34

19.   Strunjeste 14:30

20.   Discuta cu un coleg 14:32

21.   Strange sculele si semifabricatul ramas 14:40

22.   Sterge masina si pleaca 14:45

4 Sa se realizeze cronograma profesionala pentru un presator ce lucreaza la o presa de tipa PE63:

1.      Inceputul observarii 7:00

2.      Verifica starea masinii 7:05

3.      Aranjeaza locul de munca 7:09

4.      Analizeaza sarcina de lucru 7:12

5.      Asteapta reglorul care monteaza stanta si regleaza masina 7:30

6.      Realizeaza piesa de proba 7:32

7.      Lucreaza la masina 8:40

8.      Asteapta podul rulant pentru transportul pieselor 8:45

9.      Primeste un nou set de semifabricate 8:50

10.   Pleaca la magazie dupa seu 8:57

11.   Lucreaza la masina 10:10

12.   Asteapta podul rulant pentru transportul pieselor 10:15

13.   Primeste un nou set de semifabricate pentru deformare 10:20

14.   Lucreaza la masina 10:55

15.   Discuta cu un coleg 11:00

16.   Pauza 11:20

17.   Pleaca la bufet 11:25

18.   Lucreaza la masina 12:30

19.   Pleaca la magazie dupa seu 12:37

20.   Isi schimba manusile de protectie 12:40

21.   Lucreaza la masina 13:20

22.   Asteapta podul rulant pentru transportul pieselor 13:25

23.   Primeste un nou set de semifabricate 13:40

24.   Preda deseul de la prelucrare 13:45

25.   Lucreaza la masina 14:45

26.   Strange materialele 14:55

27.   Sterge masina si pleaca 15:20