Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Transporturi


Qdidactic » bani & cariera » transporturi
Prescriptii referitoare la constructia, echipamentele, omologarea de tip, inspectiile, incercarile si marcarea cisternelor fixe (vehicule-cisterna), cisternelor demontabile, containerelor-cisterna si cutiilor mobile cisterna



Prescriptii referitoare la constructia, echipamentele, omologarea de tip, inspectiile, incercarile si marcarea cisternelor fixe (vehicule-cisterna), cisternelor demontabile, containerelor-cisterna si cutiilor mobile cisterna


PRESCRIPTII REFERITOARE LA CONSTRUCTIA, ECHIPAMENTELE, OMOLOGAREA DE TIP, INSPECTIILE, INCERCARILE SI MARCAREA CISTERNELOR FIXE (VEHICULE-CISTERNA), CISTERNELOR DEMONTABILE, CONTAINERELOR-CISTERNA SI CUTIILOR MOBILE CISTERNA, ALE CAROR REZERVOARE SUNT CONSTRUITE DIN MATERIALE METALICE, PRECUM SI ALE VEHICULELOR-BATERIE SI CONTAINERELOR DE GAZE                                CU ELEMENTE MULTIPLE (CGEM)


NOTA:        Pentru cisternele mobile si containerele pentru gaze cu elemente multiple (CGEM) 'UN', a se vedea capitolul 6.7, pentru cisternele din material plastic ranforsate cu fibre, a se vedea capitolul 6.9, pentru cisternele pentru deseuri care opereaza sub vid, a se vedea capitolul 6.10.

Domeniul de aplicare

Prescriptiile inscrise pe toata latimea paginii se aplica atat cisternelor fixe (vehicule-cisterna), cisternelor demontabile si vehiculelor-baterie, cat si containerelor-cisterna, cutiilor mobile cisterna si CGEM. Cele continute intr-o coloana se aplica exclusiv:

cisternelor fixe (vehicule-cisterna), cisternelor demontabile si vehiculelor-baterie (coloana din stanga)



containerelor-cisterna, cutiilor mobile cisterna si CGEM (coloana din dreapta).

Prezentele prescriptii se aplica

cisternelor fixe (vehicule-cisterna),

cisternelor demontabile si

vehiculelor-baterie

containerelor-cisterna,

cutiilor mobile cisterna

si CGEM

utilizate pentru transportul de substante gazoase, lichide, pulverulente sau granulate.

Sectiunea 2 stabileste prescriptiile aplicabile cisternelor fixe (vehicule cisterna), cisternelor demontabile, containerelor-cisterna, cutiilor mobile cisterna destinate transportului de substante din toate clasele, precum si vehiculelor-baterie si CGEM pentru gaze care apartin clasei 2. Sectiunile 3 pana la 5 contin prescriptii speciale care completeaza sau modifica prescriptiile din sectiunea 2.

Pentru dispozitiile referitoare la utilizarea acestor cisterne, vezi capitolul 4.3.

Prescriptii aplicabile tuturor claselor

Constructie

Principii de baza

Rezervoarele, dispozitivele atasate si echipamentele lor de lucru si de structura trebuie concepute pentru a rezista, fara pierderea continutului (cu exceptia cantitatilor de gaze ce ies prin eventualele orificii de degazare):

la solicitari statice si dinamice in conditiile normale de transport, asa cum sunt definite la 2.1.2 si 2.1.13;

la forte minime impuse, asa cum sunt definite la 2.1.15.


Cisternele precum si mijloacele lor de fixare trebuie sa poata absorbi, sarcina maxima admisibila, fortele urmatoare egale cu cele exercitate de :

in sensul miscarii, de doua ori masa totala,

transversal pe sensul mersului, o data masa totala,

vertical, de jos in sus, o data masa totala,

vertical, de jos in sus, de doua ori masa totala.


Containerele-cisterna precum si mijloacele de fixare trebuie sa poata absorbi, cu masa maxima admisibila de incarcare, fortele exercitate de:

in sensul miscarii, de doua ori masa totala,

intr-o directie transversala perpendiculara pe sensul miscarii, o data masa totala (in cazul cand sensul miscarii nu este clar determinat, de doua ori masa totala in fiecare sens),

vertical, de sus in jos, o data masa totala si

vertical, de sus in jos, de doua ori masa totala.

Peretii rezervoarelor trebuie sa aiba cel putin grosimile determinate la punctele

de la 2.1.17 la 2.1.21.

de la 2.1.17 la 2.1.20.

Rezervoarele trebuie concepute si construite conform prescriptiilor unui cod tehnic, recunoscut de catre autoritatea competenta, in care, pentru a alege materialul si a se determina grosimea rezervorului, trebuie sa se tina seama de temperaturile maxime si minime de incarcare si de lucru, insa prescriptiile minime de la 2.1.6 la 2.1.26 trebuie respectate.

Cisternele destinate sa contina anumite substante periculoase trebuie prevazute cu o protectie. Aceasta poate consta intr-o supraingrosare a rezervorului (presiunea de calcul marita) determinata pornind de la natura pericolelor prezentate de catre substantele in cauza, sau dintr-un dispozitiv de protectie (vezi dispozitiile speciale de la 4).

Imbinarile prin sudura trebuie executate conform regulilor si trebuie sa ofere toate garantiile de siguranta. Sudura si controlul sau trebuie sa corespunda prescriptiilor de la 2.1.23.

Trebuie luate masuri pentru a proteja rezervoarelor impotriva riscului de deformare ca rezultat Rezervoarele, altele decat cele vizate la 2.2.6, concepute pentru a fi echipate cu supape de depresiune trebuie sa poata rezista, fara deformari permanente, la o presiune externa cu cel putin 21 kPa (0,21 bar) mai mare decat presiunea interna. Rezervoarele utilizate numai pentru transportul de substante solide (pulverulente sau granulare) din grupele de ambalare II sau III, care nu se lichefiaza in timpul transportului, pot fi concepute pentru o presiune externa mai scazuta, dar nu mai mica de 5 kPa (0,05 bar). Supapele de depresiune trebuie reglate pentru a se deschide la valoarea depresiunii pentru care a fost conceputa cisterna. Rezervoarele care nu sunt concepute pentru a fi echipate cu supape de depresiune trebuie sa poata rezista, fara deformari permanente, la o presiune exterioara mai mare cu cel putin 40 kPa (0,4 bar) fata de presiunea interna.

Materialele rezervoarelor

Rezervoarele trebuie construite din materiale metalice adecvate care, cu conditia de a nu fi prevazute alte intervale de temperatura pentru diferitele clase, trebuie sa fie insensibile la ruperea fragila si la coroziunea fisuranta sub tensiune la o temperatura cuprinsa intre - 20 °C si + 50 °C.

Materialele rezervoarelor sau acoperirilor de protectie aflate in contact cu continutul nu trebuie sa contina substante susceptibile de a reactiona periculos (vezi paragraful 'reactie periculoasa' de la punctul 1.2.1) cu continutul, de a forma produse periculoase sau de a afecta materialul intr-o maniera apreciabila sub efectul acestuia.

Daca contactul intre produsul transportat si materialul utilizat pentru constructia rezervorului atrage dupa sine o diminuare progresiva a grosimii rezervorului, aceasta va trebui sa fie marita la o valoare adecvata. Aceasta supraingrosare pentru coroziune nu trebuie sa fie luata in consideratie la calculul grosimii rezervorului.

Pentru rezervoarele sudate, nu trebuie utilizate decat materiale care se preteaza perfect la sudura si pentru care o valoare suficienta a rezilientei poate fi garantata la o temperatura ambianta de - 20 °C, mai ales la imbinarile sudate si zonele de legatura.

In cazul utilizarii de otel cu granulatie fina, valoarea garantata a limitei de elasticitate Re nu trebuie sa fie mai mare de 460 N/mm2 si valoarea garantata a limitei superioare a rezistentei la tractiune Rm nu trebuie sa fie mai mare de 725 N/mm2, conform specificatiilor materialului.

Rapoartele Re/Rm mai mari ca 0,85 nu sunt admise pentru otelurile utilizate in constructia de rezervoare sudate.

Re = limita de elasticitate aparenta pentru otelurile cu limita de elasticitate aparenta definita; sau

limita de elasticitate garantata de 0,2 % alungire pentru otelurile fara limita de elasticitate aparenta definita (1 % pentru otelurile austenitice)

Rm = rezistenta la rupere prin tractiune.

Valorile inscrise in certificatul de control al materialului trebuie in fiecare caz sa fie luate drept baza la determinarea acestui raport.

Pentru otel, alungirea de rupere, in procente, trebuie sa corespunda cel putin valorii

insa nu trebuie in orice caz sa fie mai mic de 16% pentru otelurile cu granulatie fina si 20% pentru celelalte oteluri.

Pentru aliajele de aluminiu, alungirea de rupere nu trebuie sa fie mai mica de12% 1.

Calculul grosimii rezervorului

Pentru a se determina grosimea rezervorului, trebuie luata in consideratie o presiune cel putin egala cu presiunea de calcul insa, trebuie de asemenea sa se ia in considerare solicitarile vizate la punctul 2.1.1, si, daca este cazul, urmatoarele solicitari:


In cazul vehiculelor a caror cisterna constituie o componenta auto-portanta care este solicitata, rezervorul trebuie calculat astfel incat sa reziste la forte care se exercita datorita acestui lucru si in plus, la forte cu alte origini.



Sub actiunea acestor solicitari, forta la punctul cel mai solicitat al rezervorului si mijloacelor sale de fixare nu poate sa depaseasca valoarea s definita la 2.1.16.

Sub actiunea fiecareia dintre aceste solicitari, urmatoarele valori ale coeficientului de siguranta trebuie respectate:

-  pentru materialele metalice cu limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de 1,5 fata de limita de elasticitate aparenta sau,

-  pentru materialele metalice fara limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de 1,5 fata de limita de elasticitate garantata de 0,2% alungire si pentru otelurile austenitice, limita de alungire de 1%.

Presiunea de calcul este indicata in partea a doua a codului (vezi paragraful 4.3.4.1) conform coloanei (12) a tabelului A din capitolul 3.2.

Atunci cand este indicata litera 'G', se aplica prescriptiile urmatoare:

a) rezervoarele cu golire prin gravitatie, destinate transportului de substante avand la 50 °C o presiune a vaporilor ce nu depaseste 110 kPa (1,1 bar) (presiune absoluta), trebuie calculate conform unei presiuni duble fata de presiunea statica a substantei de transportat, fara sa fie inferioara dublului presiunii statice a apei;

b) rezervoarele cu incarcare sau golire sub presiune destinate transportului de substante avand la 50 °C o presiune a vaporilor ce nu depaseste 110 kPa (1,1 bar) (presiune absoluta), trebuie calculate conform unei presiuni egale cu de 1,3 ori presiunea de incarcare sau de golire;

Atunci cand valoarea numerica a presiunii minime de calcul este indicata (presiune manometrica), rezervorul trebuie calculat conform acestei presiuni, fara a fi mai mica de 1,3 ori presiunea de incarcare sau de golire. Urmatoarele cerinte minime se aplica in aceste cazuri:

c) rezervoarele destinate transportului de substante avand la 50 °C o presiune a vaporilor mai mare de 110 kPa (1,1 bar) si un punct de fierbere ce nu depaseste 35 °C oricare ar fi tipul de incarcare sau de golire, trebuie calculate conform unei presiuni de cel putin 150 kPa (1,5 bar) (presiune manometrica) sau de 1,3 ori presiunea de incarcare sau de golire, daca aceasta din urma este mai mare;

d) rezervoarele destinate transportului de substante avand un punct de fierbere ce nu depaseste 35 °C, oricare ar fi tipul de incarcare sau de golire, trebuie calculate conform unei presiuni egale cu de 1,3 ori presiunea de incarcare sau de golire, insa de cel putin 0,4 MPa (4 bar) (presiune manometrica).

La presiunea de incercare, tensiunea s in punctul cel mai solicitat al rezervorului trebuie sa fie inferioara sau egala limitelor fixate mai jos, in functie de materiale. Slabirea eventuala datorata imbinarilor prin sudura trebuie luate in considerare.

Pentru toate metalele si aliajele, tensiunea s la presiunea de incercare trebuie sa fie mai mica decat cea mai mica dintre valorile determinate cu formula urmatoare:

in care:

Re = limita de elasticitate aparenta pentru otelurile cu limita de elasticitate aparenta definita; sau

limita de elasticitate garantata de 0,2 % alungire pentru otelurile fara limita de elasticitate aparenta definita (1% pentru otelurile austenitice)

Rm = rezistenta la rupere prin tractiune.

Valorile Re si Rm utilizate trebuie sa fie valorile minime specificate conform standardelor pentru materiale. Daca acestea nu exista pentru metalul sau aliajul respectiv, valorile Re si Rm utilizate trebuie aprobate de catre autoritatea competenta sau de un organism desemnat de respectiva autoritate.

In cazul utilizarii otelurilor austenitice, valorile minime specificate conform standardelor pentru materiale pot fi depasite cu pana la 15%, daca aceste valori mai ridicate sunt atestate in certificatul de control.

Totusi, valorile minime nu trebuie sa fie depasite atunci cand este aplicata formula de la 2.1.18.

Grosimea minima a rezervorului

Grosimea rezervorului nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai mare dintre valorile obtinute cu formulele urmatoare:

in care:

e = grosimea minima a rezervorului, in mm

Pep     = presiunea de incercare, in MPa

Pcal    = presiunea de calcul, in Mpa, dupa cum este precizata la 2.1.14

D = diametrul interior al rezervorului, in mm

s = tensiunea admisibila definita la 2.1.16, in N/mm

l = un coeficient mai mic de 1, luandu-se in considerare slabirea eventuala datorata imbinarilor prin sudura, si legat de metodele de control definite la 2.1.23.

In nici un caz, grosimea nu trebuie sa fie inferioara valorilor definite

 

la 2.1.18 pana la 2.1.21.

la 2.1.18 pana la 2.1.20.


Rezervoarele, cu exceptia celor vizate la 2.1.21 cu sectiune circulara al caror diametru este egal sau mai mic de 1,80 m, trebuie sa aiba cel putin 5 mm grosime daca sunt din otel moale sau o grosime echivalenta daca sunt dintr-un alt metal.

In cazul in care diametrul este mai mare de 1,80 m, aceasta grosime trebuie marita la 6 mm, cu exceptia cisternelor destinate transportului de substante pulverulente sau granulate, daca rezervoarele sunt din otel moale3, sau la o grosime echivalenta daca sunt dintr-un alt metal.

Rezervoarele trebuie sa aiba cel putin 5 mm grosime daca sunt din otel moale (conform dispozitiilor de la 2.1.11 si 2.1.12) sau o grosime echivalenta daca sunt dintr-un alt metal.


In cazul in care diametrul este mai mare de 1,80 m, aceasta grosime trebuie marita la 6 mm, cu exceptia cisternelor destinate transportului de substante pulverulente sau granulate, daca rezervoarele sunt din otel moale sau la o grosime echivalenta daca sunt intr-un alt metal.

Indiferent de metalul utilizat, grosimea minima a rezervorului nu trebuie niciodata sa fie mai mica de     3 mm.

Prin grosime echivalenta, se intelege grosimea data de formula urmatoare



Atunci cand cisterna poseda o protectie impotriva deteriorarii datorata unui soc lateral sau rasturnarii (conform 2.1.20), autoritatea competenta poate autoriza ca aceste grosimi minime sa fie reduse proportional cu protectia asigurata; totusi, aceste grosimi nu vor trebui sa fie mai mici de 3 mm pentru otelul moale3 sau unei valori echivalente pentru alte materiale, in cazul rezervoarelor avand un diametru egal sau mai mic de 1,80 m. In cazul rezervoarelor avand un diametru mai mare de 1,80 m, aceasta grosime minima trebuie marita la 4 mm pentru otelul moale3 sau la o grosime echivalenta daca este vorba despre un alt metal.

Atunci cand cisterna poseda o protectie impotriva deteriorarii (conform 2.1.20), autoritatea competenta poate autoriza ca aceste grosimi minime sa fie reduse proportional cu protectia asigurata; totusi, aceste grosimi nu vor trebui sa fie mai mici de 3 mm pentru otelul moale sau unei valori echivalente pentru alte materiale, in cazul rezervoarelor avand un diametru egal sau mai mic de 1,80 m. In cazul rezervoarelor avand un diametru mai mare de 1,80 m, aceasta grosime minima trebuie marita la 4 mm pentru otelul moale 3 sau la o grosime echivalenta daca este vorba despre un alt metal.


Prin grosime echivalenta, se intelege grosimea data de formula de la 2.1.18.

In afara cazurilor prevazute la 2.1.21, grosimea rezervoarelor protejate impotriva deteriorarii conform 2.1.20 a) sau b) nu trebuie sa fie inferioara valorilor indicate in tabelul mai jos.

Prin grosime echivalenta, se intelege grosimea data de formula de la 2.1.18.

Grosimea rezervoarelor protejate impotriva deteriorarii conform 2.1.20, nu trebuie sa fie inferioara valorilor indicate in tabelul de mai jos.



Diametrul rezervorului

1,80 m

> 1,80 m

Grosimea minima a rezetvorului

Oteluri austentice inoxidabile

2,5 mm

3 mm

Alte oteluri

3 mm

4 mm

Aliaje de aluminiu

4 mm

5 mm

Aluminiu pur de 99,80 %

6 mm

8 mm






















Pentru cisternele construite dupa 1 ianuarie 1990, exista o protectie impotriva deteriorarii, in sensul punctului 2.1.19, atunci cand sunt luate masurile urmatoare, sau masuri echivalente:

a) Pentru cisternele destinate transportului de substante pulverulente sau granulate, protectia impotriva deteriorarii trebuie sa satisfaca autoritatea competenta.


b) Pentru cisternele destinate transportului altor substante, exista o protectie impotriva deteriorarii atunci cand:

Pentru rezervoarele cu sectiune circulara sau eliptica, avand o raza de curbura maxima ce nu depaseste 2 m, rezervorul este prevazut cu elemente de ranforsare compuse din pereti despartitori, sau inele exterioare sau interioare, dispuse astfel incat cel putin urmatoarele conditii sa fie satisfacute:

distanta intre doua ranforsari adiacente sa nu depaseasca 1,75 m

- volumul cuprins intre doi pereti sa nu depaseasca 7 500 litri.

Sectiuneaverticala a unui inel, cu partea de virola asociata, trebuie sa aiba un modul de inertie cel putin egal cu 10 cm

Inelele exterioare nu trebuie sa aiba muchii ascutite de raza mai mica de 2,5 mm.

Peretii despartitori trebuie sa fie conformi prescriptiilor de la 2.1.22.

Grosimea peretilor despartitori nu va fi in nici un caz mai mica decat cea a rezervorului.

2. Pentru cisternele construite cu pereti dubli cu vid, suma grosimii peretelui metalic exterior si cea a rezervorului ce corespunde grosimii peretelui fixata la 2.1.18, si grosimea peretelui rezervorului insusi nu este mai mica decat grosimea minima fixata la 2.1.19.

Protectia vizata la punctul 2.1.19 poate fi reprezentata prin:

o protectie structurala exterioara de ansamblu, ca in constructia 'in sandwich' in care invelisul exterior este fixat la rezervor; sau

o constructie in care rezervorul este suportat de o osatura ce cuprinde elemente structurale longitudinale si transversale; sau

o constructie cu pereti dubli.

Atunci cand cisternele au o constructie cu pereti dubli cu vid, suma grosimilor peretilor metalici exteriori si a grosimii rezervorului trebuie sa corespunda grosimii minime a peretelui fixata la 2.1.18, grosimea peretelui rezervorului trebuind sa nu fie mai mica decat grosimea minima fixata la 2.1.19.

Atunci cand cisternele sunt construite cu pereti dubli avand un strat intermediar din substante solide cu grosimea de cel putin 50 mm, peretele exterior trebuie sa aiba o grosime de cel putin 0,5 mm daca este din otel moale sau de cel putin 2 mm daca este din material plastic ranforsat cu fibre de sticla. Ca strat intermediar din substante solide se poate utiliza spuma solida, avand o capacitate de absorbtie a socurilor cum ar fi, de exemplu, cea a spumei de poliuretan.


3. Pentru cisternele construite cu pereti dubli cu un strat intermediar din substante solide, cu grosime de cel putin 50 mm peretele exterior are o grosime de cel putin 0,5 mm pentru otelul moale3, sau de cel putin 2 mm pentru un material ranforsat cu fibre de sticla. Ca strat intermediar din substante solide, se poate utiliza spuma solida (avand capacitatea de absorbtie a socurilor cum ar fi , de exemplu, cea a spumei de poliuretan).

4. Rezervoarele avand alte forme decat cele vizate la 1, si mai ales cele in forma de cheson sunt prevazute, in jurul mijlocului inaltimii lor si pe cel putin 30 % din aceasta, cu o protectie conceputa astfel incat sa prezinte o rezilienta specifica cel putin egala cu cea a unui rezervor construit din otel moale cu o grosime de 5 mm (pentru un diametru al rezervorului ce nu depaseste 1,80 m) sau de 6 mm (pentru un diametru de rezervor mai mare de 1,80 m). Protectia trebuie aplicata intr-o maniera durabila pe exteriorul rezervorului.

Aceasta cerinta este considerata ca fiind satisfacuta, fara dovedirea ulterioara a rezilientei specifice, atunci cand protectia implica sudarea unei table din acelasi material ca si al rezervorului pe partea de ranforsare, astfel incat grosimea minima a peretelui sa fie conforma cu 2.1.18.

Aceasta protectie este functie de solicitarile posibile exercitate in caz de accident la rezervoarele din otel moale ale caror extremitati si pereti au, pentru un diametru ce nu depaseste 1,80 m, o grosime de cel putin 5 mm, sau pentru un diametru mai mare de 1,80 m, o grosime de cel putin 6 mm. In cazul utilizarii unui alt metal, se va obtine grosimea echivalenta conform formulei de la 2.1.18.



Pentru cisternele demontabile, se poate renunta la aceasta protectie daca acestea sunt protejate de laturile vehiculului purtator.


 


Grosimea rezervoarelor calculata conform 2.1.14 a), a caror capacitate nu este mai mare de 5 000 litri, sau care sunt divizate in compartimente etanse cu o capacitate unitara ce nu depaseste 5 000 litri, poate fi marita la o valoare care nu va fi totusi mai mica decat valoarea corespunzatoare indicata in tabelul de mai jos, cu exceptia prescriptiilor contrare aplicabile de la 3 sau 4:



Raza de curbura maxima a rezervorului

(m)

Capacitatea rezervorului sau a compartimentului rezervorului

(m3)

Grosime minima (mm)

Otel moale








> 3,5, dar



Daca este utilizat un alt metal decat otelul moale, grosimea trebuie determinata conform formulei de echivalenta prevazuta la 2.1.18 si nu trebuie sa fie mai mica decat cea indicata in tabelul de mai jos:



Raza de curbura maxima a rezervorului (m)




Capacitatea rezervorului sau a compartimentului rezervorului (m



> 3,5 dar  

Grosimea minima a rezervorului


Oteluri austenitice inoxidabile

2,5 mm

2,5 mm

3 mm

Alte oteluri

3 mm

3 mm

4 mm

Aliaje de aluminiu

4 mm

4 mm

5 mm

Aluminiu pur la 99,80 %

6 mm

6 mm

8 mm


 

Grosimea peretilor despartitori si ai spargatoarelor de valuri nu trebuie sa fie mai mica decat cea a rezer-vorului.


Peretii despartitori si sparga-toarele de valuri trebuie sa aiba o forma concava, cu o adancime a concavitatii de cel putin 10 cm, sau ondulata, profilata sau ranforsata intr-un alt mod pana la o rezistenta echivalenta. Suprafata spargatoarelor de valuri trebuie sa aiba cel putin 70% din suprafata sectiunii transversale a rezer-vorului in care acestea sunt plasate.

Realizarea si controlul sudurilor

Capacitatea constructorului de a realiza lucrari de sudura trebuie recunoscuta de catre autoritatea competenta. Lucrarile de sudura trebuie executate de catre sudori calificati, conform unui procedeu de sudura a carui calitate (inclusiv tratamentele termice care ar putea fi necesare) a fost demonstrata printr-un test al procedeului. Inspectiile nedistructive trebuie efectuate prin radiografie sau cu ultrasunete si trebuie sa confirme ca executia sudurilor corespunde solicitarilor.

Trebuie efectuate urmatoarele inspectii, conform valorii coeficientului l utilizata pentru determinarea grosimii rezervorului la 2.1.17:

l = 0,8 : cordoanele de sudura trebuie verificate pe cat posibil vizual pe cele doua fete si trebuie supuse, prin sondaj, la un control nedistructiv, in special la punctele de sudura;

l = 0,9 : toate cordoanele longitudinale, pe toata lungimea lor, totalitatea punctelor de sudura, cordoanele circulare intr-o proportie de 25% si sudurile de asamblare pentru echipamente de diametru important trebuie sa faca obiectul unor controale nedistructive. Cordoanele de sudura trebuie verificate pe cat posibil vizual pe cele doua fete;

l toate cordoanele de sudura trebuie sa faca obiectul unor controale nedistructive si trebuie verificate pe cat posibil vizual pe cele doua fete. Trebuie efectuata o prelevare a unei epruvete de sudura.

Atunci cand autoritatea competenta are indoieli asupra calitatii cordoanelor de sudura, poate ordona controale suplimentare.

Alte prescriptii privind constructia

Acoperirea protectoare trebuie conceputa astfel incat etanseitatea sa sa ramana garantata, oricare ar fi deformarile susceptibile sa se produca in conditiile normale de transport (vezi paragraful 2.1.2).

Izolatia termica trebuie conceputa astfel incat sa nu jeneze nici accesul la dispozitivele de incarcare si de golire si la supapele de siguranta, si nici functionarea acestora.

Daca rezervoarele destinate transportului de substante lichide inflamabile cu punct de aprindere care nu depaseste 60 °C au acoperiri de protectie (straturi interioare) nemetalice, rezervoarele si acoperirile de protectie trebuie concepute astfel incat sa nu existe pericolul de inflamare datorat sarcinilor electrostatice.


Cisternele destinate transportului de lichide al caror punct de aprindere nu este mai mare de 60°C, gazele inflamabile, precum si nr. ONU 1361 carbon sau nr. ONU 1361 negru de carbon, grupa de ambalare II, trebuie legate la sasiul vehiculului prin intermediul a cel putin unei bune conexiuni electrice. Orice contact metalic ce ar putea provoca o coroziune electrochimica trebuie evitata. Cisternele trebuie echipate cu cel putin o impamantare semnalizata clar prin simbolul '', care poate fi conectata la un cablu electric.

Toate partile containerului-cisterna destinate transportului de lichide al caror punct de aprindere nu este mai mare de 60°C, gazele inflamabile, precum si nr. ONU 1361 carbon sau nr. ONU 1361 negru de carbon, grupa de ambalare II, trebuie sa poata fi legate la pamant electric. Orice contact metalic ce ar putea provoca o coroziune electrochimica trebuie evitat.




Protectia organelor plasate in partea superioara

Organele si accesoriile plasate in partea superioara a cisternei trebuie protejate impotriva deteriorarilor cauzate de o eventuala rasturnare. Aceasta protectie poate consta in cercuri de ranforsare sau capote de protectie sau elemente, fie transversale, fie longitudinale, cu un profil capabil de a asigura o protectie eficienta.


Echipamente

Materiale adecvate nemetalice pot fi utilizate pentru fabricarea de echipamente de lucru si de structura.

Echipamentele trebuie dispuse astfel incat sa fie protejate impotriva riscurilor de smulgere sau avariere pe parcursul transportului si manipularii. Ele trebuie sa ofere garantii de siguranta corespunzatoare si comparabile cu cele ale rezervoarelor, in special:

- sa fie compatibile cu substantele transportate,

- sa satisfaca prescriptiile de la 2.1.1.

Un numar maxim de organe trebuie regrupate pe un numar minim de orificii pe rezervor. Echipamentul de lucru, inclusiv capacul gurilor de vizitare trebuie sa ramana etans chiar in caz de rasturnare a cisternei, indiferent de fortele generate de un impact, in special, accelerarile si presiunea dinamica a continutului. O usoara scurgere a continutului datorata varfului de presiune in timpul socului este totusi admisa.

Etanseitatea echipamentelor de lucru trebuie asigurata chiar in caz de rasturnare a containerului-cisterna.

Imbinarile de etanseitate trebuie sa fie fabricate dintr-un material compatibil cu substanta transportata si sa fie inlocuite in momentul in care eficienta lor este compromisa, de exemplu ca urmare a imbatranirii.

Imbinarile care asigura etanseitatea organelor ce trebuie sa fie manevrate la utilizarea normala a cisternei, trebuie concepute si dispuse astfel incat manevrarea organului in compunerea caruia intervin sa nu atraga dupa sine deteriorarea lor.

Toate orificiile din partea inferioara pentru incarcarea sau golirea cisternelor, semnalate in tabelul A din capitolul 3.2, coloana (12), printr-un cod cisterna care cuprinde litera 'A' in cea de-a treia parte (vezi paragraful 4.3.4.1.1), trebuie echipate cu cel putin doua dispozitive de inchidere montate in serie si independente unul fata de celalalt, care cuprind

o vana externa cu o tubulatura din material metalic susceptibil de a se deforma si

un dispozitiv de inchidere la capatul fiecarei tevi care poate avea un buson infiletat cu surub, o flansa oarba sau un dispozitiv echivalent. Acest dispozitiv de inchidere va fi suficient de etans pentru ca substanta sa fie pastrata fara pierderi. Vor fi luate masuri pentru a permite eliberarea in siguranta a presiunii in teava de scurgere inainte ca dispozitivul de inchidere sa fie indepartat complet.

Toate orificiile din partea inferioara pentru incarcarea sau golirea cisternelor, semnalate in tabelul A din capitolul 3.2, coloana (12), printr-un cod cisterna care cuprinde litera 'B' in cea de-a treia parte (vezi paragraful 4.3.3.1.1 sau 4.3.4.1.1), trebuie echipate cu cel putin trei dispozitive de inchidere montate in serie si independente unul fata de celalalt, care cuprind:

o vana interna, cu alte cuvinte, o vana montata in interiorul rezervorului sau o flansa sudata sau o contra-flansa;

un vana externa sau un dispozitiv echivalent

situat la extremitatea fiecarei conducte

situat cat mai aproape posibil de rezervor

si

un dispozitiv de inchidere la capatul fiecarei tevi care poate avea un buson infiletat cu surub, o flansa oarba sau un dispozitiv echivalent. Acest dispozitiv de inchidere va fi suficient de etans pentru ca substanta sa fie pastrata fara pierderi. Vor fi luate masuri pentru a permite eliberarea in siguranta a presiunii in teava de scurgere inainte ca dispozitivul de inchidere sa fie indepartat complet.

Totusi, pentru cisternele destinate transportului anumitor substante cristalizabile sau foarte vascoase, precum si pentru rezervoarele prevazute cu un invelis din ebonita sau din termoplastic, vana interna poate fi inlocuita printr-o vana externa prezentand o protectie suplimentara.

Vana interna trebuie sa poata fi manevrata prin partea superioara sau prin partea inferioara. In cele doua cazuri, pozitia sa – deschis sau inchis - trebuie, pe cat posibil, sa poata fi verificata de la sol. Dispozitivele de comanda trebuie concepute astfel incat sa impiedice orice deschiere intempestiva sub efectul unui soc sau unei actiuni nedeliberate.

In cazul avarierii dispozitivului de comanda extern, inchiderea interioara trebuie sa ramana eficienta.

Pentru a evita orice pierdere de continut in cazul avarierii organelor exterioare (conducte, organe laterale de inchidere), vana interna si soclul sau trebuie protejate impotriva riscurilor de smulgere sub efectul solicitarilor externe, sau concepute pentru a se evita acest risc. Organele de incarcare si de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si capacele de protectie eventuale trebuie asigurate impotriva oricarei deschideri neintentionate.

Pozitia si/sau sensul de inchidere al obturatoarelor trebuie sa apara fara ambiguitati.

Toate orificiile cisternelor care sunt semnalate in tabelul A din capitolul 3.2, coloana (12), printr-un cod-cisterna care cuprinde una din literele 'C' sau 'D' in cea de-a treia parte (vezi paragraful 4.3.3.1.1 si 4.3.4.1.1) trebuie situate deasupra nivelului lichidului. Aceste cisterne nu trebuie sa aiba tevi sau conexiuni ale conductelor sub nivelului lichidului. Deschiderile pentru curatare sunt totusi admise in partea inferioara a rezervorului pentru cisternele semnalate printr-un cod-cisterna care are in componenta litera 'C' in cea de-a treia parte. Acest orificiu trebuie sa poata fi obturat printr-o flansa inchisa etans, a carei constructie trebuie omologata de catre autoritatea competenta sau de un organism desemnat de aceasta.

Cisternele care nu sunt inchise ermetic, pot fi echipate cu supape de decompresiune pentru a evita o presiune interna negativa inadmisibila.; aceste supape trebuie sa fie reglate pentru a se deschide la o valoare nu mai mare decat depresiunea pentru care a fost proiectata cisterna (a se vedea 2.1.7). Cisternele inchise ermetic nu vor fi echipate cu supape de vid. Totusi, rezervoarele cu codul de rezervor SGAH, S4AH sau L4BH, prevazute cu supape de vid care se deschid la o presiune negativa de nu mai putin de 21 kPa (0,21 bar) vor fi considerate ca fiind ermetic inchise. Pentru rezervoarele destinate transportului de substante solide (sub forma de pulbere sau granule) numai din grupurile de ambalare II sau III, care nu lichefiaza in timpul transportului, presiunea negativa poate fi redusa la nu mai putin de 5kPa (0,05bar).

Supapele de vid utilizate la cisternele destinate transportului de substante ce intrunesc criteriul privind punctul de aprindere din Clasa 3 vor impiedica trecerea imediata a flacarii in cisterna sau carcasa cisternei va fi capabila sa suporte, fara scurgeri, o explozie rezultata din trecerea flacarii.

Rezervorul si fiecare din compartimentele sale trebuie prevazute cu o deschidere suficienta pentru a permite inspectia.


(Rezervat)

Cisternele destinate transportului de substante lichide a caror presiune a vaporilor la 50 °C nu este mai mare de 110 kPa (1,1 bar) (presiune absoluta) trebuie prevazute cu un dispozitiv de aerisire si un dispozitiv capabil sa impiedice continutul de a se revarsa in afara, daca cisterna se rastoarna; altfel, ele trebuie sa fie conforme conditiilor de la 2.2.7 sau 2.2.8.

Cisternele destinate transportului de substante lichide a caror presiune a vaporilor la 50 °C este mai mare de 110 kPa (1,1 bar) si un punct de fierbere ce nu depaseste 35 °C, trebuie prevazute cu o supapa de siguranta reglata la o presiune manometrica de cel putin 150 kPa (1,5 bar) si care trebuie sa fie complet deschisa la o presiune cel mult egala cu presiunea de incercare; daca nu, ele trebuie sa fie conforme cu 2.2.8.

Cisternele destinate transportului de substante lichide cu un punct de fierbere ce nu depaseste 35 °C, trebuie prevazute cu o supapa de siguranta reglata la o presiune manometrica de cel putin 300 kPa (3 bar) si care trebuie sa fie complet deschisa la o presiune cel mult egala cu presiunea de incercare; daca nu, ele vor trebui sa fie inchise ermetic

Nici una din piesele mobile, cum ar fi capotele, dispozitivele de inchidere etc., care pot intra in contact, fie prin frecare, fie prin soc, cu cisternele din aluminiu destinate transportului de lichide inflamabile al caror punct de aprindere nu este mai mare de 60 °C sau gaze inflamabile, nu trebuie realizate din otel oxidabil neprotejat.

Daca cisternele care necesita sa fie ermetic inchise sunt echipate cu supape de siguranta, acestea trebuie sa fie precedate de un disc de rupere si trebuie observate urmatoarele conditii:

Dispunerea discului de rupere si a supapei de siguranta trebuie sa fie astfel incat sa satisfaca autoritatea competenta. Trebuie instalat un manometru sau un alt indicator corespunzator in spatiul dintre discul de rupere si supapa de siguranta pentru a detecta orice ruptura, perforare sau o pierdere a discului, care ar putea elimina eficacitatea supapei de siguranta.

Omologare de tip

Pentru fiecare nou tip de vehicul-cisterna, cisterna demontabila, container-cisterna, lada mobila cisterna, vehicul-baterie sau CGEM, autoritatea competenta, sau un organism desemnat de catre aceasta trebuie sa redacteze un certificat care sa ateste ca tipul care a fost incercat, inclusiv mijloacele de fixare, este potrivit pentru utilizarea pentru care a fost destinat si corespunde conditiilor de constructie de la 2.1, conditiilor pentru echipamente de la 2.2 si dispozitiilor speciale aplicabile pentru substantele transportate.

Acest certificat trebuie sa indice:

- rezultatele incercarii;

- numarul de omologare pentru tip




Numarul de omologare trebuie sa se compuna din sigla distinctiva a Statului in care omologarea a fost data si un numar de inmatriculare.

- codul-cisterna conform 4.3.3.1.1 sau 4.3.4.1.1;

- codurile alfanumerice din prevederile speciale de constructie (TC), echipament (TE) si aprobare tip (TA) din 4 care sunt prezentate in coloana (13) din Tabelul A din capitolul 3.2 pentru acele substante pentru transportul carora rezervorul a fost aprobat;

- daca este necesar, substantele si/sau grupele de substante pentru transportul carora cisterna a fost omologata. Acestea trebuie indicate cu denumirea lor chimica sau cu rubrica colectiva careia ii corespund (vezi paragraful 2.1.1.2), precum si clasa, codul de clasificare si grupa de ambalare. Cu exceptia substantelor apartinand clasei 2, precum si celor citate la 4.3.4.1.3, nu este necesara indicarea in certificat a substantelor autorizate. In acest caz, grupele de substante autorizate, pe baza indicatiei codului-cisterna in abordarea de la 4.3.4.1.2, sunt admise la transport tinandu-se seama de dispozitiile speciale aferente.

Substantele citate in raportul de incercare trebuie, in general, sa fie compatibile cu caracteristicile cisternei. In raportul de incercare trebuie inclusa o retinere daca aceasta compatibilitate nu a putut fi examinata intr-o maniera exhaustiva in timpul omologarii de tip.

O copie a certificatului va fi atasata la dosarul fiecarui rezervor, vehicul cu acumulator sau MEGC construit (vezi 4.3.2.1.7).

Daca cisternele, vehiculele-baterie sau CGEM sunt construite in serie, fara modificari, aceasta omologare va fi valabila pentru toate cisternele, vehiculele-baterie sau CGEM construite in serie sau conform acestui tip.

O omologare de tip poate totusi servi pentru omologarea de cisterne cu variante limitate de proiectare care, fie reduc fortele si solicitarile cisternei (de exemplu, o reducere a presiunii, masei, volumului), sau sporesc siguranta structurii (de exemplu, marirea grosimii rezervorului, mai multe spargatoare de valuri, reducerea diametrului orificiilor). Variantele limitate vor fi clar indicate in certificatul de omologare de tip.

Inspectii si incercari

Rezervoarele si echipamentele lor trebuie sa fie supuse, fie impreuna, fie separat, la un control initial inaintea intrarii lor in serviciu. Acest control cuprinde:

o verificare a conformitatii cu tipul omologat;

o verificare a caracteristicilor constructive  ;

o examinare a starii interioare si exterioare;

o incercare la presiune hidraulica  , cu presiunea de incercare indicata pe placa prescrisa la 2.5.1, si

o incercare de etanseitate si o verificare a bunei functionari a echipamentului.

Cu exceptia cazului 2, presiunea de incercare pentru incercarea la presiune depinde de presiunea de calcul si va fi cel putin egala cu presiunea indicata in tabelul urmator:

Presiunea de calcul (bar)

Presiunea de incercare (bar)

G10

G10







Presiunea de calcul (bar)

Presiunea de incercare (bar)







Presiunile de incercare minime aplicabile clasei 2 sunt indicate in tabelul gazelor si amestecurilor de gaze de la 4.3.3.2.5.

Incercarea la presiune hidraulica trebuie sa fie efectuata pe rezervor ca ansamblu si separat, pe fiecare compartiment al rezervoarelor compartimentate.


Incercarea trebuie efectuata pe fiecare compartiment, la o presiune cel putin egala cu de 1,3 ori presiunea maxima de lucru.


Incercarea la presiune hidraulica trebuie efectuata inaintea montarii izolatiei termice necesare.

Daca rezervoarele si echipamentele lor au fost incercate separat, ansamblul trebuie supus la incercarea de etanseitate conform 2.4.3. Incercarea de etanseitate trebuie efectuata separat pe fiecare compartiment al rezervoarelor compartimentate.

Rezervoarele si echipamentele lor trebuie supuse la inspectii periodice la intervale determinate. Inspectiile periodice trebuie sa includa: examinarea starii interioare si exterioare si, ca regula generala, o incercare la presiune hidraulica9 (pentru presiunea de incercare aplicabila rezervoarelor si compartimentelor, daca este cazul, a se vedea 2.4.1).

Invelisurile pentru izolatie termica sau alte invelisuri nu trebuie scoase decat in masura in care acest lucru este indispensabil pentru o apreciere sigura a caracteristicilor rezervorului.

Pentru cisternele destinate transportului substantelor pulverulente si granulare, si cu acordul expertului autorizat de autoritatea competenta, incercarile la presiunea hidraulica periodice pot fi eliminate si inlocuite prin incercari de etanseitate conform 2.4.3, la o presiune interna efectiva cel putin egala cu presiunea maxima de lucru.



Intervalele maxime pentru inspectiile periodice sunt de sase ani.

Intervalele maxime pentru inspectiile periodice sunt de cinci ani.

In plus, trebuie procedat la o incercare de etanseitate a rezervorului cu echipamentul sau, precum si la verificarea bunei functionari a tuturor echipamentelor:


cel putin o data la trei ani.

cel putin o data la doi ani si jumatate.

In acest scop, cisterna trebuie supusa la o presiune efectiva interna cel putin egala cu presiunea maxima de lucru. Pentru cisternele destinate transportului de lichide sau solide in stare pulverulenta sau granulara, atunci cand incercarea este efectuata cu ajutorul unui gaz, incercarea de etanseitate trebuie realizata la o presiune cel putin egala cu 25 %din presiunea maxima de lucru. In toate celelalte cazuri, aceasta nu trebuie sa fie mai mica de 20 kPa (0,2 bar) (presiune manometrica).

Pentru cisternele prevazute cu dispozitive de ventilatie si un dispozitiv capabil sa impiedice continutul sa se raspandeasca in afara daca cisterna se rastoarna, presiunea de incercare de etanseitate este egala cu presiunea statica a substantei de umplere.

Incercarea de etanseitate trebuie efectuata separat pe fiecare compartiment al rezervoarelor compartimentate.

Atunci cand siguranta cisternei sau a echipamentelor sale ar putea fi compromisa ca urmare a repararii, modificarii sau unui accident, trebuie efectuat un control exceptional.

Incercarile, inspectiile si verificarile conform 2.4.1 pana la 2.4.4, trebuie efectuate de catre expertul autorizat de autoritatea competenta. Trebuie eliberate certificate care sa ateste rezultatul acestor operatiuni. In aceste certificate trebuie sa figureze o referinta la lista de substante autorizate la transport in respectiva cisterna sau codul-cisternei, conform 2.3.

O copie acestor certificate va fi atasata la dosarul fiecarui rezervor, vehicul cu acumulator sau MEGC testat (vezi 4.3.2.1.7).

Marcare

Fiecare cisterna trebuie sa poarte o placa din metal rezistent la coroziune, fixata permanent pe cisterna intr-un loc usor accesibil pentru inspectie. Pe aceasta placa trebuie sa figureze, prin stantare sau orice alt mijloc asemanator, cel putin informatiile indicate mai jos. Este permis ca aceste informatii sa fie gravate direct pe rezervor, daca acesta este ranforsat astfel incat sa nu se compromita rezistenta rezervorului  :

numarul de omologare;

denumirea sau marca de fabricatie;

numarul de serie al fabricantului;

anul de constructie;

presiunea de incercare (presiune manometrica);

presiune exterioara de proiectare (vezi 2.1.7);

capacitatea, pentru rezervoarele cu mai multe compartimente, capacitatea fiecarui compartiment;

temperatura de calcul (numai daca este mai mare de + 50 °C sau mai mica de ‑ 20 °C);

data si tipul celei mai recente testari: „luna, anul”, urmate de un „P” atunci cand testul este testul initial sau un test periodic in conformitate cu 2.4.1 si 2.4.2, sau „luna, anul”, urmate de un „L” atunci cand testul este un test intermediar de rezistenta la scurgere in conformitate cu 2.4.3;

NOTA: Acolo unde testul periodic include un test de rezistenta la scurgere, numai litera „P” va fi marcata pe placuta.

poansonul expertului care a efectuat incercarile;

- materialul rezervorului si referirea la standardele pentru materialele, daca sunt disponibile, si, daca este cazul, pentru invelisul protector;


- presiunea de incercare pe ansamblul rezervorului si presiunea de incercare pe compartiment, in MPa sau in bar (presiune manometrica), daca presiunea in compartiment este mai mica decat presiunea din rezervor.


In plus, presiunea maxima de lucru autorizata trebuie inscrisa pe cisternele cu incarcare sau golire sub presiune.


Urmatoarele indicatii trebuie inscrise pe vehiculul-cisterna sau pe o placa

- numele proprietarului sau al

operatorului;

- masa in stare neincarcata; si

- masa maxima autorizata.

Aceste indicatii nu sunt cerute in cazul unui vehicul purtator de cisterne demontabile.

Codul cisterna conform 4.3.4.1.1 trebuie sa fie inscris pe cisterna demontabila sau pe o placa.

Urmatoarele indicatii trebuie inscrise pe vehiculul-cisterna sau pe o placa

- numele proprietarului sau al

operatorului;

capacitatea rezervorului;

tara;

masa maxima de incarcare autorizata;

penntru substantele vizate la 4.3.4.1.3, denumirea oficiala de transport a substantei (substantelor acceptata(e) la transport;

- codul-cisterna conform 4.3.4.1.1:

pentru substantele altele decat cele conforme 4.3.4.1.3, codurile alfanumerice ale tuturor prevederilor speciale TC si TE care sunt indicate in coloana 13 din Tabelul A din capitolul 3.2 pentru substantele ce vor fi transportate in cisterna.

Prescriptii referitoare la cisterne care sunt concepute, construite si incercate conform standardelor

NOTA: Persoanele sau organismele identificate in standarde ca avand responsabilitati in conformitate cu ADR trebuie sa corespunda cerintelor ADR.

Prescriptiile capitolului 6.8 sunt considerate ca fiind indeplinite daca sunt aplicate urmatoarele standarde:

Aplicabil sub-sectiunilor si paragrafelor

Referinta

Titlul documentului

Pentru toate cisternele

2.1

EN 14025: 2003

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Cisterne metalice sub presiune – Proiectare si constructie

Pentru incercari si inspectii



EN 12972:2001 (fara anexele D si E)

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Incercarea, inspectia si marcarea cisternelor metalice

Pentru cisternele cu o presiune de lucru maxima ce nu depaseste 50 kPa si destinata substantelor pentru care un cod de rezervor cu litera „G” este atribuit in coloana (12) din Tabelul A din Capitolul 3.2

2.1

EN 13094:2004

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Cisterne metalice avand o presiune inferioara sau egala cu 0,5 bar – Proiectare si constructie

2.1 (cu exceptia paragrafului 2.1.17); 2.4.1 (cu

EN 12493: 2001 (fara anexa C)

Cisterne din otel, sudate, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) –Autocisterne - Proiectare si constructie

excluderea incercarii de etanseitate); 2.5.1, 3.1 si 3.5.1


NOTA: Prin ”autocisterne”, se inteleg ”cisternele fixe” si ”cisternele demontabile” in sensul ADR

3.2 (fara 3.2.3)

EN 12252: 2000

Echipament pentru autocisternele pentru GPL NOTA: Prin ”autocisterne”, se inteleg ”cisternele fixe” si ”cisternele demontabile” in sensul ADR.

2.1 (cu exceptia paragrafului 2.1.17); 2.4, 3.1 si 3.4

EN 13530-2: 2002

+A1:2004

Recipiente criogenice – Recipiente mari transportabile, izolate prin vacuum – Partea 2: Conceptie, fabricatie, inspectie si incercari

2.1 (cu exceptia paragrafelor 2.1.17, 2.1.19 si 2.1.20 ); 2.4, 3.1 si 3.4

EN 14398-2: 2003 (cu exceptia tabelului 1)

Recipiente criogenice – Recipiente mari transportabile, neizolate prin vacuum – Partea 2: Conceptie, fabricatie, inspectie si incercari

Pentru cisternele destinate transportului de produse petroliere lichide si alte substante periculoase din clasa 3 care au o presiune a vaporilor ce nu depaseste 110 kPa la 50 sC si benzina, si care nu prezinta un risc subsidiar de toxicitate sau coroziune

2.1

EN 13094: 2004

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Cisterne metalice cu o presiune de lucru care nu depaseste 0,5 bar – Proiectare si constructie

2.2 si 2.4.1

EN 13082: 2001

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Supapa de transfer a vaporilor

EN 13308: 2002

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Supapa de fund cu presiune necompensata

EN 13314: 2002

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Capac al orificiului de umplere

EN 13316: 2002

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Supapa de fund cu presiune compensata

EN 13317: 2002(cu exceptia imaginii si a tabelului B.2 din Anexa B) (Materialul va corespunde cerintelor standardului EN 13094:2004, clauza 5.2)

Cisterne pentru transportul marfurilor periculoase – Echipament de lucru pentru cisterne – Capac al orificiului de vizitare


EN 14595:2005

Rezervoare pentru transportul de marfuri periculoase – Echipament de service pentru rezervoare – Supapa de respiratie de presiune si vid


Prescriptii referitoare la cisterne care nu sunt concepute, construite si incercate conform standardelor

Cisternele care nu sunt concepute, construite si incercate conform standardelor enumerate la 2.6, trebuie concepute, construite si incercate conform prescriptiilor unui cod tehnic care asigura acelasi grad de siguranta si recunoscut de catre autoritatea competenta.

Acolo unde se face referire la un standard corespunzator in 2.6, autoritatea competenta va retrage, in interval de doi ani, recunoasterea pentru utilizarea oricarui cod tehnic in acelasi scop.

Aceasta nu elimina drepturile autoritatii competente de a admite coduri tehnice pentru a reflecta progresul stiintific si tehnic sau acolo unde nu exista niciun standard sau de a trata aspecte specifice neprezentate intr-un standard.

Autoritatea competenta va transmite secretariatului UNECE o lista cu codurile tehnice pe care le recunoaste. Lista trebuie sa includa urmatoarele detalii: denumirea si data codului, scopul codului si detalii privind locul de unde poate fi obtinut. Secretariatul va face aceste informatii disponibile public pe site-ul sau web.

Totusi, cisternele trebuie sa satisfaca cerintele minime de la 2. Pentru incercare, inspectie si marcare, poate fi utilizat de asemenea standardul aplicabil mentionat la 2.6.

Prescriptii speciale aplicabile clasei 2

Constructia rezervoarelor

Rezervoarele destinate transportului de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate trebuie construite din otel. O alungire la rupere minima de 14% si o contractie s inferioara sau egala cu limitele indicate mai jos in functie de materiale pot fi admise pentru rezervoarele fara sudura ca derogare de la 2.1.12:

a) daca raportul Re/Rm (caracteristici minime garantate dupa un tratament termic) este mai mare de 0,66 fara sa depaseasca 0,85:

s 0,75 Re;

b) daca raportul Re/Rm (caracteristici minime garantate dupa un tratament termic) este mai mare de 0,85:

s 0,5 Rm.

3.1.2 Prescriptiile de la 5 sunt aplicabile la materiale si la constructia rezervoarelor sudate.

(Rezervat)

Constructia vehiculelor-baterie si CGEM

Buteliile, tuburile, butoaiele sub presiune si cadrele de butelii, in calitate de elemente ale unui vehicul-baterie sau CGEM, trebuie construite conform capitolului 6.2.

NOTA 1: Cadrele de butelii care nu sunt elemente ale unui vehicul-baterie sau unui CGEM sunt supuse prescriptiilor capitolului 6.2.

NOTA 2: Cisternele in calitate de elemente ale unui vehicul-baterie si CGEM, trebuie construite conform 2.1 si 3.1.

NOTA 3: Cisternele demontabile 13 nu sunt considerate elemente ale vehiculelor-baterie sau CGEM.

Elementele si mijloacele lor de fixare trebuie sa poata absorbi, in conditii de sarcina maxima autorizata, fortele definite la 2.1.2. Pentru fiecare forta, efortul in punctul cel mai solicitat al elementului si mijloacelor sale de fixare nu trebuie sa depaseasca valoarea definita la 6.2.3.1 pentru butelii, tuburi, butoaie sub presiune si cadre de butelii si, pentru cisterne, valoarea s definita la 2.1.16.

Echipamente

3.2.1 Conductele de golire ale cisternelor trebuie sa poata fi inchise prin intermediul unei flanse oarbe sau unui alt dispozitiv ce ofera aceleasi garantii. Pentru cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate, aceste flanse oarbe sau aceste alte dispozitive ce ofera aceleasi garantii pot fi prevazute cu orificii de degajare cu un diametru maxim de 1,5 mm.

3.2.2 Rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate pot fi prevazute, in plus fata de orificiile prevazute la 2.2.2 si 2.2.4, cu orificii utilizabile pentru montarea instrumentelor de masura, termometrelor, manometrelor si orificiilor de descarcare, necesare functionarii si sigurantei lor.

Dispozitivele de incarcare si de golire ale cisternelor


cu o capacitate mai mare de 1 m3

destinate transportului de gaze lichefiate inflamabile si/sau toxice trebuie prevazute cu un dispozitiv intern de siguranta cu inchidere instantanee care, in caz de deplasare intempestiva a cisternei sau de incendiu, se inchide automat. Inchiderea trebuie de asemenea sa poata fi declansata de la distanta.

Cu exceptia orificiilor pentru supapele de siguranta si orificiilor de scurgere inchise, orice alte orificii ale cisternelor destinate transportului de gaze lichefiate inflamabile si/sau toxice, al caror diametru nominal este mai mare de 1,5 mm, trebuie prevazute cu un dispozitiv intern de obturare.

Prin derogare de la prescriptiile de la 2.2.2, 3.2.3 si 3.2.4, cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate pot fi echipate cu dispozitive exterioare in locul dispozitivelor interne, daca aceste dispozitive sunt prevazute cu o protectie impotriva deteriorarii exterioare cel putin echivalenta cu cea a peretelui rezervorului.

Daca cisternele sunt echipate cu instrumente de masurare in contact direct cu substanta transportata, acestea nu trebuie sa fie realizate din material transparent. Daca exista termometre, acestea nu trebuie introduse direct in gaz sau lichid prin rezervor.

Dispozitivele de incarcare si de golire situate in partea superioara a cisternelor trebuie, in plus fata de cele prescrise la 3.2.3, sa fie prevazute cu un al doilea dispozitiv de inchidere extern. Acesta trebuie sa poata fi inchis prin intermediul unei flanse oarbe sau unui alt dispozitiv ce ofera aceleasi garantii.

Supapele de siguranta trebuie sa corespunda conditiilor de la 3.2.9 pana la 3.2.12 de mai jos.

Cisternele destinate transportului de gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, pot fi echipate cu doua supape de siguranta cu arc. Aceste supape trebuie sa se deschida automat la o presiune cuprinsa intre 0,9 si 1,0 din presiunea de incercare a cisternei pe care sunt montate. Aceste supape trebuie sa fie de un tip care sa poata rezista la solicitarile dinamice, inclusiv la miscarea lichidului. Utilizarea de supape cu functionare prin gravitatie sau cu masa de echilibrare este interzisa. Debitul necesar supapelor de siguranta trebuie calculat conform formulei de la 6.7.3.8.1.1.

Atunci cand cisternele sunt destinate sa fie transportate pe mare, dispozitiile de la 3.2.9 nu interzic montarea de supape de siguranta conform Codului IMDG.

Cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate trebuie prevazute cu doua supape de siguranta mai independente capabile sa deschida la maxim presiunea de lucru indicata pe rezervor. Doua din aceste supape de siguranta vor fi dimensionate individual sa lase sa iasa din cisterna gazele care se formeaza prin evaporare in timpul exploatarii normale astfel incat presiunea sa nu depaseasca in nici un moment cu mai mult de 10% presiunea de lucru indicata pe cisterna.

Una dintre supapele de siguranta poate fi inlocuita printr-un disc de rupere care trebuie sa se rupa la presiunea de incercare.

In cazul disparitiei vidului in cisternele cu pereti dubli, sau in caz de distrugere a 20% din izolatia cisternelor cu un singur perete, ansamblul de dispoyitive de eliberare a presiunii, trebuie sa permita evacuarea unui debit astfel incat presiunea in cisterna sa nu depaseasca presiunea de incercare.

Aceste dispozitive de eliberare a presiunii cisternelor destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate trebuie construite in asa fel incat sa se deschisa la presiunea de lucru indicata pe cisterna. Ele trebuie construite astfel incat sa functioneze perfect, chiar la temperatura de exploatare cea mai scazuta. Siguranta functionarii la aceasta temperatura trebuie stabilita si controlata prin incercarea fiecarui dispozitiv sau a unui esantion de dispozitive de acelasi tip constructiv.


Robinetele cisternelor demontabile care pot fi rotite trebuie prevazute cu capace de protectie.

Izolatia termica

Daca cisternele destinate transportului de gaze lichefiate sunt prevazute cu o izolatie termica, aceasta trebuie sa fie constituita din:

fie un ecran para-solar, aplicat cel putin pe treimea superioara si cel mult pe jumatatea superioara a cisternei, si separat de rezervor printr-un strat de aer de cel putin 4 cm grosime,

- fie printr-o acoperire completa, de grosime adecvata, din materiale izolante

Cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate trebuie izolate termic. Izolatia termica trebuie asigurata prin intermediul unei acoperiri continue. Daca spatiul dintre rezervor si invelis este vidat (izolatie prin vid), invelisul de protectie trebuie calculat astfel incat sa suporte, fara deformare, o presiune externa de cel putin 100 kPa (1 bar) (presiune manometrica). Prin derogare de la definitia de 'presiune de calcul' de la 1.2.1, se poate tine seama in calcule de dispozitivele exterioare si interioare de ranforsare. Daca invelisul este inchis etans la gaze, un dispozitiv trebuie sa garanteze ca nici o presiune periculoasa nu se produce in stratul de izolatie in cazul unei insuficiente etansari a rezervorului sau a echipamentelor acestuia. Acest dispozitiv trebuie sa impiedice infiltrarea umiditatii in invelisul de izolatie termica.

Cisternele destinate transportului de gaze lichefiate a caror temperatura de fierbere la presiunea atmosferica este mai mica de - 182 °C nu trebuie sa aiba in compunere nici o substanta combustibila, si nici in izolatia termica sau in elementele de fixare.

Elementele de fixare ale cisternelor cu izolatie sub vid pot contine, cu acordul autoritatii competente, materiale plastice intre rezervor si invelis.

Prin derogare la dispozitiile de la 2.2.4, rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate nu trebuie prevazute in mod obligatoriu cu o deschidere pentru inspectie.

Echipamente pentru vehiculele-baterie si CGEM

3.2.18 Echipamentul de lucru si de structura trebuie sa fie dispus sau conceput astfel incat sa impiedice orice avarie care risca sa determine pierderea continutului recipientului sub presiune in conditiile normale de manipulare si transport. Atunci cand legatura dintre cadrul vehiculului-baterie sau al CGEM si elementele care permit o deplasare relativa a subansamblurilor, fixarea echipamentului trebuie sa permita aceeasi deplasare fara deteriorarea organelor. Partile conductelor colectoare care conduc la robinetele de inchidere trebuie sa fie suficient de flexibile pentru a proteja ansamblul impotriva forfecarii sau pierderii continutului rezervorului sub presiune. Dispozitivele de umplere si de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si toate capacele de protectie trebuie sa poata sa fie securizate impotriva unei deschideri neintentionate.

3.2.19 Pentru a evita orice pierdere a continutului in caz de avarie, conductele colectoare, organele de golire (racordurile conductelor, dispozitivele de inchidere) si obturatoarele trebuie sa fie protejate sau dispuse astfel incat sa fie protejate impotriva smulgerii sub efectul fortelor exterioare, sau sa fie concepute pentru a le rezista.

3.2.20 Tubul colector trebuie conceput pentru exploatare intr-un interval de temperatura de la ‑ 20 °C la + 50 °C.

Tubul colector trebuie conceput, construit si instalat astfel incat sa se evite orice risc de deteriorare datorita dilatarii si contractiei termice, socurilor mecanice sau vibratiilor. Toate conductele trebuie sa fie confectionate dintr-un material metalic adecvat. Racordurile conductei trebuie sudate atunci cand este posibil.

Imbinarile conductelor din cupru trebuie sa fie brazate sau constituite dintr-un racord metalic de rezistenta egala. Punctul de fuziune al materialului de brazare nu trebuie sa fie mai mic de 525 °C. Imbinarile nu trebuie sa slabeasca tubulatura ca in cazul unei imbinari filetate.

Cu exceptia nr. ONU 1001 acetilena dizolvata, tensiunea maxima admisa s a tubului colector la presiunea de incercare a recipientelor nu trebuie sa depaseasca 75 % din limita de elasticitate garantata a materialului.

Grosimea necesara a peretelui tubului colector pentru transportul substantei nr. ONU 1001 acetilena dizolvata, trebuie calculata conform regulilor tehnice recunoscute.

NOTA: In ceea ce priveste limita de elasticitate, vezi paragraful 2.1.11.

Se considera ca dispozitiile de baza ale acestui paragraf sunt indeplinite daca urmatoarele standarde sunt aplicate: (Rezervat).

Pentru butelii, tuburi, butoaie sub presiune si cadre de butelii care formeaza un vehicul-baterie sau un CGEM, prin derogare de la prescriptiile de la 3.2.3, 3.2.4 si 3.2.7, obturatoarele necesare pot fi de asemenea montate in interiorul dispozitivului tubului colector.

Daca unul din elemente este prevazut cu o supapa de siguranta si daca se gasesc dispozitive de inchidere intre elemente, fiecare element trebuie sa fie prevazut cu un asemenea dispozitiv.

Dispozitivele de incarcare si de golire pot fi fixate la un tub colector.

Fiecare element, inclusiv fiecare din buteliile de pe un cadru, destinat transportului de gaze toxice trebuie sa poata fi izolat printr-un robinet de inchidere.

Vehiculele-baterie sau CGEM destinate transportului de gaze toxice nu este necesar sa aiba supape de siguranta, cu exceptia cazului in care acestea sunt precedate de un disc de rupere. In acest ultim caz, dispunerea discului de rupere si a supapei de siguranta trebuie sa satisfaca autoritatea competenta.

Atunci cand vehiculele-baterie sau CGEM sunt destinate sa fie transportate pe mare, dispozitiile de la 3.2.24 nu interzic montarea de supape de siguranta conforme Codului IMDG.

Recipientele care sunt elemente ale vehiculelor-baterie sau CGEM destinate transportului de gaze inflamabile trebuie sa fie combinate in gupe de pana la 5 000 litri putand fi izolate printr-o vana de inchidere.

Fiecare element al unui vehicul-baterie sau CGEM destinat transportului de gaze inflamabile, daca este constituit din cisterne conform prezentului capitol trebuie sa poata fi izolat printr-o vana de inchidere.

Omologare de tip

Nici o prescriptie speciala.

Inspectii si incercari

Materialele tuturor rezervoarelor sudate, cu exceptia buteliilor, tuburilor, butoaielor sub presiune si buteliilor, parti ale cadrelor, care sunt elemente ale unui vehicul-baterie sau CGEM trebuie incercate conform metodei descrise la 5.

Prescriptiile de baza pentru presiunea de incercare sunt indicate la 4.3.3.2.1 la 4.3.3.2.4 si presiunile minime de incercare sunt indicate in tabelul gazelor si amestecurilor de gaz de la 4.3.3.2.5.

Prima incercare la presiune hidraulica trebuie efectuata inaintea montarii izolatiei termice. Atunci cand rezervorul, accesoriile, conductele si echipamentele acestuia au fost incercate separat, cisterna trebuie supusa unei incercari de etanseitate dupa asamblare.

Capacitatea fiecarui rezervor destinat transportului de gaze comprimate, incarcate in masa, gaze lichefiate sau dizolvate, trebuie determinata sub supravegherea unui expert autorizat de autoritatea competenta, prin cantarire sau prin masurarea volumetrica a cantitatii de apa care umple rezervorul; eroarea de masurare a capacitatii rezervoarelor trebuie sa fie mai mica de 1 %. Determinarea printr-un calcul bazat pe dimensiunile rezervorului nu este admisa. Masele maxime admisibile de incarcare conform instructiunii de ambalare P200 sau P203 de la 4.1.4.1, precum si 4.3.3.2.2 si 4.3.3.2.3, trebuie fixate de un expert autorizat.

Controlul imbinarilor trebuie efectuat conform prescriptiilor corespunzatoare pentru l = 1 de la 2.1.23.

Prin derogare de la prescriptiile stabilite la 2.4, inspectiile periodice, inclusiv incercarea la presiune hidraulica, trebuie sa aiba loc:


a) O data la trei ani

O data la doi ani si jumatate

pentru cisternele destinate transportului nr. ONU 1008 trifluorura de bor, nr. ONU 1017 clor, nr. ONU 1048 bromura de hidrogen anhidra, nr. ONU 1050 clorura de hidrogen anhidra, nr. ONU 1053 sulfura de hidrogen, nr. ONU 1067 tetroxid de diazot (dioxid de azot), nr. ONU 1076 fosgen si nr. ONU 1079 dioxid de sulf;


b) Dupa sase ani

Dupa opt ani

de lucru si apoi la 12 ani pentru cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate.



O incercare de etanseitate trebuie efectuata de un expert autorizat, la sase ani dupa fiecare incercare periodica.

O incercare de etanseitate poate fi efectuata, la cererea autoritatii competente, intre doua inspectii succesive.

Atunci cand rezervorul, accesoriile, conductele si echipamentele acestuia au fost incercate separat, cisterna trebuie supusa unei incercari de etanseitate dupa asamblare.

3.4.7 Pentru cisternele cu izolatie sub vid, incercarea la presiune hidraulica si verificarea starii interioare pot fi inlocuite printr-o incercare de etanseitate si masurarea vidului, cu acordul expertului autorizat.

Daca la vizitele periodice au fost practicate orificii in rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate, metoda pentru inchiderea lor ermetica, inaintea repunerii in serviciu, trebuie aprobata de expertul autorizat si trebuie sa garanteze integritatea rezervorului.

Incercarile de etanseitate ale cisternelor destinate transportului de gaze trebuie executate la o presiune de cel putin:

pentru gazele comprimate, gazele lichefiate si gazele dizolvate: 20 % din presiunea de incercare:

pentru gazele lichefiate refrigerate: 90 % din presiunea de lucru maxima.

Inspectii si incercari pentru vehiculele-baterie si CGEM

Elementele si echipamentele fiecarui vehicul-baterie sau CGEM trebuie supuse la un control si o incercare initiala impreuna sau separat, inainte de a intra in serviciu pentru prima oara. Prin urmare, vehiculele-baterie sau CGEM compuse din recipiente trebuie supuse unui control la intervale de cinci ani cel mult. Vehiculele-baterie sau CGEM compuse din cisterne trebuie supuse unui control conform 3.4.6. Un control si o incercare exceptionala pot fi executate, oricare ar fi data ultimelor inspectii si incercari periodice, atunci cand acest lucru este necesar, luandu-se in considerare dispozitiile de la 3.4.14.

Controlul initial cuprinde:

o verificarea a conformitatii cu tipul omologat;

o verificare a caracteristicilor constructive;

o examinare a starii interioare si exterioare;

o incercare la presiune hidraulica la presiunea de incercare indicata pe placa prescrisa la 3.5.10;

o incercare de etanseitate la presiunea maxima de lucru, si

o verificarea a bunei functionari a echipamentului.

Daca elementele si organele lor au fost supuse separat incercarii la presiune, dupa asamblare, acestea trebuie supuse impreuna unei incercare de etanseitate.

Buteliile, tuburile si butoaiele sub presiune, precum si buteliile ce fac parte din cadrele de butelii, trebuie supuse la incercari conform instructiunii de ambalare P200 sau P203 de la 4.1.4.1.

Presiunea de incercare a tubului colector al vehiculului-baterie sau CGEM trebuie sa fie aceeasi ca si cea utilizata pentru elementele vehiculului-baterie sau CGEM. Incercarea la presiune a tubului colector poate fi executata ca o incercare hidraulica sau cu ajutorul unui alt lichid sau gaz, cu acordul autoritatii competente sau al organismului agreat de acesta. Prin derogare de la aceasta prescriptie, presiunea de incercare pentru tubul colector al vehiculului-baterie sau CGEM trebuie sa fie de cel putin 300 bar pentru nr. ONU 1001 acetilena dizolvata.



Inspectiile periodice trebuie sa cuprinda o incercare de etanseitate la presiunea maxima de lucru si o examinare exterioara a structurii, elementelor si echipamentului de lucru, fara demontare. Elementele si conductele trebuie supuse la incercari conform periodicitatii prescrise in instructiunea de ambalare P200 de la punctul 4.1.4.1 si conform prescriptiilor de la 6.2.1.6. Daca elementele si echipamentele lor au fost supuse separat incercarii la presiune, dupa asamblare trebuie sa fie supuse impreuna unei incercari de etanseitate.

Un control si o incercare exceptionala sunt necesare atunci cand vehiculul-baterie sau CGEM prezinta semne de avarie sau de coroziune, sau scurgeri, sau orice alte anomalii, care indica un defect susceptibil de a compromite integritatea vehiculului-baterie sau CGEM. Extinderea controlului si incercarii exceptionale si, daca este necesar, demontarea elementelor, trebuie sa depinda de gradul de avariere sau de deteriorare a vehiculului-baterie sau CGEM. Trebuie de asemenea incluse examinarile prescrise la 3.4.15.

3.4.15 In cadrul examinarilor:

a) elementele trebuie inspectate exterior pentru a se determina prezenta zonelor cu gauri, coroziune sau abraziune, urme de lovituri, deformari, defecte de sudura si alte defecte, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face vehiculele-baterie sau CGEM periculoase pentru transport.

b) conductele, supapele si imbinarile trebuie inspectate pentru a se detecta semnele de coroziune, defectele si alte anomalii, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face vehiculele-baterie sau CGEM periculoase in timpul incarcarii, golirii sau transportului;

c) suruburile sau piulitele lipsa sau desurubate ale tuturor racordurilor cu flansa sau ale tuturor flanselor oarbe trebuie inlocuite sau reinsurubate;

d) toate dispozitivele si supapele de siguranta nu trebuie sa prezinte coroziune, deformare si orice alta deteriorare sau defect care ar putea dauna functionarii normale. Dispozitivele de inchidere de la distanta si obturatoarele cu inchidere automata trebuie manevrate pentru a se verifica buna functionare;

e) inscriptiile prescrise pentru vehiculele-baterie sau CGEM trebuie sa fie lizibile si conforme cu prescriptiile aplicabile;

f) cadrul, suportii si dispozitivele de ridicare ale vehiculelor-baterie sau CGEM trebuie sa fie intr-o stare satisfacatoare.

Incercarile, inspectiile si verificarile conform punctelor 3.4.10 pana la 3.4.15 trebuie efectuate de expertul autorizat de catre autoritatea competenta. Trebuie eliberate cerificate cu rezultatul acestor operatiuni.

In aceste cerificate trebuie sa figureze o referire la lista de substante autorizate la transport in acest vehicul-baterie sau CGEM conform 2.3.1.

O copie a acestor certificate va fi atasata la dosarul fiecarui rezervor, vehicul cu acumulator sau MEGC testat (vezi 4.3.2.1.7).

Marcare

Informatiile de mai jos trebuie, in plus, sa figureze prin stantare, sau orice alt mijloc asemanator, pe placa prevazuta la 2.5.1 sau direct pe peretii rezervorului, daca acestia sunt ranforsati astfel incat sa nu compromita rezistenta cisternei.

In ceea ce priveste cisternele destinate transportului unei singure substante:

denumirea oficiala a transportului de gaze si, in plus, pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a., denumirea tehnica

Aceasta mentiune trebuie completata:

pentru cisternele destinate transportului de gaze comprimate, care sunt incarcate in volum (sub presiune), cu valoarea maxima a presiunii de incarcare la 15 °C, autorizata pentru cisterna; si,

pentru cisternele destinate transportului de gaze comprimate care sunt incarcate in masa, precum si de gaze lichefiate, lichefiate refrigerate sau dizolvate, cu masa maxima admisibila in kg si cu temperatura de incarcare, daca aceasta este mai mica de - 20 °C.

In ceea ce priveste cisternele cu utilizare multipla:

denumirea oficiala a transportului de gaze si, in plus, pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a, denumirea tehnica a gazelor pentru care cisterna este omologata.

Aceasta mentiune trebuie completata prin indicarea masei maxime admisibile de incarcare, in kg, pentru fiecare gaz.

In ceea ce priveste cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate:

presiunea maxima autorizata de lucru.

Pe cisternele prevazute cu o izolatie termica:

- mentiunea 'izolat termic' sau 'izolat sub vid'.

3.5.6 In completarea inscriptiilor prevazute la 2.5.2, mentiunile urmatoare trebuie sa figureze pe



cisterna propriu-zisa sau pe o placa:

containerul-cisterna sau pe o placa:

a) - codul-cisterna conform certificatului (vezi paragraful 2.3.1) cu presiunea de incercare efectiva a cisternei;

- inscriptia: 'temperatura de incarcare minima autorizata:';

b)    pentru cisternele destinate transportului unei singure substante:

denumirea oficiala a transportului de gaze si, in plus pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a., denumirea tehnica 

pentru gazele comprimate care sunt incarcate in masa, precum si pentru gazele lichefiate, lichefiate refrigerate sau dizolvate, masa maxima admisibila a incarcaturii in kg

c) pentru cisternele cu utilizare multipla:

denumirea oficiala a transportului si, in plus pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a., denumirea tehnica  a tuturor gazelor pentru transportul carora sunt atribuite respectivele cisterne;

cu indicarea masei maxime admisibile de incarcare, in kg, pentru fiecare dintre ele;

d) pentru cisternele prevazute cu o izolatie termica:

inscriptia 'izolat termic' sau 'izolat sub vid', intr-una din limbile oficiale din tara de inmatriculare si, in plus, daca aceasta limba nu este germana, engleza sau franceza, in germana, in engleza sau in franceza, cu exceptia cazului in care acordurile incheiate intre Statele interesate, daca exista, nu dispun altfel.


(Rezervat)


 


Aceste indicatii nu sunt necesare decat daca este vorba despre un vehicul purtator de cisterne demontabile.



(Rezervat)


 

Marcarea vehiculelor-baterie si CGEM

Fiecare vehicul-baterie si fiecare CGEM trebuie sa poarte o placa din metal rezistent la coroziune, fixata permanent, intr-un loc usor accesibil pentru inspectie. Pe aceasta placa trebuie sa figureze, prin stantare sau orice alt mijloc asemanator, cel putin informatiile indicate mai jos :

numarul de omologare;

denumirea sau marca de fabricatie;

numarul de serie;

anul de fabricatie;

presiunea de incercare (presiunea manometrica);

temperatura de calcul (numai daca este mai mare de + 50°C sau mai mica de ‑ 20°C);

data (luna, anul) incercarii initiale si a ultimei incercari periodice efectuate conform punctelor 3.4.10 pana la 6.4.3.4.13;

poansonul expertului care a efectuat incercarile.


Urmatoarele indicatii trebuie inscrise pe vehiculul-baterie propriu-zis sau pe o placa

numele proprietarului sau al operatorului:

- numarul de elemente;

- capacitatea totala a elementelor;

si pentru vehicule-baterie care sunt incarcate in masa:

- masa in stare neincarcata;

- masa maxima autorizata.

Urmatoarele indicatii trebuie inscrise pe CGEM propriu-zis sau pe o placa 12

- numele proprietarului si al operatorului;

- numarul de elemente;

- capacitatea totala a elementelor;

masa maxima in sarcina autorizata;

- codul-cistena conform certificatului de omologare (a se vedea 2.3.1) cu presiunea de incercare efectiva a CGEM,

- denumirea oficiala de transport a substantei transportate ;

si pentru CGEM, care sunt incarcate in masa:

- tara



Cadrul vehiculelor-baterie si CGEM trebuie sa poarte in apropierea punctului de incarcare o placa care indica:

presiunea maxima de incarcare la 15 °C autorizata pentru elementele destinate gazelor comprimate 

denumirea oficiala a transportului de gaze conform capitolului 3.2, si in plus, pentru gazele atribuite unei rubrici n.s.a denumirea tehnica 14;

si, in plus in cazul gazelor lichefiate:

- masa maxima admisibila de incarcare pe element 

Buteliile, tuburile si butoaiele sub presiune, precum si buteliile care fac parte dintr-un cadru de butelii, trebuie sa poarte inscriptii conform punctului 6.2.1.7. