Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Marketing


Qdidactic » bani & cariera » marketing
Mediul de marketing - analiza swot la lisa draexlmaier



Mediul de marketing - analiza swot la lisa draexlmaier


MEDIUL DE MARKETING


A. Obiective

Dupa parcurgerea acestui capitol, cursantii vor fi capabili sa

defineasca mediul de marketing

identifice componentele micromediului extern al firmei

identifice fortele macroomediului extern al firmei

precizeze continutul mediului intern al firmei

argumenteze necesitatea analizei mediului de marketing al firmei


B. Concepte cheie mediu de marketing, mediu extern, mediu intern, macromediu extern, micromediu extern, furnizori, clienti, concurenti, organisme publice, mediu economic, mediu demografic, mediu tehnologic, mediu socio-cultural, mediu politic -legislativ, mediu natural, potential productiv, potential comercial, potential financiar, potential organizatoric si managerial, analiza SWOT.




C. Teste grila

1. Cea mai importanta componenta a micromediului firmei, din perspectiva marketingului, o reprezinta:

a) clientii

b) salariatii

c) actionarii

d) furnizorii de marfuri.

Care dintre afirmatiile de mai jos este specifica mediului instabil:

a)   in perioada actuala, firmele se confrunta pe piata romaneasca cu un mediu instabil

b)   perioadele cand evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila

c)    prezinta frecvente schimbari in majoritatea componentelor sale, impunand cresterea capacitatii de adaptare a firmei

d)   este un mediu relativ ostil firmei careia ii pune probleme de supravietuire.

3. In functie de frecventa schimbarilor componentelor sale, mediul poate cunoaste forma mediului de tip:

a) stabil

b) extern

c) omogen

d)    restrictiv.

4 Lansarea unor informatii false referitoare la produsele principalului concurent al firmei este o forma de:

a) concurenta imperfecta

b) promovare a vanzarilor

c) denigrare a concurentilor

d) concurenta ilicita

5. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului   intreprinderii :

a)     furnizorii de forta de munca

b)     furnizorii de marfuri

c)      legislatia

d)     organismele publice.

6. Oportunitatea de piata reprezinta :

a)   un segment de piata caracterizat printr-o nevoie posibil de satisfacut in mod profitabil

b)  o situatie conjuncturala favorabila

c)   o sansa unica pentru firma

d)  situatia in care oferta este mica si cererea este mare.

7. Amenintarile pentru firma sunt datorate:

a)     concurentei

b)     actiunilor guvernului

c)      unor piedici aparute ca urmare a evolutiei nefavorabile a mediului

d)     actiunilor greviste ale propriilor angajati

8. Precizati care dintre urmatoarele aspecte pot fi incadrate in categoria slabiciunilor, conform analizei SWOT:

a)     inasprirea legislatiei in domeniul protectiei mediului inconjurator

b)     nemultumirea personalului privind grilele de salarizare

c)      orientarea catre productie a activitatii firmei

d)     lansarea unor zvonuri false de catre principalul concurent

9. Mediul politic- legislativ ( institutional):

a)     cuprinde ansamblul agentilor economici care actioneaza in cadrul pietei

b)     se refera la institutiile administrative cu atributii in domeniul pietei

c)      este constituit din ansamblul reglementarilor de natura juridica, prin care este vizata, direct sau indirect, activitatea de piata a firmei

d)     reflecta structurile societatii, clasele sociale

10. Exploatarea comerciala a sarbatorii Pastelui este expresia influentei componentei macromediului:

a)     mediul demografic

b)     mediul natural

c)      mediul cultural

d)     mediul institutional


D. Intrebari si teme de reflectie

Explicati cum a influentat introducerea tehnologiei 3G, de catre firma Vodafone(Connex), pe principalii concurenti ai acesteia.

2. Pentru ce industrii dezvoltarea INTERNET-ului ofera noi oportunitati de afaceri si pentru care constituie o amenintare?

3. Ce marci si ce produse credeti ca vi se adreseaza cu succes si ca reusesc sa vizeze grupul dvs. de varsta?/ ce marci si ce produse nu reusesc sa faca acest lucru? Ce ar putea face acestea mai bine?

