Marketing international - grile - teste

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

profit

b.

avantajul comparativ al cantitatii, calitatii, pretului, livrarii, garantiei, serviciilor post-vanzare

a.

comertul international, finantele inter-nationale,

c.

Comertul-international,finantele-internationale, managementul international.

b.

managementul international.

a.

marketing international,

c.

atat in marketing international, cat si in comert international

b.

in comert international.

a.

da

b.

nu

a.

vanzator

c.

de vanzator cat si in cea de cumparato

b.

cumparator.

a.

un produs care se poate vinde.

c.

modelarea gusturilor consumatorilor

b.

cercetarea pietei

a.

da

b.

nu

a.

nu, se ocupa dep. de personal

b.

da,  calitatea lor reflecta capacitatea firmei de a presta un marketing extern eficient catre public.

a.

mk.international

b.

comert international

a.

noi piete, afland informatii de la public despre ceea ce doreste si apoi se straduiesc sa produca bunurile sau serviciile solicitate

c.

piete si produse

b.

noi produse

a.

o cerere artificiala prin reclama, in speranta ca vor satisface o "necesitate" pe termen lung

b.

o cerere reala prin reclama, in speranta ca vor satisface o "necesitate" pe termen lung

a.

cu strategii de impingere (push)

c.

push si pull

b.

atragere (pull)

a.

variabilele controlabile

c.

Variabilele controlabile, cele necontrolabile

b.

cele necontrolabile ale mediului in care se va lansa

a.

interiorul firmei

c.

interiorul firmei si exteriorul firmei

b.

exteriorul firmei

a.

cel putin  doua niveluri de incertitudine,

c.

nici unul, toate sunt cunoscute prin cercetarea pietei

b.

cel putin  doua niveluri de incertitudine,

a.

pe termen lung, in vederea adaptarii lor la schimbarea conditiilor pietei sau a obiectivelor firmei

b.

pe termen scurt, in vederea adaptarii lor la schimbarea conditiilor pietei sau a obiectivelor firmei

a.

intern asupra cotei de piata a altor firme

c.

intern si extern asupra cotei de piata a altor firme.

b.

extern asupra cotei de piata a altor firme

a.

da

b.

nu

a.

c.

b.

a.

tranzactioneaza produsele in multe tari ale lumii

c.

elaboreaza strategii comune la nivelul intregii lumi, care este vazuta ca o singura piata

b.

se implica in activitati de export in mod current

a.

poate sa-si adapteze produsele existente sau sa dezvolte noi produse;

c.

poate lua decizii legate de modalitatile de patrundere pe pietele internationale.

b.

se poate decide sa adopte o strategie combinata de tipul noi produse pentru noi piete;

d.

toate

a.

cheltuieli mult mai mari

b.

cheltuieli mult mai mici

a.

vanzarea mai multor produse catre clientii existenti pe piata interna

c.

Integrarea in aval de piata

b.

identificarea noilor seg-mente care nu sunt servite inca in mod adecvat pe piata interna sau a segmentelor de pe pietele aflate in vecinatate.

a.

cresterea profitabilitatii

c.

investitia in oameni

b.

investitia pe piata

d.

investitia in oameni

a.

direct capacitatea si ac-tivitatea de marketing a firmei pe pietele internationale

b.

indirect capacitatea si ac-tivitatea de marketing a firmei pe pietele internationale

a.

supramediului acesteia

c.

toate

b.

micromediului acesteia

a.

schimburile comerciale internationale;

c.

integrarea economica internationala

b.

politicile comerciale;

d.

integrarea economica internationala

a.

mai mare

b.

mai mic

a.

pastrate, pt. protectie interna

b.

eliminate, astfel incat pe ansamblul comertului international sa domine liberalismul.

a.

ca o tara trage foloase din comertul international nu numai cand importa o marfa in productia careia se gaseste in inferioritate absoluta fata de strainatate, dar chiar atunci cand importa o marfa in productia careia este superioara strainatatii, dar totusi mai putin superioara decat in productia altor marfuri

b.

ca o tara trage un folos din comertul international de indata ce importa o marfa pe care ar fi in stare  sa o produca ea insasi, dar in conditii inferioare in comparatie cu strainatatea, adica cu costuri mai mari

a.

ca o tara trage foloase din comertul international nu numai cand importa o marfa in productia careia se gaseste in inferioritate absoluta fata de strainatate, dar chiar atunci cand importa o marfa in productia careia este superioara strainatatii, dar totusi mai putin superioara decat in productia altor marfuri

b.

ca o tara trage foloase din comertul international nu numai cand importa o marfa in productia careia se gaseste in inferioritate absoluta fata de strainatate, dar chiar atunci cand importa o marfa in productia careia este superioara strainatatii, dar totusi mai putin superioara decat in productia altor marfuri

a.

limite cantitative asupra bunurilor importate intr-o tara

b.

taxe impuse de guvern asupra produselor impor-tate din alte tari, la cantitate sau la valoare

a.

marire a presiunii inflationiste si controlului guvernului;

c.

restrictionare a surselor de aprovizionare ale producatorului, alegerilor consumatorilor, a competitiei

b.

slabire a pozitiilor balantei de plati, modelelor de oferta si ce-rere, intelegerilor internationale;

d.

restrictionare a surselor de aprovizionare ale producatorului, alegerilor consumatorilor, a competitiei

a.

toate ramurile de activitate

c.

in domeniul industriei textile, otelului, confectiilor si automobilelor.

b.

numai in agricultura si industrie

a.

blocarea valutei, rate de schimb diferentiate si aprobarea guvernamentala a asigurarii schimbului extern

b.

o restrictie absoluta asupra aprovizionarilor si importului anumitor bunuri din diferite tari

a.

o restrictie absoluta asupra aprovizionarilor si importului anumitor bunuri din diferite tari

b.

blocarea valutei, rate de schimb diferentiate si aprobarea guvernamentala a asigurarii schimbului extern

a.

este o metoda de a controla impor-turile agreate de guvern si cele neagreate

b.

poate sista toate importurile sau doar cele peste un anumit nivel si poate refuza dreptul importatorului de a schimba mo-neda nationala cu moneda vanzatorului.

a.

se face pentru moneda locala ce se va schimba pe cea straina

b.

poate sista toate importurile sau doar cele peste un anumit nivel si poate refuza dreptul importatorului de a schimba mo-neda nationala cu moneda vanzatorului.

a.

bariere tarifare destinate protejarii sanatatii, sigurantei si calitatii produsului.

b.

bariere netarifare destinate protejarii sanatatii, sigurantei si calitatii produsului.

a.

cand se stabilesc taxe vamale mici intre participanti si taxe vamale comune fata de terti;

c.

cand se elimina taxele vamale interne

b.

cand se elimina taxele vamale interne

a.

Zona de liber schimb

c.

Piata interna

b.

Conventie vamala si comerciala

d.

Conventie economica

a.

MERCOSUR Piata Comuna a Tarilor din Sud

c.

ASEAN Asociatia Natiunilor din Asia de Sud-Est pentru Comert Liber

b.

OPEC Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol

a.

pot impiedica intrarea bunurilor internationale

b.

nu  pot impiedica intrarea bunurilor internationale

a.

da

b.

nu

a.

ponderea cheltuielilor pentru procurarea hranei scade,

c.

ponderea cheltuielilor cu alte destinatii si cea a economiilor creste

b.

cea a cheltuielilor gospodaresti ramane relativ constanta,

d.

toate

a.

Mediul monetar si financiar

c.

Situatia cererii

b.

Factorii economici care influenteaza direct activitatea firmei

d.

Mediul demografic

a.

venitul mediu pe cap de locuitor peste 630 $

c.

exista sectoare puternic internationalizate

b.

exista o orientare puternica spre tarile vestice

a.

politicii tarii

c.

economiei tarii

b.

culturii regiunii tinta

a.

da

b.

nu

a.

Franta,

c.

Australia

b.

China

a.

frumusetea, bunul gust, exprimate in arte (muzica, teatru, dans, pictura, sculptura), aprecierea culorilor si a formelor.

b.

comunicare, in  special in publicitate, etichetare, ambalare, vanzari personale si cercetari de marketing.

a.

India

c.

Japonia

b.

Olanda

a.

da

b.

nu

a.

India

c.

Orientul Mijlociu

b.

China

a.

modalitatile de folosire a produselor care pot sta la baza conceperii bunurilor si a deciziilor promotionale

b.

obiceiurile de consum care determina adaptarea marimii ambalajelor si a etichetelor

a.

nu

b.

da

a.

tipul guvernului din tara gazda,

c.

stabilitatea sa de-a lungul timpului, atitudinea sa fata de afacerile internationale

b.

filosofia sa

d.

toate

a.

da

b.

nu

a.

Codul civil, derivat din legea romana;

c.

Codul islamic, bazat pe interpretarea Coranului;

b.

Codul comun, derivat din legea britanica;

d.

Codul socialist, derivat din sistemul socialist

a.

legile internationale;

c.

legile interne ale fiecarei piete

b.

legile regionale;

d.

ale fiecarei piete

a.

Patente

c.

Marci comerciale si  Secrete comerciale

b.

Drepturi de autor

d.

toate

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

strategiei de patrundere pe o piata externa;

c.

planurilor si propunerilor de marketing international.

b.

mixului de marketing international;

d.

toate

a.

prelucrarea, analiza si interpretarea datelor;

b.

identificarea surselor de date

a.

nu

b.

da

a.

definirea problemei si elaborarea obiectivelor de cercetare;

c.

identificarea surselor de date;

b.

stabilirea coordonatelor cercetarii;

d.

culegerea datelor

a.

statistice, matematice, semantice

b.

statistice, calitative, de observare

a.

promo

c.

plasare

b.

prêt

d.

produs

a.

schimburile dintre parteneri din tari  diferite pe tot globul pamantesc.

c.

schimburile de pe pietele nationale si cele internationale ale produsului

b.

tranzactiile cu produse in interiorul granitelor unei tari.

a.

volumul tranzactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.

c.

ponderea ce revine firmei din piata globala (a ramurii, din piata nationala a tarii gazda, din piata internationala

b.

volumul maxim al tranzactiilor ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.

a.

volumul trazactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.

c.

ponderea ce revine firmei din piata globala (a ramurii, din piata nationala a tarii gazda, din piata internationala

b.

volumul maxim al tranzactiilor ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.

a.

volumul tranzactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi realizate intr-o perioada determinata de timp, in perimetrul geografic al respectivei piete.

c.

ponderea ce revine firmei din piata globala (a ramurii, din piata nationala a tarii gazda, din piata internationala

b.

volumul maxim al tranzactiilor ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete cu o anumita marfa, intr-o perioada determinata de timp.

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

monopol

c.

oligopol

b.

monopoliste

d.

concurenta pura

a.

selectarea unui numar de piete externe potentiale;

c.

segmentarea pietei selectate in vederea formularii alternativelor de implementare.

b.

electarea uneia dintre pietele preselectionate;

d.

toate

a.

de a evalua gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata nationala luata in consideratie.

c.

de a evalua conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie

b.

de a evalua gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilitatile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare. Aceste criterii se bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.

a.

gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata nationala luata in consideratie.

c.

conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie

b.

gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilita-tile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare. Aceste criterii se bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.

a.

gradul de atractivitate a unei piete externe din perspectiva capacitatii de absorbtie a ofertei suplimentare. Cu ajutorul lor se determina volumul pietei produsului sau serviciu-lui pe fiecare piata nationala luata in consideratie.

c.

conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie

b.

gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilita-tile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare. Aceste criterii se bazeaza pe reglementari juridice, vamale, fiscale, componentele psihologice ale actului de cumparare, perceperea apelativului made in.

a.

riscurile la care se supune firma pe o piata straina

b.

conditiile concrete de plasament spatial, economico-politic, sociocultural al diferitelor piete externe receptoare, in raport cu cea de emisie

a.

gradul de deschidere a fiecarei piete nationale-tinta fata de produsele straine, evaluand posibilitatile si limitele de acces ale unui partener strain pe fiecare piata nationala luata in considerare

c.

riscurile la care se supune firma pe o piata straina

b.

existenta unor experiente anterioare a decidentului, pozitive sau negative, referitoare la relatii de afaceri pe o anumita piata externa

d.

riscurile la care se supune firma pe o piata straina

a.

macrosegmentare

b.

microsegmentare

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

economice,

c.

geografice

b.

culturale,

d.

toate

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

diferite cultural

b.

similare.

a.

diferite de consumatori din diferite tari formeaza segmente de piata.

b.

asemanatoare de consumatori din diferite tari formeaza segmente de piata.

a.

tara

c.

regiune

b.

continent

a.

marimea fiecarui segment trebuie sa fie masurabila;

c.

segmentul ales trebuie sa fie accesibil consumatorilor, adica este necesar sa existe canale de distributie pe piata, medii disponibile pentru promovare, tipul de vanzari propus sa fie acceptat

b.

segmentul ales trebuie sa poata aduce venituri adecvate, adica sa fie suficient de mare pentru a fi profitabil;

d.

toate

a.

politica firmei

c.

tactica

b.

strategia

a.

strategia generala a concurentilor

c.

strategia guvernamentala

b.

strategia generala a firmei

a.

strategiile operationale

b.

strategii functionale

a.

activitatea de marketing,

c.

la mixul de marketing

b.

la piete

d.

toate

a.

evaluarea oportunitatilor de piata prezente si viitoare,

c.

prognozarea schimbarilor din mediul extern ce vor afecta atingerea obiectivelor firmei

b.

estimarea capacitatilor actuale (mediul intern) si de perspectiva,

d.

toate

a.

defensive

c.

diversificare

b.

agresive

d.

reorientare

a.

defensive

c.

diversificare

b.

agresive

d.

reorientare

a.

defensive

c.

diversificare

b.

agresive

d.

reorientare

a.

defensive

c.

diversificare

b.

agresive

d.

reorientare

a.

generale care fundamenteaza strategia de marketing

b.

concurentiale care fundamenteaza strategia de marketing

a.

strategii ale dezvoltarii de baza;

c.

strategii concurentiale

b.

strategii de crestere a activitatii;

d.

toate

a.

da

b.

nu

a.

strategii ale dezvoltarii de baza;

c.

strategii concurentiale

b.

strategii de crestere a activitatii;

d.

toate

a.

patrundere

b.

pozitionare

a.

patrundere

b.

pozitionare

a.

importatorul distribuitor

c.

exportul indirect

b.

societate mixa de productie si comercializare

a.

Intrare indirecta pe piata externa vizata

b.

Intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert pe piata externa vizata

a.

Intrare indirecta pe piata externa vizata

b.

Intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert pe piata externa vizata

a.

vanzarea produsului pe pietele internationale fara nici o modifi-care;

c.

elaborarea de noi produse pentru pietele straine;

b.

modificarea produselor potrivit specificului diferitelor tari si/sau regiuni;

d.

toate

a.

elemente corporale

c.

elementele calitate-pret

b.

acorporale

d.

cororale si acorporale

a.

da

b.

nu

a.

ale producatorului

b.

insemne ale distribuitorului

a.

distribuitor

c.

de ambii

b.

producator

a.

efectuarea unor modificari ale produsului, in vederea satisfacerii unor cerinte specifice.

b.

oferirea aceluiasi produs pe toate piete-le externe,

a.

ansamblul infor-matiilor transmise de producator sau distribuitor consumatorului poten-tial, pentru a intari emotional sau rational argumentatia ce sta la baza deciziei de cumparare;

c.

implica efectuarea unor modificari ale produsului, in vederea satisfacerii unor cerinte specifice

b.

Vanzarea produsului pe pietele internationale fara nici o modificare;

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

Ele privesc obiceiurile de consum; deprinderile de cumparare; caracteristici ale mediului fizic

b.

Ele privesc securitatea in utilizare, sanatatea consumatorului, protectia mediului ambiant

a.

sunt cerute de nevoia de a tine cont de piata nationala si de asteptarile clientelei din fiecare tara in care exporta

b.

sunt cerute de legile si reglementarile normative impuse pe piata externa tinta tuturor exportatorilor

a.

se refera la natura produselor ce solicita service; nivelul de calificare al fortei de munca locale;

b.

se refera la modul in care sunt percepute simbolurile pe piata externa; felul in care este perceputa, de catre purtatorii cererii, imaginea produselor nationale sau a celor importate.

a.

da

b.

nu

a.

sa se vanda din ce in ce mai mult pe piata

c.

produsul apare pe piata, dar nu este inca acceptat.

b.

desfacerea produsului conti-nua, dar intr-un ritm de crestere foarte mic,

d.

produsului atinge si ramane la un nivel caracterizat prin volumul cererii de inlocuire

a.

un pachet de servicii complementare produsu-lui referitoare la reparatii, intretinere, instructiuni, instalari, livrari si furni-zari de piese de schimb, pentru utilizarea deplina in consum a produsului achizitionat.

c.

dobandirea de catre utilizator a tuturor informatiilor de care are nevoie,

b.

o promisiune din partea producatorului ca produsul va functiona asa cum este prevazut

d.

activitati care faciliteaza actul de achizitionare de catre cumparator, nefiind dependent de actul achizitiei, avand mai mult rol promotional.

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

sunt cele pe care le cauta lumea din foarte multe locuri si pe care le cumpara indiferent de straturile societatii

b.

sunt insemne ce nu angajeaza res-ponsabilitatea nimanui, desi sunt folosite de distribuitori pentru identifi-carea tipului de produs oferit la un pret mai mic;

a.

strategia marcilor nationale

c.

strategia marcilor globale

b.

strategia marcilor multinationale

d.

toate

a.

protectie, transport,

c.

culoare si forma,

b.

informare, publicitate

a.

faptul ca o alta companie utilizeaza avantajul concurential al firmei in cauza pentru a furniza consumatorilor produse la preturi mai scazute.

c.

toate

b.

Copierea unui aspect sau altul al unei marci care se bucura deja de succes

a.

strategiei diferentierii calitative

c.

strategiei de selectie

b.

strategia de asimilare a produselor noi pentru segmentele de consumatori potentiali;

a.

strategiei stabilitatii sortimentale, ce presupune fie pastrarea proportiilor cantitative intre produse, fie modificarea acestor proportii in favoarea articolelor cu o cerere mai mare

c.

strategiei stabilitatii calitative ca forma de consolidare a unei pozitii de piata clar conturate

b.

strategiei diversificarii sortimentale, ce duce la sporirea varian-telor de produse in cadrul gamei.

a.

strategia perfectionarii produselor aflate in gama pentru export

c.

strategiei diferentierii calitative

b.

strategiei stabilitatii sortimentale, ce presupune fie pastrarea proportiilor cantitative intre produse, fie modificarea acestor proportii in favoarea articolelor cu o cerere mai mare;

a.

parteneri situati pe piete diferite in vederea punerii marfii la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor studiului.

b.

parteneri situati pe piete asemanatoare in vederea punerii marfii la dispozitia consumatorilor sau utilizatorilor studiului.

a.

producator si consumator sau utilizator final

b.

producator si furnizorul final

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

cumpara bunurile de la producator si au o independenta mai mare decat alti distribuitorii.

b.

nu detin titlul bunurilor pe care le comercializeaza si opereaza pe baza de comision.

a.

distribuitori care nu detin titlul bunurilor pe care le comercializeaza si opereaza pe baza de comision.

b.

Distribuitorii care cumpara bunurile de la producator si au o independenta mai mare decat altii

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

functioneaza ca departament de marketing indepen-dent, avand costuri scazute, responsabilitatea directa revenindu-i firmei mama.

b.

o firma ce presteaza un serviciu de vanzare pentru producator.

a.

formate prin cooperarea mai multor producatori care incearca sa-si vanda produsele in strainatate prin incheie-rea unor acorduri.

c.

intermediari care realizeaza servicii de agent de schimb la preturi reduse.

b.

cauta si achizitioneaza marfuri la cerinta firmelor principale. Ele nu presteaza servicii de vanzare;

d.

sunt intermediari unici specializati in tranzactii obscure sau dificile.

a.

sunt intermediari ce vand bunuri industriale, bunuri de consum durabile direct consumatorilor, fiind ultima veriga din lantul dis-tributiei.

c.

achizitioneaza bunuri direct de la produca-tor. Ei vand angrosistilor sau detailistilor si consumatorilor industriali.

b.

sunt intermediari care au drepturi exclusive de vanzare intr-o anumita tara si lucreaza in stransa cooperare cu producatorii

d.

realizeaza activitati de achizitionare, vanzare, transport, depozitare, finantare, obtinere de infor-matii, planificarea productiei, gestionarea riscului si chiar consultanta in management.

a.

realizeaza activitati de achizitionare, vanzare, transport, depozitare, finantare, obtinere de infor-matii, planificarea productiei, gestionarea riscului si chiar consultanta in management.

b.

achizitioneaza bunuri direct de la produca-tor. Ei vand angrosistilor sau detailistilor si consumatorilor industriali

a.

realizeaza afaceri intr-o tara straina sub un acord contractual exclusiv cu firma-mama.

c.

sunt intermediari unici specializati in tranzactii obscure sau dificile.

b.

sunt agentii conducatori din tarile Orientului In-departat, fiind folositi intrucat cunosc obiceiurile si limba tarii importa-toare.

a.

este subsidiara societatii exporta-toare sau importatoare, nu are personalitate juridica, depinzand de socie-tatea mama care elaboreaza strategia intregii activitati.

b.

are capital propriu si este constituita de societatea mama in strainatate potrivit legislatiei tarii de rezidenta

a.

subsidiara societatii exporta-toare sau importatoare, nu are personalitate juridica, depinzand de socie-tatea mama care elaboreaza strategia intregii activitati.

b.

are capital propriu si este constituita de societatea mama in strainatate potrivit legislatiei tarii de rezidenta.

a.

Lungimea si latimea

c.

lungimea si adancimea

b.

latimea si adancimea

d.

lungime,latime, adancime

a.

dotarile fizicesi psihice necesare pentru a deplasa un produs de la producator la utilizatorul final

c.

dotarile producatorului necesare pentru a deplasa un produs de la producator la utilizatorul final

b.

dotarile fizice necesare pentru a deplasa un produs de la producator la utilizatorul final

a.

timpul dintre momentul comenzii si cel al livrarii produsului la utilizatorul final.

b.

perioada de timp necesara pentru modul de transport selectat in scopul deplasarii bunurilor de la punctul de expeditie la destinatia dorita (saptamani, ore, secunde);

a.

da

b.

nu

a.

o selectie in randul segmente-lor de potentiali cumparatori, in raport cu particularitatile cererii, solvabi-litatea celor ce achizitioneaza marfa, marimea cumparaturii

c.

presupune o prezenta masiva a pro-dusului pe piata tinta in toate tipurile de retea comerciala (de la super-market la magazin specializat) si este recomandata in cazul produselor de cerere curenta, neproblematice

b.

se orienteaza spre un singur segment de consumatori potentiali, ceea ce permite si un grad de control mai riguros asupra instrumentelor mixului de marketing (in primul rand, pretul si service-ul).

a.

presupune o prezenta masiva a produsului pe piata tinta in toate tipurile de retea comerciala (de la supermarket la magazin specializat) si este recomandata in cazul produselor de cerere curenta, neproblematice

b.

o selectie in randul segmentelor de potentiali cumparatori, in raport cu particularitatile cererii, solvabi-litatea celor ce achizitioneaza marfa, marimea cumparaturii

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

maximizarea cifrei de afa-ceri si o cat mai puternica prezenta pe piata

c.

obtinerea de avantaje competitive

b.

rentabilizarea investitiilor externe

a.

stabilirea preturilor

c.

patrunderea pe noi piete sau noi segmente de piata

b.

luarea caimacului pietei

a.

iau in calcul cheltuielile efectuate cu realizarea si desface-rea produselor.

c.

trebuie sa fie competitive, avand caracter pur concurential sau urmarind mentinerea si sporirea cotei de piata

b.

se bazeaza pe presiunea si influenta cererii prin cunoasterea elasticitatii cererii in functie de pret

d.

apar din eforturile facute pentru stabilirea anumitor niveluri de preturi pentru intreaga piata. Aceste eforturi se fac in cadrul unor aranjamente de cooperare intre firmele concurente, de catre guverne sau prin acorduri internationale

a.

stabileste pretul de concordanta cu varia-tia conjuncturala, astfel incat sa se surprinda momentul optim conjunctu-ral intre cerere si oferta.

b.

se bazeaza pe principiul valorii perce-pute de cumparatori, care reprezinta utilitatea produsului recunoscuta pe piata.

a.

pot fi ridicate la inceputul sezonului si reduse apoi treptat.

c.

pot proveni din:

natura produselor

b.

apare cand se practica preturi cu marje de profit mai scazute pentru partenerii traditio-nali cu achizitii mari si mai ridicate pentru parteneri marginali

d.

intensitatea cererii este diferita si astfel se stabilesc preturi mai ridicate unde cererea creste

a.

cand sunt produse simple, fara deosebiri sensibile ale parametrilor tehnico-functio-nali (piese de schimb, constructii metalice, roti dintate etc)

b.

apare cand se practica preturi determinate pe baza cos-turilor variabile, pastrate in limite ce permit mentinerea competitivitatii

a.

Stabilirea de preturi dimensionate proportional cu costurile de productie, atunci cand modificarea costurilor unui produs schimba costurile altor produse.

b.

sunt urmarea unor aran-jamente de pret care poarta diverse denumiri: intelegeri, carteluri, comu-nitati de profit, licentierea patentelor, asociatii comerciale, pret obisnuit, aranjamente informale interfirme

a.

Acestea iau in calcul cheltuielile efectuate cu realizarea si desface-rea produselor. Ele se folosesc in cadrul produselor prelucrate si, in special, la masini, utilaje, exporturi complexe

c.

se reduce forta com-petitiva a preturilor si se elimina concurenta prin pret.

b.

se bazeaza pe presiunea si influenta cererii prin cunoasterea elasticitatii cererii in functie de pret

a.

reprezinta un tip de combinatie internationala obisnuit in ramurile industriale, unde inovatia tehnologica este importanta.

b.

iau nastere cand mai multe firme care produc mar-furi similare se inteleg sa controleze piata pentru tipul de bun pe care il produc.

a.

culeg informatii despre preturi si tranzactii la nivelul unei ramuri industriale. Astfel, scopul este de a proteja si a mentine structura pietelor in limite acceptabile pentru membrii lor

b.

iau nastere cand mai multe firme care produc mar-furi similare se inteleg sa controleze piata pentru tipul de bun pe care il produc

a.

sunt cele utilizate pentru schimbul intre produsele provenite de la diferite filiale ale unei societati multinationale, care au sediul in mai multe tari. Sunt preturi de calcul, controlabile si permit rezolvarea problemei diferentei intre preturile bazate pe costuri si pretu-rile pietei.

b.

Scopul final este de a reduce forta competitiva a preturilor si de a elimina concurenta prin pret.

a.

plata in avans

c.

incasare documentara

b.

scrisoare de credit

d.

toate

a.

Strategia pretului standardizat

c.

Strategia pretului scazut sau de penetrare

b.

pretul inalt sau pentru smantanirea pietei

a.

este folosita pentru selectarea unor segmente de piata limitate, ai caror consumatori vor plati preturi mai ridicate pentru produsul interesat;

b.

cererea este sensibila la pret si permite obtinerea unor volume mai mari ale vanzarilor, chiar in faza de introducere a produsului pe piata

a.

sau de luare a caimacului

b.

sau de penetrare

a.

Strategiile de pret defensive

c.

Strategia pretului scazut

b.

strategii destabilirea pretului pentru valorificarea avantajului de piata

a.

spuna fiecaruia de ce trebuie sa achizitioneze sau sa manipuleze produsul sau serviciul oferit

b.

spuna fiecaruia de ce trebuie sa se gandeasca la produsul sau serviciul oferit

a.

cele care pot determina aparitia unor sentimente pozitive sau negative, stimulatoare sau inhibitoare ale procesului de achizitie

c.

care scot in evidenta, in functie de contextul cultural, norme si comportamente acceptate sau bla-mate de societate

b.

cele  care maresc increderea con-sumatorilor ca produsul va avea caracteristicile asteptate

a.

gasirea niselor de piata pentru evitarea concurentei.

b.

cresterea exporturilor si a cotei de piata

a.

da

b.

nu

a.

da

b.

nu

a.

produse

c.

cuvinte si expresii

b.

mesaje

d.

toate

a.

apare maturizarea pietei, care impune produselor noi o reclama adaptata pentru a invinge scepticismul consumatorilor

b.

cand creste ponderea consumatorilor globali cu nevoi si dorinte similare.

a.

procesul de informare si convingere a clientilor de a cumpara produse, prin comunicatii personale, intr-o situatie de schimb

c.

toate

b.

reprezinta unul dintre cele mai puternice mijloace de promovare in arena internationala, imbi-nand practic toate tehnicile de comunicare ale firmei internationale

a.

la formele de promovare care nu cad sub inci-denta celorlalte elemente ale mixului promotional(reclama,vanzarile personale, publicitate, relatii publice, sponsorizare), si anume: concursuri, cupoane, esantioane, pliante, cadouri, posta directa, marketing direct, Internet etc..

b.

la procesul de informare si convingere a clientilor de a cumpara produse, prin comunicatii personale, intr-o situatie de schimb

a.

da

b.

nu

a.

intelegerea, simpatia si sprijinul acelora cu care nu au avut relatii in prezent sau in trecut

b.

intelegerea, simpatia si sprijinul acelora cu care au relatii in prezent sau vor avea in viitor

a.

mijloacele de comunicare in masa clasice

b.

mijloacele de comunicare in masa speciale

a.

marketingul direct

b.

sponsorizare

a.

Publicitatea cu raspuns direct, posturile TV pentru achizitii la domiciliu

b.

Posturile TV pentru achizitii la domiciliu, Internet

a.

comunicare standardizata;

comunicare adaptata sau diferentiata;

comunicare concentrata.

c.

comunicare orientata spre produs;

comunicare orientata spre firma;

comunicare orientata spre persoane

b.

comunicare directa;

comunicare indirecta.

d.

cu forte proprii; prin institutii, agentii, societati specializate