 |
|
 |  |
| Afaceri | Agricultura | Comunicare | Constructii | Contabilitate | Contracte |
| Economie | Finante | Management | Marketing | Transporturi |
Marketing
|
Qdidactic » bani & cariera » marketing Cercetari de marketing LICIENTA |
Cercetari de marketing LICIENTA
Cercetari de marketing LICIENTA
True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.
1. Factorii intamplatori sunt acei factori care determina abaterea temporala a
pietei de la tendinta, aparitia lor fiind imprevizibila, modificand starea
conjuncturii pietei.
ANS: T
2. Notiunea de consumator poate fi studiata si inteleasa doar daca se are in
vedere natura sociala a acestei categorii in studiul comportamentului
consumatorului.
ANS: T
3. Concurenta la nivel de industrie este o forma a concurentei directe (din
punctul de vedere al producatorului).
ANS: T
4. Situatia stocurilor, asa cum este structurata in documentele de
inventariere, poate fi punctul de pornire in evaluarea eficientei strategiei de
produs si a celei de distributie.
ANS: T
5. Este considerata practica anticoncurentiala participarea, in mod concertat,
cu forte trucate, la licitatii sau orice alte forme de concurs de oferte.
ANS: T
6. Teoria motivatiei elaborata de Maslow dispune intr-o ierarhie nevoile umane,
de la cele mai presante la cele mai putin presante astfel: nevoi fiziologice,
nevoi legate de siguranta, nevoi sociale, nevoi legate de pretuire, nevoi de
autorealizare.
ANS: T
7. Rapoartele agentilor de vanzari constituie surse externe de informatii.
ANS: F
8. Situatia stocurilor, asa cum este structurata in documentele de
inventariere, poate fi punctul de pornire in evaluarea eficientei strategiei de
produs si a celei de distributie.
ANS: T
9. Rapoartele agentilor de vanzari constituie surse de informatii secundare
pentru sistemul informational de marketing (SIM).
ANS: F
10. Scopul general al studierii preturilor il reprezinta formarea politicii de
produs a firmei.
ANS: F
11. Mediana poate fi utilizata pentru determinarea tendintei centrale in cazul
informatiilor obtinute cu ajutorul scalei ordinale.
ANS: T
12. Scala ordinala are urmatoarele caracteristici: origine unica, intervale
egale, nu permite clasificari, nu permite ordonari, este o scala parametrica.
ANS: F
13. Mediul extern al intreprinderii cunoaste doua forme : mediul stabil si
mediu instabil.
ANS: F
14. Micromediul intreprinderii este parte componenta a mediului extern si este
mai usor de studiat si anticipat fata de macromediul intreprinderii.
ANS: T
15. Preferintele consumatorilor reprezinta o motivatie negativa exprimata prin
compatibilitatea afectiva fata de un produs, serviciu sau forma de
comercializare.
ANS: F
16. Cererea globala este definita de totalitatea nevoilor manifestate in cadrul
pietei de cumparatorii dintr-o anumita zona. Cererea globala poate fi exprimata
prin volumul total al cumpararilor efectuate de la toate firmele care ofera
produse similare sau aflate in relatii de substitutie.
ANS: T
17. In functie de locul de desfasurare, cercetarile de marketing pot fi:
exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative si predictive.
ANS: F
18. Comportamentul de cumparare si de consum al oamenilor este influentat de
trei tipuri de grupuri de referinta: grupul de apartenenta, grupul de studii si
de grupurile disociative.
ANS: F
19. Varsta ofertei reprezinta o faza in ciclul de viata a produselor.
ANS: F
20. Legea gravitatiei comerciale a lui Reilly stabileste ca un centru comercial
T exercita o atractie asupra cumparatorilor din doua orase A si B, in raport
direct proportional cu numarul locuitorilor si invers proportional cu distanta
ce separa cele 3 localitati.
ANS: F
21. Din punct de vedere al ariei de cuprindere, previziunile se pot imparti in
doua categorii: previziuni pe termen scurt si previziuni pe termen lung.
ANS: F
22. Diferentiala semantica este o metoda comparativa de scalare.
ANS: F
23. Metoda evenimentelor precursoare este metoda de previziune.
ANS: T
24. Pentru testarea semnificatiei statistice a diferentelor dintre grupuri in
cazul scalelor nemetrice se poate utiliza si coeficientul de elasticitate.
ANS: F
25. Metoda lanturilor Markov este o metoda utilizata in segmentarea pietei.
ANS: F
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers
the question.
26. Ce se poate spune daca coeficientul de contingenta ia valoarea +1:
a. arata o legatura puternica
b. arata o legatura directa si puternica
c. arata o legatura directa
d. coeficientul de contingenta nu poate lua niciodata valoarea +1
ANS: D
27. In ce categorie se poate incadra un produs, din punct de vedere al
aplicarii metodei de analiza a portofoliului BCG, stiind ca are o cota relativa
de piata de 0,99, comercializat pe o piata a carei rata de crestere este de
12%:
a. dileme c. vaci de muls
b. vedete d. pietre de moara
ANS: A
28. Ce se poate spune despre legatura dintre doua variabile stiind ca in urma
calculelor coeficientul lui Spearman a rezultat "- 0,78":
a. legatura indirecta
b. legatura indirecta si puternica
c. legatura indirecta si slaba
d. legatura directa si puternica
e. datele sunt insuficiente pentru a putea concluziona
ANS: B
29. Ce se poate spune de legatura dintre doua variabile stiind ca in urma
calculelor coeficientul lui Kendall a rezultat "0,78":
a. legatura indirecta
b. legatura indirecta si puternica
c. legatura indirecta si slaba
d. legatura directa si puternica
e. datele sunt insuficiente pentru a putea concluziona
ANS: D
30. Entitatile economice care formeaza micromediul unei companii sunt:
1.factorii politici si legislativi
2.furnizorii
3.factorii sociali
4.distribuitorii
5.clientii
6.factorii economici
7.factorii tehnologici
8.concurentii
a. 1,2,3,4 d. 2,3,5,7
b. 1,3,5,7 e. 1,5,7,8
c. 2,4,5,8
ANS: C
31. Indicatorii care caracterizeaza evolutia mai rapida a unor sectoare ale
economiei decat dinamica de ansamblu
a ei si preced unele evenimente se numesc:
a. indicatori avansati c. indicatori intarziati
b. indicatori concomitenti d. indicatori de pret
ANS: A
32. Indicatorii ce caracterizeaza fenomene care sunt precedate de anumite
manifestari din cadrul economiei cum ar fi: nivelul dobanzilor, rata inflatiei,
cursul de schimb, se numesc:
a. indicatori avansati c. indicatori intarziati
b. indicatori concomitenti d. indicatori directi
ANS: C
33. Comportamentul consumatorului se compune din doua elemente: comportamentul
de cumparare si comportamentul de consum. Aceste elemente sunt:
a. independente unele de altele
b. indisolubil legate intre ele si aflate intr-o permanenta interactiune
c. identice in cazul tuturor produselor
d. antagoniste
ANS: B
34. Esalonarea cumpararilor pe sezoane, zile, saptamani exprima una dintre cele
trei directii ale obiceiurilor de cumparare:
a. obiceiuri temporare
b. obiceiuri spatiale
c. obiceiuri modale
ANS: A
35. Estimarea vanzarilor posibile in cazul in care totul merge bine reprezinta
o previziune:
a. probabila c. optimista
b. pesimista d. plauzibila
ANS: C
36. In urma intervievarii unui numar de 60 de specialisti, referitor la
evolutia pietei in trimestrul urmator, 15 au indicat o crestere importanta, 12
o crestere usoara, 10 o stagnare, 11 o scadere usoara, 12 o scadere importanta.
Care este valoarea soldului conjunctural?
a. 0,01 c. 0,21
b. 0,12 d. 0,33
ANS: B
37. Constituie forme de manifestare comportamentala ce au dobandit caracter de
repetabilitate:
a. intentiile de cumparare; c. obiceiurile de cumparare;
b. deprinderile de cumparare; d. preferintele cumparatorilor.
ANS: C
38. In varful piramidei lui Maslow sunt plasate:
a. nevoile legate de pretuire; c. nevoile sociale;
b. nevoile de autorealizare; d. nevoile fiziologice.
ANS: B
39. Care este ierarhia nevoilor elaborate de Maslow, pornind de la cele mai
presante la cele mai putin presante:
a. nevoi fiziologice, nevoi sociale, nevoi legate de siguranta, nevoi legate de
pretuire, nevoi legate de autorealizare;
b. nevoi fiziologice, nevoi legate de siguranta, nevoi sociale, nevoi legate de
autorealizare, nevoi legate de pretuire;
c. nevoi sociale, nevoi legate de siguranta, nevoi legate de pretuire, nevoi
legate de autorealizare;
d. nevoi fiziologice, nevoi legate de siguranta, nevoi sociale, nevoi legate de
pretuire, nevoi legate de autorealizare.
ANS: D
40. Potentialul de piata care defineste limita superioara a marimii pietei cu
supozitia oarecum artificiala ca piata este optim acoperita este:
a. potential de piata curent;
b. potential de piata absolut.
ANS: B
41. Indicele Edgeworth se utilizeaza in cercetari referitoare la:
a. segmentarea pietei; c. previziuni de marketing;
b. comportamentul consumatorului; d. studierea preturilor.
ANS: D
42. Metoda BELSON se utilizeaza in cercetari referitoare la:
a. segmentarea pietei; c. previziuni de marketing;
b. comportamentul consumatorului; d. studierea preturilor.
ANS: A
43. Din punct de vedere a tehnicilor de previziune utilizate, deosebim:
a. metode informale de previziune, metode formale de previziune;
b. metode de analiza a seriilor dinamice, metode cauzale;
c. metode cantitative de previziune, metode calitative de previziune (metode
tehnologice).
ANS: C
44. Unul dintre grupurile de mai jos cuprinde doar componente ale micromediului
de marketing al organizatiei:
a. mediul natural, economic si demografic;
b. furnizorii, concurentii si inflatia;
c. furnizorii, clientii si mediul natural;
d. concurentii, intermediarii si oganismele publice;
ANS: D
45. Tipul obisnuit de mediu cu care se confrunta intreprinderile din aproape
toate sectoarele de activitate este:
a. mediu stabil; c. mediu extern;
b. mediu turbulent; d. mediu instabil.
ANS: D
46. Indicatorii care caracterizeaza fenomene care sunt precedate de anumite
manifestari din cadrul economiei sunt:
a. indicatori avansati; c. indicatori intarziati;
b. indicatori concomitenti; d. indicatori sezonieri.
ANS: C
47. Nu este structura a obiceiurilor de cumparare:
a. obiceiuri temporale; c. obiceiuri sezoniere;
b. obiceiuri spatiale; d. obiceiuri modale.
ANS: C
48. Este model de studiere a comportamentului consumatorului:
a. Analiza SWOT; c. Modelul General Electric;
b. Matricea Boston Consulting Group; d. Modelul Nicosia.
ANS: D
49. Motivatia pozitiva, exprimata prin compatibilitate afectiva fata de un
produs, serviciu sau forma de comercializare se numeste:
a. preferintele cumparatorilor; c. decizie de cumparare;
b. intentiile de cumparare; d. obiceiurile de consum.
ANS: A
50. Pentru studierea conjuncturii economice si de piata se poate utiliza:
a. coeficientul de corelatie al lui Spearman; c. metoda BCG;
b. metoda lanturilor Markov; d. testele conjuncturale.
ANS: D
51. Face parte din categoria indicatorilor concomitenti ai conjuncturii pietei:
a. rata inflatiei; c. rata somajului;
b. cursul de schimb; d. ritmul constructiilor.
ANS: C
52. Raportul cercetarii de marketing trebuie:
a. sa fie redactat in scris
b. sa fie nestructurat
c. sa fie prezentat in fata echipei manageriale a beneficiarului
d. sa fie redactat sub forma unui rezumat
ANS: A
53. Tabelele de prezentare a datelor trebuie prezentate:
a. obligatoriu la sfarsit ca anexe
b. obligatoriu numerotate si indicata unitatea de masura
c. obligatoriu insotite de grafice
ANS: B
54. Studierea mediului de marketing trebuie sa permita:
1. intelegerea notiunii de mediu de marketing si ce cuprinde acesta;
2. identificarea provocarilor carora trebuie sa le faca fata companiile si ce
efecte pot avea acestea;
3. identificarea rolului pe care concurenta il poate juca in activitatea de
piata;
4. cunoasterea faptui ca diferite categorii de consumatori pot fi influentate
intr-o varietate de modalitati de catre mediul de marketing si factorii care
guverneaza evolutia acestuia;
5. identificarea perceptiei pe care consumatorii o pot avea asupra mediului de
marketing.
Alegeti varianta corecta de mai jos:
a. 1,2,4 c. 4
b. 1,3,5 d. 1,2,3,4,5
ANS: D
55. Metoda PERT- derivat, ca metoda calitativa de previziune, se utilizeaza atunci
cand:
a. previziunea trebuie realizata intr-un timp scurt
b. previziunea se realizeaza pe o perioada nedeterminata de timp
c. se completeaza cu metoda lanturilor Markov
d. previziunea se realizeaza pe o perioada de 5 ani
ANS: A
56. Pentru a utiliza metoda regresiei sunt necesare informatii pentru cel putin
. ani consecutivi din trecut:
a. 2 c. 4
b. 3 d. 5
ANS: B
57. Atunci cand firmele ofera aceeasi marfa, diferentiindu-se doar prin
servicii sau preturi (ca urmare a costurilor mai reduse), avem de-a face cu:
a. un oligopol pur c. monopol
b. un oligopol diferentiat d. concurenta loiala
ANS: A
58. Castigarea unui avantaj competitiv operational intr-o piata de referinta
inseamna efectuarea unor activitati similare mai bine decat le indeplinesc
rivalii. Aceasta poate insemna:
a. sa fii mai bun prin oferirea unei calitati inferioare la un pret redus sau
asemanator cu al concurentei
b. sa fii mai bun prin oferirea unui produs care poate creste costurile
clientilor
c. sa fii mai rapid in intampinarea nevoilor si dorintelor clientilor
d. sa fii mai apropiat de client si sa-i asiguri asistenta in folosirea
produsului prin oferirea unor vicii ascunse
ANS: C
59. Ce semnificatie are valoarea zero pentru coeficientul lui Kendall:
a. exista o legatura slaba intre variabile
b. exista o legatura slaba si directa intre variabile
c. exista o legatura slaba si inversa intre variabile
d. inexistenta legaturii intre variabile
e. coeficientul lui Kendall nu are niciodata aceasta valoare
ANS: D
60. Coeficientul lui GINI, in cazul cercetarilor de marketing, exprima:
a. semnificatia statistica a diferentelor dintre grupuri
b. gravitatia comerciala d. tendinta centrala a unui fenomen
c. gradul de concentrare spatiala a activitatii de piata
ANS: C
61. Nu conduce la informatii specifice scalelor de tip interval:
a. scala lui Stapel; c. diferentiala semantica;
b. scala lui Likert; d. scala cu suma constanta.
ANS: B
62. Care dintre urmatorii coeficienti care masoara corelatia dintre variabilele
analizate nu ia valori in intervalul :11,
a. coeficientul de corelatie Pearson;
b. coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Spearman;
c. coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall;
d. coeficientul de contingenta.
ANS: D
63. Pentru masurarea gradului de asociere dintre ranguri pentru doua variabile
ordinale se poate utiliza:
a. coeficientul de corelatie Pearson
b. coeficientul de corelatie al lui Spearman
c. coeficientul de contingenta
d. coeficientul lui GINI
ANS: B
64. Determinarea gradului de concentrare al pietei se face prin:
a. legea lui Reilly c. coeficientul Gini
b. indicele de difuziune d. indicele Paasche
ANS: C
65. Media aritmetica reprezinta:
a. o modalitate de a testa semnificatia statistica a diferentelor dintre
grupuri in cazul in care datele sunt masurate cu ajutorul scalei ordinale
b. o modalitate de masurare a corelatiei dintre doua variabile masurate cu
scala nominala
c. o modalitate de a determina tendinta centrala in cazul datelor masurate cu
sala interval
d. o modalitate de determinare a gravitatiei comerciale
ANS: C
66. Coeficientul de contingenta este necesar pentru:
a. analiza univariata in cazul informatiilor masurate cu scala nominala
b. a inlocui testul probabilitatii exacte al lui Fisher
c. masurarea gradului de asociere intre variabile masurate prin scala nominala
d. pentru determinarea grupului modal
ANS: C
67. In cazul scalei nominale, pentru testarea semnificatiei statistice a
diferentelor dintre grupuri, se poate folosi testul in urmatoarea situatie:
a. N < 20 c. N < 40
b. toate frecventele < 5 d. toate frecventele > 5
ANS: D
68. Legea gravitatiei comerciale tine cont de:
a. numarul de localitati unde o firma are cate o sucursala si de ponderea
fiecarei sucursale in totalul volumului vanzarilor firmei
c. numarul locuitorilor centrelor si pretul mediu al fiecarui produs
achizitionat
b. numarul locuitorilor centrelor si de distanta dintre localitatea cercetata
si centre
d. numarul locuitorilor centrelor si de distanta dintre localitatea cercetata
si centre si de pretul mediu al fiecarui produs achizitionat
ANS: B
69. Coeficientul de contingenta are formula:
a.
b.
c.
d.
ANS: A
70. Cum se determina numarul gradelor de libertate in cazul testului neparametric
:
a. (r-1)(N-r)
b. (r-1)(k-1)
c. (k-2)(r-1)
d. (rN-1)(k-1)
ANS: B
71. Fac parte din metodele cantitative de previziune:
a. metodele cauzale de previziune
b. metoda PERT
c. metoda lanturilor Markov
d. metoda evenimentelor precursoare
ANS: A
72. Produsul national brut si rata somajului sunt indicatori:
a. avansati
b. concomitenti
c. intarziati
d. statistici
ANS: B
73. Aplicarea metodei de scalare a comparatiilor perechi pentru un numar de "n"
stimuli duce la realizarea urmatorului numar de comparatii:
a.
b.
c. 2n
d. n(n-1)
ANS: B
74. Este metoda comparativa de scalare:
a. scala lui Likert
b. scala cu suma constanta
c. scala fetelor zambitoare
d. scala procentuala
ANS: B
75. Este metoda de scalare care permite comparatii:
a. diferentiala semantica
b. scala lui Stapel
c. scala de ordonare a rangurilor
d. scala lui Likert
ANS: C
76. Practica cercetarilor de marketing a aratat ca eroarea limita acceptata ia
de obicei valori:
a. de cel putin 95%
b. cuprinse intre -1 si +1
c. cuprinse intre si
d. de cel mult 98%
ANS: C
77. Face parte din cadrul elementelor micromediului de marketing al unei firme:
a. rata somajului c. resursele naturale
b. concurenta d. mediul intern
ANS: B
78. Coeficientul de corelatie al lui Pearson este utilizat pentru masurarea
corelatiei in cazul scalei:
a. nominale c. interval
b. ordinale d. contingente
ANS: C
79. Care este valoarea coeficientului de contingenta corespunzator unei
cercetari selective desfasurate pe un esantion de 1500 de persoane, in
conditiile in care valoarea calculata a lui este 26, iar probabilitatea de
garantare a rezultatelor este 0,95?
a. 1,13 c. - 0,13
b. 0,12 d. 1,22
ANS: B
80. Intrebarea dintr-un chestionar "Pentru fiecare din perechile de magazine,
incercuiti pe cel preferat:
o Carrefour vs. Metro
o Metro vs. Cora
o Cora vs. Carrefour"
este scala:
a. nominala c. interval
b. ordinala d. proportionala
ANS: B
81. Este metoda de scalare necomparativa:
a. scala de ordonare a rangurilor
b. Q-sort d. scala cu suma constanta
c. scala de clasificare de tip continuu
ANS: C
82. Fac parte din metodele directe de cercetari calitative:
a. tehnicile expresive c. interviurile in profunzime
b. ancheta directa d. tehnicile de completare
ANS: C
83. Fac parte din metodele indirecte de cercetari calitative:
a. focus-grupurile c. interviurile in profunzime
b. ancheta directa d. tehnicile de constructie
ANS: D
84. Este metoda de cercetare calitativa:
a. ancheta directa
b. experimentul
c. observarea
d. tehnica asociativa
e. simularea
ANS: D
85. Printre elementele pe care trebuie sa le includa un tabel nu se regaseste:
a. titlul c. sursa datelor
b. numarul de ordine d. legenda
ANS: D
86. Motivatia consumatorilor poate fi studiata, printre altele:
a. numai prin aplicarea unor metode cantitative
b. numai prin aplicarea unor metode calitative
c. atat prin metode cantitative, cat si prin metode calitative
d. prin studierea serselor secundare (de birou)
ANS: C
87. Care dintre urmatoarele aspecte pot constitui scopul unei cercetari de tip
interviu in profunzime:
a. identificarea motivatiilor de utilizare a unui anumit produs
b. estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata ramaneasca
c. cunoasterea structurii demografice a populatiei Bucurestiului
d. determinarea cotelor de piata ale producatorilor
ANS: A
88. Ce metode a cercetarilor de marketing nu poate identificarea motivatiile de
utilizare a unui anumit produs:
a. ancheta directa c. interviul in profunzime
b. focus-grupul d. observarea
ANS: D
89. Metoda calitativa de previziune prin care se realizeaza un consens de
opinii din partea unui grup de experti, solicitati sa faca previziuni in
legatura cu evolutia unei anumite variabile poarta numele de:
a. tehnica Delphi c. metoda analogiilor
b. tehnica Brainstorming d. metoda juriului format din executiv
ANS: A
90. Pentru previziunea dinamica a cotei de piata, se foloseste:
a. metoda analogiilor c. metoda PERT-derivat
b. metoda evenimentelor precursoare d. metoda lanturilor Markov
ANS: D
91. Ca limita a metodei observarii poate fi considerata:
a. focalizarea asupra comportamentului public
b. obtinerea de informatii care nu pot fi verbalizate cu usurinta
c. erarea de reamintire care poate apare atunci cand se doreste aflarea modului
de informare in achizitionarea unui produsului
d. eroarea datorata modului incorect de formulare a intrebarilor
ANS: A
92. Alegerea surselor de informaTii face parte din urmatoarea etapa a
procesului de cercetare de marketing:
a. investigarea preliminara c. elaborarea programului de cercetare
b. elaborarea ipotezelor de lucru d. executarea cercetarii
ANS: C
93. In etapa unei cercetari de marketing numita investigarea preliminara nu are
loc:
a. identificarea problemei c. definirea scopului cercetarii
b. estimarea valorii informatiilor d. alegerea surselor de informatii
ANS: D
94. Nu face parte din etapa executarii cercetarii:
a. recoltarea informatiilor c. analiza si interpretarea datelor
b. sistematizarea datelor d. prelucrarea preliminara
ANS: C
95. In functie de obiectul cercetarii, cercetarile de marketing pot fi:
a. cercetari de birou c. cercetari explicative
b. cercetari permanente d. cercetari directe
ANS: C
96. In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:
a. procesul de culegere a datelor primare si secundare
b. procesul de asociere a unor numere diferitelor caracteristici ale
obiectelor, persoanelor sau fenomenelor, asociere realizata tinand seama de
anumite reguli
c. procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a relatiilor dintre
caracteristicile unui fenomen
d. procesul de procesare a informatiilor de marketing
ANS: B
97. In principiu o cercetare de marketing se incheie cu:
a. implementarea cercetarii c. prelucrarea, analiza si interpretarea
informatiilor
b. elaborarea raportului de cercetare d. interpretarea informatiilor
ANS: B
98. Pentru alegerea metodelor de analiza a informatiilor se poate utiliza
urmatorul criteriu:
a. tipul de scala utilizata pentru masurarea variabilelor
b. determinarea tendintei centrale
c. masurarea gradului de asociere a variabilelor
d. evaluarea legaturilor cauzale dintre variabile
ANS: A
99. Recoltarea informatiilor are loc in urmatoarea faza a procesului cercetarii
de marketing:
a. culegerea informatiilor c. investigarea preliminara
b. elaborarea programului de cercetare d. executarea cercetarii
ANS: D
100. Cercetarea de marketing al carei scop principal este stabilirea
coordonatelor fenomenului cercetat este o cercetare:
a. exploratorie c. descriptiva
b. instrumentala d. predictiva
ANS: A
101. Cercetarea de marketing care reuseste sa analizeze desfasurarea, in timp
si spatiu, a unui anumit fenomen de piata, factorii de care depinde evolutia
acestuia si directia influentei lor, este o cercetare:
a. exploratorie c. cauzala
b. instrumentala d. predictiva
ANS: C
102. Cercetarile de marketing se implica:
a. in procesul de fundamentare a deciziilor firmei
b. in asigurarea calitatii superioare a productiei
c. in derularea contractelor economice
d. in demersul de restructurare a companiei
ANS: A
103. Cercetarea de marketing poate fi definita astfel:
a. un proces de investigare computerizata a pietei si stabilire a coordonatelor
acesteia;
b. un ansamblu de activitati prin care, cu ajutorul unor concepte,metode si
tehnici stiintifice de inevstigare se realizeaza masurarea, culegerea si
interpretarea informatiilor de marketing
c. un ansamblu de activitati prin care, cu ajutorul unor concepte, metode si
tehnici stiintifice de investigare se realizeaza masurarea, culegerea, analiza
si interpretarea informatiilor de marketing
d. un domeniu nou, care este in plin proces de restructurare si definire
conceptuala si metodologica
ANS: C
104. Cercetarea de marketing include o serie de activitati cum ar fi:
a. supravegherea schimbarilor de comportament; estimarea profiturilor;
abordarea pietelor externe; identificarea de noi piete
b. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii,
estimarea profiturilor, cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor
probleme; previzionarea cererii
c. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii;
cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme; identificarea de noi
piete de desfacere; estimarea pofiturilor
d. supravegherea schimbarilor survenite in mintea clientilor despre companii;
cercetarea cauzelor care au dus la aparitia unor probleme; identificarea de noi
piete de desfacere; identificarea unor produse sau servicii pentru piata
proprie
ANS: D
105. Domeniile cercetarilor de marketing sunt:
1) analiza caracteristicilor pietei
2) determinarea pietei potentiale
3) studii de segmentare
4) analiza vanzarilor
5) cercetari privind imaginea produselor
6) studii in legatura cu preturile
7) teste de produse
8) sectoarele de varf ale economiei nationale
9) productia de mijloace publicitare
a. 1+2+3+4+5+6+7 c. 1+2+3+4+5+8+9
b. 1+2+4+5+8+9 d. 2+3+4+5+6+8+9
ANS: A
106. Cercetarea de marketing presupune responsabilitati legate de:
1. impunerea nevoii de informatie actualizata
2. selectia si corelarea informatiei relevante
3. validarea informatiei primare cat si a celei prelucrate
4. definirea coordonatelor pietei
a. 1+2+3 c. 2+3+4
b. 1+3+4 d. 1+2+4
ANS: A
107. In cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei interval,
caracterizarea tendintei centrale se face in special cu ajutorul:
a. mediei aritmetice
b. distributia de frecvente cumulata
c. mediana
d. media geometrica
ANS: A
108. Masurarea corelatiei, in cazul informatiilor masurate cu ajutorul scalei
interval se realizeaza utilizand:
a. coeficientul de corelatie statistica
b. coeficientul de contingenta
c. coeficientul de corelatie a rangurilor al lui Kendall
d. coeficientul de variatie
ANS: A
109. Ancheta directa presupune:
a. preluarea informatiei fara antrenarea purtatorului ei;
b. furnizarea informatiei de catre purtatorul acesteia;
c. generarea informatiei cu ajutorul experimentelor de marketing;
d. utilizarea analogiilor in locul fenomenelor reale.
ANS: B
110. Factorii care influenteaza conjunctura pietei sunt:
1) factorii demografici
2) factorii cu actiune ciclica
3) factori sezonieri
4) factorii intamplatori
5) factori de productie
6) factorii de durata
a. 1+2+4+6
b. 1+3+4+5
c. 2+3+4+6
d. 1+4+5+6
ANS: C
111. Indicatorii conjuncturii economice pot fi clasificati in functie de
legatura temporala intre fenomenele din cadrul pietei astfel:
1) indicatori avansati
2) indicatori atemporali
3) indicatori concomitenti
4) indicatori intarziati
5) indicatori economici
a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4
d. 2+4+5
ANS: C
112. Cercetarile predictive urmaresc:
a. sa descrie tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate
b. tendintele in evolutia viitoare a fenomenelor analizate, schimbarile ce se
pot produce in dimensiunile si modul de manifestare ale acestora
c. sa testeze anumite instrumente si tehnici de cercetare
d. sa stabileasca coordonatele prezente si viitoare ale fenomenului cercetat
ANS: B
113. Observarea, ca metoda de obtinere a informatiilor in cercetarile de
marketing, poate fi realizata prin urmatoarele tehnici:
1. cu ochiul liber
2. cu mijloace tehnice de observare
3. masurarea urmei fizice
4. tehnica inventarierii
5. teste "oarbe"
6. teste prospective
a. 1+4+5+6 c. 1+2+3+4
b. 2+3+5+6 d. 3+4+5+6
ANS: C
114. Schema prezentata este:
a. proiectare inainte si dupa cu control c. schema patratului greco-latin
b. schema patratului latin d. experiment nealeator
ANS: B
115. Media aritmetica ponderata se calculeaza cu formula:
a.
b.
c.
d.
ANS: D
116. Coeficientul de elasticitate (E), utilizat in caracterizarea cererii, se
calculeaza folosind formula:
a.
b.
c.
d.
ANS: B
117. Cercetarile care au in vedere testarea si validarea metodelor statistice
de analiza si previziune, sunt cercetari:
a. exploratorii c. descriptive
b. instrumentale d. predictive
ANS: B
118. Scala ordinala are una din urmatoarele caracteristici:
a. permite transformari de tipul f(x) = ax + b
c. nu permite evaluarea distantelor
b. are intervale egale
d. punctul de origine are semnificatie
ANS: C
119. Transformarile de tipul f(x) = ax + b sunt posibile numai in cazul
scalelor:
a. nominale si ordinale c. nominale si proportionale
b. ordinale si interval d. interval si proportionale
ANS: D
120. Scala proportionala are una din urmatoarele caracteristici:
a. este o scala neparametrica c. nu permite clasificari
b. are origine unica d. este preferata de respondenti
ANS: B
121. O scala de tipul urmator: Foarte favorabila - - - - - Foarte nefavorabila
este denumita:
a. scala lui Likert c. scala ordinala
b. scala cu suma constanta d. diferentiala semantica
ANS: D
122. O scala de tipul urmator: Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord
total
este denumita:
a. scala lui Likert c. scala nominala
b. scala cu suma constanta d. diferentiala semantica
ANS: A
123. Scala lui Stapel conduce la obtinerea informatiilor specifice scalei:
a. nominale c. interval
b. ordinale d. proportionale
ANS: C
124. Metoda ordonarii rangurilor conduce la obtinerea informatiilor specifice
scalei:
a. nominale c. interval
b. ordinale d. proportionale
ANS: B
125. Scala cu suma constanta conduce la obtinerea de informatii specifice
scalei
a. nominala c. interval
b. ordinala d. proportionala
ANS: C
<
|
(1)
unde: Akj = atitudinea individului "k" fata de marca "j", (j = 1,g);
Wik = evaluarea facuta de persoana "k" importantei relative a atributului "i";
Qij = masura in care stimulul "j" il satisface pe consumator in privinta atributului "i"
(0 < scala < 1);
k = subiectul;
j= stimul (j=1,g) ;
i= atributul (i= 1,h).
Pentru calculul atitudinii persoanei " k " pentru stimulul " j ", se poate efectua o operatie de normalizare in urma careia suma evaluarii atitudinilor, va fi egala cu unitatea:
(2)
Normalizarea se realizeaza pe baza urmatoarei relatii:
(3)
D. Scala lui Stapel reprezinta o varianta a diferentialei semantice. Ea este alcatuita din zece niveluri, cinci cu semnul plus si cinci cu semnul minus, iar intre cele doua zone se aseaza atributul care urmeaza sa fie evaluat, fara prezentarea celor doi poli ai sai. Folosirea sa presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
se construieste scala pentru evaluarea unui produs din punct de vedere al unui atribut (de exemplu, aprecierea unui birou din punct de vedere al design-ului);
subiectilor investigati li se solicita sa incercuiasca numarul care reprezinta cel mai bine opinia lor privind atributul produsului;
datele culese sunt apoi prelucrate in acelasi mod ca la diferentiala semantica, ambele conducand la obtinerea informatiilor specifice scalei interval.
+5 +4 +3 +2 +1 Design -1 -2 -3 -4 -5
Figura nr.3.3: Scala lui Stapel
E. Metoda comparatiilor perechi implica o solicitare minima a subiectului investigat; acesta va trebui sa indice care din cele doua obiecte sau fenomene ce constituie perechea evaluata are o pozitie mai buna in ceea ce priveste unul din atributele sau criteriile care stau la baza comparatiei.
Exemplu: O firma intentioneaza sa identifice opinia consumatorilor fata de produsul sau (A), in raport cu alte trei produse similare (B, C si D), apartinand principalilor sai concurenti. In acest scop, a fost proiectata si realizata o cercetare selectiva la nivelul unui esantion reprezentativ, incluzand 1200 de persoane. Fiecare dintre acestea a fost solicitata sa compare, doua cate doua, cele patru marci, precizand, pentru fiecare comparatie marca apreciata mai favorabil. Rezultatele obtinute pot fi sistematizate astfel:
A/B: A-370; B-700; indecisi 130 respondenti;
A/C: A-480; C-600; indecisi 120 respondenti;
A/D: A-450; D-320; indecisi 430 respondenti;
B/C: B -550; C -530, indecisi 120 respondenti;
B/D: B -600; D -560, indecisi 40 respondenti;
C/D: C -550; D -450, indecisi 200 respondenti.
Prin insumarea "voturilor" obtinute de cele patru marci in urma tuturor comparatiilor-perechi realizate, poate fi stabilita ierarhia celor patru marci.
F. Metoda ordonarii rangurilor. In cazul acestei metode, subiectului i se cere sa considere toate alternativele odata, sa le compare, apoi sa le ordoneze in functie de o anumita caracteristica. Astfel, sunt evitate erorile de tranzitivitate (in situatia metodei comparatiilor perechi s-ar putea sa se evalueze ca stimulul A este preferat stimulului B si stimulul B stimulului C pentru ca apoi, in mod incorect, sa se aprecieze ca stimulul C este preferat stimulului A). Pe de alta parte, metoda ordonarii rangurilor poet fi aplicata cu destula usurinta si daca numarul stimulilor este mai mare (in astfel de situatii metoda comparatiilor perechi devine foarte anevoioasa), fiind totodata mai economica si mai usor de administrat, conducand, in acelasi timp, la rezultate mai precise si mai putin distorsionate de erorile de raspuns.
Exemplu: Intr-o cercetare calitativa, celor zece subiecti investigati li s-a solicitat sa faca evaluarea a patru marci ale unui produs - A, B, C si D, din punctul de vedere al preferintelor pentru acestea. Fiecarui subiect i-au fost prezentate cele patru marci si apoi i s-a cerut sa le evalueze cu 1,2,3 si respectiv 4, in functie de locul pe care le-a plasat sun aspectul preferintelor. Rezultatele ordonarii sunt prezentate in forma tabelara. De exemplu, subiectul 1 poate sa plaseze marca D pe primul loc, marca C pe locul al doilea, marca A pe locul al treilea si marca B pe locul al patrulea.
G. Scala cu suma constanta. Aceasta metoda solicita subiectilor cercetati sa imparta o suma constanta (egala cu 10 sau 100) intre doi sau mai multi stimuli. In functie de modul de repartizare a punctelor pentru stimulii supusi cercetarii se calculeaza scorul corespunzator fiecarui stimul pe baza unei medii aritmetice simple. Informatia obtinuta prin aceasta metoda este de calitate mai ridicata, deoarece este masurata cu ajutorul unei scale interval.
Exemplu: O companie de transport aerian a decis sa realizeze o cercetare in randurile utilizatorilor serviciilor sale, urmarind identificarea opiniilor acestora fata de calitatea serviciilor oferite. Cei 1000 respondenti au fost solicitati sa repartizeze 100 de puncte intre trei criterii (siguranta calatoriei, confortul calatoriei si pretul biletelor de calatorie), acordand criteriului mai important un numar mai mare de puncte comparativ cu restul criteriilor.
Prelucrarea datelor presupune calcularea unui punctaj mediu corespunzator fiecarui criteriu si ierarhizarea acestora in ordinea importantei avand ca suport ordinea punctajelor medii individuale.
2. Metode si tehnici de cercetare utilizate in marketing
Metodele de cercetare difera in raport cu problema supusa cercetarii sau cu durata de timp afectata si pentru aceasta este necesar ca la inceperea cercetarii sa se stabileasca atat amploarea studiilor, cat si perioada in care aceste studii trebuie puse in aplicatie. Pentru efectuarea unor cercetari mai profunde, este necesar sa se apeleze la metode de cercetare in teren. Metodele au in vedere in principal observarea, care presupune prelucrarea unor informatii fara implicarea purtatorului acestor informatii si ancheta care presupune o relatie directa intre operatorul de interviu si subiectul cercetat.
2.1. Ancheta
Ancheta este o metoda complexa de culegere a informatiilor primare prin investigarea sistematica si dirijata a unei colectivitati. Principalele tipuri de anchete utilizate in cercetarea de marketing si criteriile de clasificare a acestora sunt urmatoarele:
In raport cu gradul de repetabilitate, anchetele pot fi:
a) unice, care se efectueaza doar o singura data;
b) repetitive, care se reiau cu o anumita regularitate, prin care se pun aceleasi intrebari in scopul desprinderii evolutiei in timp a fenomenului urmarit.
Dupa natura lor, anchetele se pot orienta spre:
a) panelurile de consumatori, pentru a depista comportamentele de cumparare;
b) panelurile de utilizatori, urmarind acelasi lucru, dar in cazul bunurilor industriale;
c) panelurile de distribuitori, pentru studiul vanzarilor, achizitiilor si stocurilor;
d) panelurile de specialisti, care asigura culegerea unor opinii ale specialistilor asupra diferitelor probleme de marketing etc.
In functie modul in care se realizeaza legatura dintre cel care efectueaza ancheta si persoanele intervievate, intalnim:
a) anchete prin contactarea directa a purtatorilor de informatii (realizate pe strada, in magazine etc.);
b) anchete prin mesaje postale;
c) anchete prin telefon;
d) anchete prin terminale de ordinator etc.
Anchetele prin contact direct sunt cele care asigura cea mai ridicata calitate a informatiilor culese si cel mai bun control asupra conditiilor in care ele se efectueaza, fiind, in schimb, cele mai costisitoare. Formele pe care acestea le imbraca pot fi privite din trei puncte de vedere: al numarului celor anchetati, al structurii si al caracterului acestora.
Desi presupun un contact direct cu anchetatii, unele anchete pot avea un oarecare caracter indirect, urmarind obtinerea unor informatii deduse, cu caracter proiectiv sau asociativ. De acest gen sunt, de pilda, anchetele care vizeaza testarea modului in care consumatorii percep diferite mesaje publicitare.
Anchetele prin mesaje postale sunt mai putin costisitoare decat cele prin contact direct, utilizandu-se mai ales atunci cand colectivitatea avuta in vedere este foarte dispersata in spatiu, iar urgenta informatiilor nu este mare. Pe langa costul redus, ele prezinta si avantajul ca intervievatul nu este grabit sa dea un raspuns pe loc, putand reflecta mai bine asupra lui, inlaturand si stresul specific anchetatului pus in fata anchetatorului. Ca dezavantaje, de retinut sunt timpul mai indelungat de obtinere a raspunsurilor la intrebari, imposibilitatea furnizarii unor lamuriri suplimentare, imposibilitatea exercitarii unui control asupra celor anchetati si, poate in primul rand, ponderea relativ mare a celor care nu returneaza chestionarele cu raspunsuri (care se ridica adeseori pana la 80-90%).
Anchetele prin telefon s-au dezvoltat, in multe tari, mai ales in ultimii ani, incadrandu-se intre cele prin contact direct si prin posta, fiind mai putin costisitoare decat primele (ale caror avantaje sunt preluate) si ceva mai scumpe decat celelalte (ale caror dezavantaje la elimina). Ele trebuie sa-si impuna anumite limite in ceea ce priveste: numarul intrebarilor adresate; natura acestora; durata anchetei etc. In general, aceste anchete sunt mai scurte decat cele fata in fata sau prin posta, necontinand mai mult de cinci categorii de raspunsuri.
Anchetele prin terminalele de calculator se extind odata cu proliferarea calculatoarelor in economie, in viata sociala, precum si in cea familiala chiar. In cazul lor, intrebarile si variantele de raspunsuri sunt afisate pe un ecran, persoanele anchetate precizandu-si raspunsurile prin intermediul unei claviaturi. Terminalele calculatoarelor sunt instalate in intreprinderi, organizatii, institutii sau la domiciliul celor chestionati, substituind anchetatorii, posta sau telefoanele. Deocamdata, acest tip de ancheta presupune cheltuieli mari, fiind utilizat pe o scara mai restransa. Dintre avantaje putem aminti: facilitarea controlului raspunsurilor si inregistrarea lor; minimizarea timpului de raspuns; usurarea gestiunii chestionarelor.
Orice ancheta presupune rezolvarea a trei probleme:
1) stabilirea esantionului;
2) redactarea chestionarului;
3) administrarea chestionarului si prelucrarea datelor.
2.2. Esantionarea
In principiu, esantionarea este o tehnica de cercetare a colectivitatilor totale prin intermediul unor parti reprezentative ale acesteia. In mod uzual, structura procesului de cercetare prin sondaj cuprinde urmatoarele etape:
definirea populatiei care urmeaza a fi supusa studiului;
stabilirea cadrului esantionarii;
determinarea unitatilor de esantionare;
stabilirea tehnicii de esantionare;
selectia elementelor care constituie esantionul.
Definirea populatiei are la baza chiar obiectivul cercetarii. De exemplu, in investigarea modului in care consumatorul apreciaza un produs, se constituie esantionul de persoanele care au consumat cel putin o data produsul.
Stabilirea cadrului si unitatii de esantionare. Cadrul esantionarii este reprezentat de o lista completa cu toate elementele populatiei, care sta la baza extragerii aleatoare a elementelor unui esantion.
Unitatea de esantionare este elementul din populatie care este inclus in esantion, reprezentand de fapt sursa de informatie. Trebuie facuta distinctie intre unitatea declaranta (de exemplu membrul familiei care raspunde) si unitatea de referinta sau grupul in numele caruia raspunde (de exemplu familia sau firma).
Stabilirea metodei de esantionare. Exista doua categorii de metode:
- probabilistice, caz in care elementele sunt extrase aleatoriu, iar probabilitatea ca acestea sa fie incluse in esantion este cunoscuta. Aceasta probabilitate nu trebuie sa fie neaparat egala pentru toate elementele populatiei;
- neprobabilistice, situatie in care selectia unitatilor de esantionare nu se realizeaza aleatoriu, probabilitatea unei unitati de a fi inclusa in esantion nefiind cunoscuta.
Daca in cazul metodelor probabilistice este posibila calcularea erorii de esantionare si a preciziei estimarii, in cazul celor neprobabilistice acestea raman necunoscute. Din categoria metodelor probabilistice de esantionare, cele mai importante sunt[1]:
1. Metoda de esantionare aleatoare simpla ofera tuturor unitatilor colectivitatii investigate aceeasi sansa de a fi selectate si incluse in componenta esantionului supus cercetarii. Procedura "tipic-ideala" de selectie aleatoare simpla este cea a "loteriei" sau a "tragerii la sorti". Cand se doreste aplicarea esantionarii aleatoare simple in mod riguros insa, e preferabil sa se recurga la un procedeu care reproduce in conditii aproape perfecte exigentele matematice: utilizarea tabelelor cu numere aleatoare In primul rand, se numeroteaza toate elementele populatiei de la 1 la N. Apoi, se aleg secvential din tabelul de numere aleatoare, pornind dintr-un anumit punct oarecare ales de cercetator, transe de cate doua, trei sau patru cifre in functie de dimensiunea esantionului. Elementele care vor fi incluse in esantion sunt cele care au codul corespunzator numerelor din tabel.
2. Metoda de esantionare sistematica se deosebeste de esantionarea
simpla aleatoare prin aceea ca selectia componentelor
esantionului este interdependenta,
alegerea uneia depinzand de selectia componentei anterioare. Metoda
consta in alcatuirea listei cu unitatile
colectivitatii cercetate, dupa care, pe baza unei fractii
de sondaj, se extrag unitatile care vor fi incluse in esantion.
Volumul esantionului (n) se stabileste anticipat, iar fractia de
sondaj (d) se obtine ca raport intre volumul colectivitatii
totale (N) si volumul esantionului (d=N/n). Dupa primele (d)
unitati din lista, se extrage la intamplare una, care este prima
inclusa in esantion. Urmatoarea unitate extrasa se
obtine prin adaugarea fractiei de sondaj la prima unitate, apoi
la a doua, la a treia s.a.m.d.. Daca prima unitate extrasa are,
de exemplu, rangul sau numarul de ordine (k), atunci a doua are rangul (k+d), a treia are rangul (k+2d), iar ultima va avea rangul 
.
3. Metoda de esantionare stratificata presupune impartirea colectivitatii investigate in straturi urmand ca, pentru constituirea esantionului, din fiecare strat sa fie selectat, in mod aleatoriu, un numar de componente pana la atingerea dimensiunii prestabilite a esantionului. In prima faza, colectivitatea este divizata in mai multe straturi in baza unor criterii geografice, socio-demografice, economice etc.; acestea sunt "tipice", adica formate din subcolectivitati relativ omogene sub aspectul unei anumite caracteristici. Dupa stratificare, se extrage un numar de elemente din fiecare strat, extragere care urmeaza procedeul esantionarii aleatoare simple si poate fi proportionala sau neproportionala cu marimea stratului. Metoda este superioara esantionarii simple aleatoare, in sensul ca esantionul astfel obtinut are o reprezentativitate mai buna.
Metoda de esantionare pe grupuri se bazeaza, de asemenea, pe divizarea colectivitatii cercetate in mai multe grupuri, dar, de data aceasta, nu se mai urmareste omogenizarea in interiorul fiecarui grup constituit. Apoi se extrag la intamplare unele grupuri care se cuprind in intregime in esantion sau sunt selectionate la intamplare componente din cadrul lor.
Metodele neprobabilistice de esantionare se utilizeaza atunci cand nu exista un cadru de esantionare. Principalele metode de esantionare neprobabilistice sunt:
1. Esantionarea pe cote se fundamenteaza pe rezultatele unor studii anterioare, in urma carora s-au facut statistici asupra distributiei pe varste, sex, venit, meserii sau alte caracteristici ale populatiei cercetate. Pornind de la tabelele statistice existente, se stabileste un sistem de cote sau de proportii care dau compozitia teoretica a esantionului. Compozitia efectiva a esantionului va fi proportionala cu aceste cote.
2. Esantionarea "bulgare de zapada" implica identificarea, de catre cercetator, pe baza unor rationamente specifice, a unui numar de respondenti care vor fi intervievati si care, la randul lor, vor indica (recomanda) alti respondenti cercetatorului si care vor face, la randul lor, obiectul cercetarii. Prin analogia cu formarea unui bulgare care, impins de zapada isi mareste treptat dimensiunea, esantionul cercetarii creste pana la un prag considerat suficient de catre cercetator.
5. Determinarea marimii esantionului. In practica dimensionarii unui esantion trebuie sa se aiba in vedere doua categorii de restrictii: de ordin statistic si de ordin organizatoric. Din prima categorie de restrictii fac parte: gradul de dispersie a valorilor caracteristicilor individuale ale colectivitatii, precizia dorita a estimarilor/rezultatelor, marimea intervalului de incredere in care se asteapta sa se incadreze rezultatele (limitele intre care se gaseste fenomenul cercetat fata de rezultatele indicate in esantion), tipul de selectie folosit. Daca se noteaza cu n marimea esantionului, acesta poate fi determinat cu relatia:
(4)
und/div>
Contact |- ia legatura cu noi -| 
Adauga document |- pune-ti documente online -| 
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| 
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| 
 |
|||
|
|||
|
|||
Documente online pe aceeasi tema | |||
|
| |||
|
|||
|
|
|||