4. Se afirma de cativa ani ca socializarea online constituie o noua forma de comunicare. Socializarea online, denumita in engleza social media, web 2.0, reprezinta de fapt folosirea unui grup   de mijloace de comunicare online bazate pe conectivitate, comunitate, conversatie, deschidere si participare si include drept componente:

siteuri de relationare online (online social networks), - permit membrilor sa isi creeze pagini proprii si apoi pot intra in legatura cu alti membri pentru a comunica si schimba continut, de ex. LinkeIn, Facebook, MySpace, Xing

- bloguri - jurnale publicate online, cu cele mai noi intrari in capul listei, de ex. pe adresa: wordpress.com

- enciclopedii online(wikis) - permit adaugarea si editarea continutului la o baza deja existenta, de ex. Wikipedia

- forumuri - platforme speciale care permit discutiile online

- comunitati de continut - grupuri de oameni organizati online in jurul unor interese comune, de ex., fotografiile (Flickr) sau video-urile (YouTube)

Socializarea online utilizeaza anumite aplicatii, cum sunt:

- podcasturile - fisiere audio si video disponibile online pe baza de inregistrare, de ex., Apple iTunes

- microbloggingul - combinatie intre siteuri de relationare si bloguri foarte mici, unde scurte mesaje sunt distribuite online cu o frecventa mult mai mare pentru a ii tine pe cei din retea la curent cu evolutia unui anumit eveniment, de ex., Twitter

- RSS (Really Simple Syndication sau Rich Site Summary) - abonament facut online pentru un subiect anume si care atrage atentia ori de cate ori apare o noutate in legatura cu subiectul ales.

Argumentati avantajele si riscurile folosirii socializarii online de catre angajatii din firmele/organizatiile din Romania.


E. Precizati daca urmatoarele formulari sunt adevarate sau false, argumentandu-va alegerea facuta:

1. Mediul intern al unei firme se refera la acele categorii de participanti pe piata care influenteaza in mod direct capacitatea de a-si realiza interesele. Adevarat -Fals.

2. Concurenta ilicita nu este sinonima cu concurenta neloiala. Adevarat -Fals.

3. Analiza SWOT permite atat evaluarea mediului intern, cat si a mediului extern al firmei. Adevarat - Fals.

Mediul stabil este tipul de mediu cel mai des intalnit in economia contemporana. Adevarat -Fals.


F. Comentati din perspectiva marketingului:

Cunoasterea componentelor micromediului reprezinta o premisa importanta a reusitei intreprinderii pe piata.

Concurentii pot sa reprezinte un sprijin impotriva consumatorilor neseriosi.

Organismele publice pot si trebuie ca prin activitatea lor sa protejeze clientii.

Mediul demografic are o importanta deosebita pentru politica de personal a intreprinderii.

Studierea componentelor macromediului reprezinta o conditie de baza pentru ca intreprinderea sa poata identifica ocaziile favorabile si amenintarile ce o vizeaza.




G. Studii de caz

1. Identificati elementele mediului de marketing pe exemplul firmei/institutiei unde va desfasurati activitatea/unor firme locale. Pe baza informatiilor obtinute, aplicati analiza SWOT (ASOA).


2. KARIS este o intreprindere mica, care se ocupa cu distributia de articole ieftine de uz comun pentru spitale si policlinici. Ea a obtinut pozitii avantajoase pe piata bulgareasca in prezenta unor concurenti puternici, cum ar fi: 3M, Johnson&Johnson.

In 1990, KARIS si-a definit segmentul de piata: peste tot domina frica contaminarii cu virusul HIV. De aceea, conducerea intreprinderii a asezat in centrul preocuparilor activitatilor sale strategice distributia de masti de fata si manusi medicinale speciale. In legatura cu aceasta prima tema a fost dezvoltata convingerea medicilor asupra avantajelor acestor articole. KARIS si-a folosit bine sansele deoarece a prognosticat corect modificarile pe piata. Astazi, 95% din profiturile ei provin din segmentul mastilor de fata si manusilor medicale speciale. Din 1996 vanzarile au crescut cu 71 % si profiturile la 75% fata de anul 1992. In afara de aceasta, KARIS detine si cea mai mare cota de piata la produsele in discutie. Ea ofera un bogat sortiment de masti de fata de marimi diferite, masti cu o greutate redusa, masti cu un filtru deosebit de sensibil pentru chirurgia laser etc. Astfel KARIS a reusit sa-si creasca incasarile dintr-un segment foarte sensibil la noile conditii ale mediului de afaceri.

Baza castigurilor pe termen lung ale intreprinderii sunt diferitele masuri si activitati intreprinse: cheltuieli foarte mari cu cercetarea si dezvoltarea, imbunatatirea procesului de productie (cresterea gradului de automatizare, reducerea costurilor), inovarea continua a produselor etc. KARIS si-a extins participarea la targurile medicale in Sofia si in intreaga Bulgarie. A inceput, de asemenea, sa organizeze periodic seminarii, in cadrul carora sa prezinte si sa ofere spre testare articole noi, urmand a instrui si personalul medical asupra utilizarii acestora. Aceasta politica a intreprinderii a avut succes: ea s-a materializat in cresterea continua a cifrei de afaceri si imbunatatirea imaginii intreprinderii. Rezultatele pozitive ale dezvoltarii au dus la diversificarea activitatii - KARIS si-a deschis o policlinica privata.

Care sunt punctele tari si punctele slabe ale intreprinderii in comparatie cu concurentii sai principali? In ce fel a influentat potentialul organizatiei crearea competentelor principale?

(preluat din N. Al. Pop - Marketing strategic, Ed.Economica, Bucuresti, 2000, p. 153)

H. Dezbatere: Comportamentul consumatorului depinde de varsta sau de generatie?

O problema a activitatilor de marketing desfasurate de organizatii vizeaza anumite grupuri de varsta si masura in care consumatorii se schimba de-a lungul timpului.

Unii marketeri considera ca varsta este esentiala si decisiva, ca nevoile si dorintele unui tanar de 25 ani din anul 2009 nu se deosebesc de cele ale unui tanar din anul 1989. Altii contesta aceasta afirmatie si sustin ca efectele de cohorta si de generatie sunt decisive, deci marketingul ar trebui sa ia in considerare moda timpului, nu varsta in cifre absolute.

Adoptati o pozitie

diferenta de varsta este mai importanta decat efectul de cohorta

efectul de cohorta poate sa domine diferentele de varsta


Explicatii: Analiza cohortei este un tip de cercetare din categoria cercetarilor transversale multiple. Analiza cohortei consta intr-o succesiune de sondaje desfasurate la anumite intervale de timp, in cadrul carora unitatea de baza a investigatiei este un grup de respondenti care sunt martorii aceluiasi eveniment, in acelasi interval de timp. O cohorta poate fi alcatuita, de exemplu, din persoanele care s-au nascut in aceeasi perioada de timp, cum ar fi intervalul 1991-2000.

Analiza cohortei de varsta, aplicata in domeniul consumului de produse alimentare poate urmari consumul unui anumit produs pe segmente de varsta (de ex.:8-19 ani, 20-29 ani, 30-39 ani, 40-49, 50 de ani si peste), cercetarile fiind realizate la un interval de zece ani, pe esantioane independente.

Generatia X reprezinta persoane nascute intre anii 1964-1978 si reprezentantii ei sunt considerati cea mai importanta categorie de consumatori pentru ca sunt maturi si dispun de venituri. Cei care alcatuiesc generatia X sunt persoane cu o cariera de succes, se straduiesc sa imbine viata de familie cu cea profesionala si sa-si mentina optimismul nealterat. Au fost in mod constant preocupati de performanta la locul de munca.

Se cunosc si alte generatii:

Baby Boomers (nascuti intre 1946-1963)

generatia Y (cei nascuti intre 1979 si 1990.

In Romania, generatia X este cea mai numeroasa din punct de vedere statistic, este bogata si constituie targetul perfect al oricarui marketer. Oamenii care formeaza aceasta generatie au infruntat ani intregi comunismul, acum recuperand perioada de privatiuni traita. Este o generatie optimista, ambitioasa, care cauta permanent echilibrul. Generatiile X, Y sau Baby Boomers impartasesc valori similare, dar exista si diferente notabile intre ele.

Un studiu realizat de BBDO Worldwide in colaborare cu Mercury Research in 18 tari (pe un esantion de 5208 persoane, din care 300 din Romania) releva aceste trasaturi comune sau specifice. Romanii din generatia X apreciaza ca locul de munca este foarte important, totusi se simt arareori rasplatiti conform asteptarilor. Valorile traditionale si siguranta familiei sunt valori mai des intalnite la generatia X din Romania comparativ cu alte tari. O trasatura distinctiva a generatiei X din Romania e reprezentata de incercarea de a mentine echilibrul intre viata profesionala si viata personala.

Sursa: Generatia X, principala categorie de consumatori si cumparatori din Romania in Magazinul Progresiv nr.107/2008, p. 66-68



Bibliografie

Balaure V. (coord.), Marketing, editia a doua, Ed.Uranus, Bucuresti, 2002, p.75-90

Enache Elena (coord.), Asandei Mihaela, Ciochina Iuliana, Morozan C., Gangone Andreea, Carjila Nicoleta, Marketing - editia a doua, Editura Independenta Economica, Pitesti, 2008, p. 20 - 34

Ph.Kotler, K.L.Keller, Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti, 2008, p.110-142

Oancea Dorin, Analiza SWOT a Romaniei, Business Magazin nr.298/2010, pp.39-49




ANALIZA SWOT LA LISA DRAEXLMAIER


1. Prezentarea firmei S.C. Lisa Dräxlmaier Autopart Romania SRL


Firma Lisa Dräxlmaier a fost constituita in 1958, cand Lisa si Fritz Dr xlmaier si-au indreptat atentia asupra industriei automobilelor aflata in plina dezvoltare ca urmare a cresterilor economice de dupa cel de-al II-lea razboi mondial. Astfel in data de 8 mai 1958, cu ajutorul intregii familii si al prietenilor si cu un capital de doar 1000 DM, cei doi au fondat compania Lisa Dr xlmaier - Constructii Cablaje. Productia a fost inceputa cu 10 angajati, 14 zile mai tarziu au mai fost angajate inca 10 persoane, iar dupa 14 zile, inca 20 de persoane faceau parte din noua intreprindere. Prima comanda a fost de 25000 cablaje pentru Goggomobil, fiind urmata de comenzi pentru parti componente ale echipamentului electric.

Ca si partener international al sistemului industriei de automobile, grupul Draexlmaier este prezent pe 5 continente, in 21 tari prin 53 de sucursale.

Grupul Draexlmaier dezvolta si produce componente electrice, electronice de interior si ornament. Pentru aceasta el dispune de competenta in domeniul tehnicii materiei prime, al uneltelor si mijloacelor ajutatoare si logistica, oferind locuri de munca la peste 24.000 de colaboratori in jurul globului.

Sediul central al firmei se afla in Vilsbiburg - Germania.


Inceputul activitatii in Romania, mai exact in Pitesti, in 1993 a fost facut printr-un partener de "Lohn" cu firma Romautopart. La sfarsitul primului an de activitate firma avea peste 34 de angajati care produceau cablaje pentru firma de renume international BMW.

La inceput DLR Pitesti a avut 34 de angajati, iar pana la sfarsitul anului numarul lor a ajuns la 532. Prima sectie "Motor" a fost cea care a preluat comenzi din Germania si a inceput cu o banda de 15 persoane.

In anii urmatori achizitionarea de noi spatii a permis dezvoltarea sectiilor : Montaj module, Montaj final pentru KSK ( cablaj specific clientului ), Montaj cablaje motor, Depozit, precum si organizarea in firma Draexlmaier a unor compartimente noi: Serviciul modificari tehnice, Calitate - Siguranta calitatii, un serviciu nou de programare, urmarirea fabricatiei si a unui compartiment de intretinere.

S-au creat locuri de munca moderne si stabile pe termen lung, s-au implementat noi tehnologii.

Totodata s-a reannoit parcul de masini din compartimentul Debitare - Cablu, a aparut un nou atelier pentru confectionarea plansetelor si s-a imbunatatit infrastructura. In perioada 2002-2003 s-au infiintat doua noi sectii ca urmare a preluarii contractelor de la Schüt la Pitesti pentru alt client de renume mondial - Audi. Prin construirea noului pavilion administrativ si a unui nou depozit suprafata totala a firmei ajungea in 2005 la cca. 56.000 mp.

S-a acordat o deosebita atentie planificarii si calitatii, iar rezultatele nu s-au lasat asteptate si asta s-a vazut in urma auditarilor Tüv.

Sectiile Debitare si Preconfectii au sustinut cele noua fabrici care produc module din: Hunedoara, Timisoara, Pitesti, Rottenburg, Schütt, Sokoro, San Luis - Potosi, China si Thailanda.

Evolutia firmei Lisa Draexlmaier din Pitesti, in cei 15 ani de activitate este evidentiata si de cateva date esentiale : numarul angajatilor a ajuns de la 34 la aproximativ 7000 de persoane, iar productia de la 150.000 minute la 1.700.000 minute pe zi.

Succesul este vazut ca rezultat al unui efort colectiv, de aceea colaborarea si munca in echipa sunt considerate esentiale.

Sediul firmei LISA DRAEXLMAIER PITESTI


Filialele DRAEXLMAIER in Romania

Toate intreprinderile ce activeaza pe plan international se preocupa de conditiile de munca din filialele lor din intreaga lume in vederea crearii de structuri viabile care sa asigure competitivitatea.

Pana in prezent au fost create si dezvoltate la nivelul actual cinci filiale Dräxlmaier. Date fiind conditiile diferite in care s-au dezvoltat aceste filiale, au fost adoptate strategii, teluri, proceduri si procese multiple.

Resursele multiple sunt doar partial disponibile, de aceea este necesar ca atat pe plan extern (Romania, clienti, autoritati, populatie, finantatori), cat si pe plan intern in cadrul Draexlmaier sa se dezvolte structuri unitare, armonizate, convenite de comun acord. In acest sens s-a initiat inca de anul trecut actiunea " Holding Operations Romania " pentru a spori competitivitatea si profitabilitatea Dräxlmaier, printr-o colaborare (comunicare/coordonare) si procese (infrastructuri/sisteme) imbunatatite.




2. Principalii Clienti, Furnizori si principalele Produse


Printre clientii grupului se numara: BMW, Mercedes-Benz, Mythos Maybach, Volkswagen/Audi, Bugatti, Lexus, General Motors, Toyota, Jaguar Porsche - pentru care Grupul Dxlmaier este un partener de incredere in livrarea produselor in industria internationala a automobilelor.

Firma are 200 de furnizori si trebuie sa asigure un numar de 60-70 transporturi saptamanal. In depozitul firmei se stocheaza in jur de 4.000 de tipuri de materiale.Avand aceste dimensiuni, putem aprecia ca depozitul este unul dintre cele mai mari din grupul Dräxlmaier.

In ceea ce priveste productia realizata de-a lungul timpului, s-a pornit cu cablaje de motor BMW, s-a continuat cu cablaje module pentru caroserie si cablaj specific clientului ( KSK ) pentru BMW, cablaj pentru motor Rolls Royce, cablajul pentru motor si caroserie R50- cablaje pentru BMW-Mini, cablaje Behr si Lear, iar in ultimii ani o pondere importanta a avut-o productia de cablaje Audi AB2, B6, B7.


3. Managementul in cadrul firmei


Grupul Draexlmaier pune mare accent pe formarea profesionala a tuturor angajatilor din cadrul locatiilor sale. Recrutarea personalului se face de la absolventii de liceu pana la absolventii cu studii superioare.

In cadrul DLR managementul resurselor umane, are ca functii asigurarea, dezvoltarea, motivarea si mentinerea resurselor umane.





Desfasurarea activitatii societatii Dräxlmaier in conditii de eficienta se bazeaza pe o riguroasa organizare structurala si functionala, respectiv prin stricta delimitare a competentelor structurii organizatorice precum si a aributiilor, competentelor si responsabilitatilor ce le revin acestora.

Departamentul de resurse umane, din cadrul DLR asigura, prin activitatea desfasurata integrarea obiectivelor individuale in cadrul obiectivelor generale ale organizatiei, prin corelarea nevoilor dezvoltarii umane si sociale cu restrictiile economice ale unitatii coordonand, totodata, diferitele aspecte ale gestiunii propriu-zise a resurselor umane.

In cadrul DLR Departamentul de resurse umane acopera urmatoarele activitati:

elaborarea bugetului de personal;

recrutarea - angajarea personalului;

integrarea personalului nou angajat;

instruirea personalului;

evaluarea personalului;

motivarea, recompensarea personalului;

gestiunea salariilor

Principala preocupare a acestui departament din cadrul SC Lisa Dräxlmaier este de a asigura un cadru optim de lucru pentru angajatii sai, atat din punct de vedere al conditiilor fizice cat si din punct de vedere al satisfactiei morale de realizare profesionala.

In momentul de fata problema centrala o constituie realizarea unui standard Draexlmaier pentru angajati pe principiul " conditii de munca egale pentru munca egala ", astfel vor fi asigurate urmatoarele doua aspecte:

Produsele pe care le livreaza clientilor din intreaga lume corespund peste tot standardelor de calitate Draexlmaier indiferent daca au fost produse in Germania, Africa de Sud, China sau Romania.

Angajatii isi pot explica cunostintele in orice filiala a organizatiei, de exemplu si la punerea in functiune a noi puncte de lucru.

S-a constatat ca in cazul unei productii bazate pe operatii cu consum mare de munca, trebuie sa se acorde o atentie deosebita costului muncii in comparatie cu alte zone si s-au creat structurile tinand cont de acest lucru. Acest aspect devine acum destul de important si in filialele din Romania, care constituie in prezent partea cea mai importanta a grupului Draexlmaier.

Pana acum prin costuri salariale foarte avantajoase si o infrastructura buna s-au obtinut preturi competitive si astfel in ultimii ani au crescut continuu.

Economia tarii este in plin avant, iar odata cu cresterea economica cresc si cerintele in ceea ce priveste nivelul de trai. Este firesc ca si angajatii Draexlmaier sa beneficieze de aceasta dezvoltare.

Se creeaza astfel o presiune a costurilor care poate fi compensata doar prin imbunatatirea eficientei proceselor si flexibilitatea conditiilor de munca.

De aceea in ultimii ani s-au implementat si in Romania domenii cum ar fi : Dezvoltare , Logistica, IT, Administratie.

Se doreste introducerea acestor tipuri de activitati in intreg grupul de firme Draexlmaier, iar pentru acest lucru este nevoie sa se faca si in Romania acelasi pas care s-a facut in Germania in anii 90 si anume trecerea de la o intreprindere strict productiva la un partener de sistem si dezvoltarea pentru clientii firmei cu responsabilitate tot mai mare in ceea ce priveste procesul de productie.

Filialele sunt pe cale sa dezvolte " o cultura a intreprinderii " astfel incat angajatii din productie si din alte domenii bazate pe " KNOW-HOW " sa participe pe termen lung la succesul colectiv. Acest lucru nu este simplu si lipsit de tensiuni insa totul este pe drumul cel bun.

Aceasta asociere de know-how pe care alte intreprinderi inca nu au realizat-o in acest mod, constituie sansa de a fi aici si in viitor, mai buni decat in tarile cu costuri salariale reduse. Pentru aceasta trebuie ca toti colaboratorii sa-si concentreze fortele pe introducerea know- how- ului corespunzator.

In acest scop, e nevoie, tocmai in aceasta perioada de transformari fundamentale, de conditiile de cadru corespunzatoare atat in interiorul intreprinderii cat si in afara acesteia.

Filosofia Draexlmaier este de a cauta acest drum bazandu-se pe fortele proprii cu o implicare cat mai redusa din exterior, tinand cont de faptul ca interesele externe au rareori in vedere binele intreprinderii si al angajatilor.


4.Analiza S.W.O.T. asupra culturii organizationale


In urma evaluarilor am realizat o analiza a culturii organizationale specifice intreprinderii :

PUNCTE FORTE:

In cadrul intreprinderii exista o serie de valori pozitive precum: adevarul, respectarea regulilor, calitatea serviciilor, performanta, transmise si insusite de marea majoritate a angajatilor;

Intreprinderea dispune de un numar mare de specialisti dispusi sa puna in practica obiectivele acesteia;

Procesul de luare a deciziilor se bazeaza pe consultare si acord, utilizandu-se pe scara larga sedintele;

Exista un program bine pus la punct care vizeaza perfectionarea profesionala;

Responsabilitatile sunt clar distribuite in cadrul grupului;

Se acorda o importanta deosebita cresterii calitatii serviciilor, respectarii termenelor, imbunatatirii conditiilor de munca;

Se urmareste eficienta intreprinderii, astfel incat imaginea acesteia sa se imbunatateasca;

Exista o viziune, misiune si strategii clare, transmise tuturor salariatilor;

Climatul este caracterizat de deschidere spre schimbare si spre noi oportunitati.

PUNCTE SLABE:

Inca exista in cadrul intreprinderii ideea ca posturile se ocupa pe baza altor criterii, nu neaparat pe baza nivelului de cunostinte si a pregatirii profesionale ;

Se observa existenta unei stari de neliniste datorate nesigurantei locului de munca;

Controlul riguros impus, face ca climatul de munca sa fie uneori tensionat;

Desi exista un sistem informatic pus la punct se intampla ca o serie de informatii sa nu fie transmise pana la baza piramidei; fapt ce determina aparitia unor greutati in implementarea unei schimbari culturale;

Se manifesta pentru personalul de nivel inferior si mediu o necunoastere a practicilor de management si leadership modern, ceea ce poate duce la cresterea rezistentei fata de schimbare.

OPORTUNITATI:

Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si dezvoltare a culturii si traditiilor din cadrul INTREPRINDERII;

Diminuarea sau chiar eliminarea decalajului dintre ceea ce este declarat in mod formal de catre manageri si atitudinile si comportamentele afisate de acestia;

Organizarea unor cursuri de perfectionare profesionala care sa includa module distincte de pregatire in domeniul culturii organizationale;

Amplificarea motivarii personalului prin utilizarea mai buna de catre manageri a elementelor culturii organizationale;

Adoptarea unui management participativ;

Introducerea unor actiuni de recompensare a salariatilor, deoarece acestea vor fi cu siguranta indeplinite.

AMENINTARI:

Comunicarea deficitara intre manageri si salariati poate afecta buna organizare a activitatii intreprinderii;

Influenta pe care o exercita o serie de elemente specifice culturii organizationale, privitoare la inertia fata de schimbari, utilizarea irationala a timpului si contextul ridicat al comunicarii;

Influenta pe care o exercita decalajul dintre ceea ce este declarat in mod formal de catre manageri si atitudinile si comportamentele afisate de acesti;

Rezistenta membrilor institutiei la schimbarea convingerilor.


Studiu de caz nr.2


Punctele tari ale intreprinderii

puterea de convingere a firmei

definirea segmentului de piata

diversificararea sortimentelor de produse tinand cont de cererea pietei si de noile conditii ale mediului de afaceri

imbunatatirea procesului de productie (cresterea gradului de automatizare, reducerea costurilor)

accentul pus pe cercetare si dezvoltare

inovarea continua a produselor

participarea la targuri

organizarea de seminarii


Punctele slabe ale intreprinderii








E. Precizati daca urmatoarele formulari sunt adevarate sau false, argumentandu-va alegerea facuta:


1. Mediul intern al unei firme se refera la acele categorii de participanti pe piata care influenteaza in mod direct capacitatea de a-si realiza interesele. Adevarat -Fals.

Fals. Mediul intern al firmei este mediul alcatuit dintr-o varietate de elemente care exprima fizic resursele de care dispune acesta, el caracterizandu-se totodata si prin cultura organizationala care are un impact pozitiv asupra eficacitatii mediului intern, atunci cand sprijina obiectivele firmei.

Mediul extern este cel care influenteaza in mod direct capacitatea firmei de a-si realiza obiectivele, el fiind alcatuit dintr-un ansamblu de factori economici, sociali, culturali, demografici de natura eterogena ce alcatuiec o structura complexa.


2. Concurenta ilicita nu este sinonima cu concurenta neloiala. Adevarat -Fals.

Concurenta este considerata neloiala atunci cand activitatea comerciantului se realizeaza prin folosirea de procedee nelegale, contrare uzantelor comerciale.

Concurenta ilicita se considera situatia in care, din dorinta de a patrunde rapid sau a castiga o cota cat mai mare de piata, o firma prejudiciaza direct si, de cele mai multe ori, intentionat activitatea concurentilor, apeland la practici ilegale: denigrare, concurenta parazitara, ilicita , frauda fiscala., dumping.

Fals. Concurenta ilicita este o practica a concurentei neloiale.


3. Analiza SWOT permite atat evaluarea mediului intern, cat si a mediului extern al firmei. Adevarat - Fals.

Adevarat. Potentialul firmei ajuta la determinarea punctelor tari ( atuurilor) si a punctelor slabe, iar mediul sau extern la identificarea amenintarilor si oportunitatilor aparute pe piata.


Mediul stabil este tipul de mediu cel mai des intalnit in economia contemporana. Adevarat -Fals.

Fals. Mediul stabil este tot mai rar intalnit in economia contemporana, el este specific perioadelor "linistite", cand evolutia fenomenelor este lenta si usor previzibila, ridica intreprinderii putine probleme de adaptare.

Mediul instabil este mediul cel mai des intalnit in economia contemporana, in toate sectoarele de activitate, el caracterizandu-se prin frecvente modificari in majoritatea componentelor sale.

Mediul extern al intreprinderilor din tara noastra , in perioada actuala, poate fi inclus in aria mediului turbulent datorita situatiei economice, sociale si politice in tara noastra, naturii turbulente accentuata de postura in care se gaseste intreprinderea fata de mediul extern: slab pregatita si adesea aflata in imposibilitatea de a se adapta rapid la evolutia mediului.


D. Intrebari si teme de reflectie


Se afirma de cativa ani ca socializarea online constituie o noua forma de comunicare. Socializarea online, denumita in engleza social media, web 2.0, reprezinta de fapt folosirea unui grup   de mijloace de comunicare online bazate pe conectivitate, comunitate, conversatie, deschidere si participare.

Argumentati avantajele si riscurile folosirii socializarii online de catre angajatii din firmele/organizatiile din Romania.


Procesul de socializare, incepe chiar din prima zi de existenta a copilului in lume, continua in perioada copilariei, in perioada adolescentei si mai departe, in perioada de maturitate.

De-a lungul timpului multi specialisti au realizat diverse studii cu privire la integrarea sociala a utilizatorului de inalt nivel al realitatii virtuale, studii realizate mai ales in cadrul adolescentilor.

Socializarea online are avantajele ei, mai ales dezavantaje.Iata cateva astfel de dezavantaje:

haos si aglomeratie de mesaje - internetul ofera un volum coplesitor de informatii, iar navigarea pe Web se poate dovedii frustanta. Siteurile e relationare te asalteaza cu mesaje.

probleme de securitate - in randul companiilor exista teama sa nu le fie invadate sistemele de calculatoare in scopuri de spionaj si sabotaj

considerente de natura etica - consumatorii se tem sa nu li se incalce dreptul la intimitate, deoarece companiile ar putea folosii datele lor personale in scopuri pentru care consumatorii nu si-au dat acceptul.

corectitudinea utilizatorilor exista deja o gama larga de programe daunatoare, create de rau-voitori, care incep cu spionarea (invizibila) a activitatii unui utilizator si se termina cu furtul din contul bancar al persoanelor care nu se pricep cum sa se apere.

dependenta persoanele care utilizeaza retelele de socializare on-line au sanse foarte serioase de a avea probleme de izolare sociala, dar si de crestere a imbolnavirilor, deoarece utilizarea acestor retele scade drastic contactul uman 'in carne si oase'. Un utilizator dependent are unele caracteristici : o dispozitie schimbatoare, retragere sociala, iritabil, fire conflictuala, linistit in sensul de lipsit de initiative, toleranta ( pare ca nu-l intereseaza ce i se intampla si ce se intampla cu ceilalti), acestea din urma afectandu-i atat viata personala cat si viata si performantele profesionale.

utilizarea site-urilor de socializare scade capacitatile de socializare ale oamenilor si scade semnificativ si capacitatea oamenilor de citire a 'limbajului corporal' al partenerilor de discutie; poate avea efecte de scadere a performantei mentale, de alterare a materialului genetic sau de scadere a raspunsurilor sistemului imunitar. De asemenea, utilizarea exagerata a retelelor de socializare on-line poate duce la cresterea riscului de aparitie a unor probleme de sanatate si mai serioase, cum ar fi cancerul, atacurile de cord, atacurile cerebrale sau dementa.

interdependente nocive intre utilizatori - majoritatea persoanelor care au conturi pe retelele de socializare sunt tinere si foarte ocupate, deci lipsite de timpul necesar unei selectii aprofundate si a verificarii informatiilor accesate, riscand sa piarda informatii mult mai interesante si compabilile cu preferintelor lor, fiind mult mai atrasi de cele 'consacrate' de numarul de vizitatori sau de comentarii.

Avantajele siteurilor de socializare


comunicarea - utilizatorii unor ase­me­nea servicii pot socializa cu vecini de scara, vedete rock, necunoscuti de pe alte continente, sa intre in con­tact cu alti semeni de-ai lor, sa cunoasca per­soane care au aceleasi pasiuni ca si ei.

accesul la asemenea site-uri este gra­tuit, iar membrii isi pot construi profiluri (care cuprind date despre nume, varsta, hobby-uri sau carti si filme preferate) si pot impartasi cu alti utilizatori fotografii, mu­zica sau video-uri. Un prieten este, in limbajul site-urilor de socializare, orice uti­lizator spre al carui profil pagina ta are link. Utilizatorii isi pot trimite mesaje sau pot lasa comentarii pe alte profiluri. In une­le cazuri, oamenii care se cunosc pe ase­menea site-uri decid sa se intal­neas­­ca si in viata reala.

gasirea mai rapida a unui loc de munca - astazi, in ce in ce mai multi angajatori vizualizeaza profilurile de pe retelele online de socializare ale candidatilor, pentru a afla mai multe despre felul lor de a fi. Recrutarea personalului tine, mai nou, si de brandul pe care candidatii si-l creaza pe internet prin intermediul site-urilor de relationare ca Hi5 sau Facebook, dar si prin site-urile de relationare profesionala ca Linkedin.

documentarea - internetul este o sursa de informare foarte eficienta, aici gasind informatii din toate domeniile de interes public








Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright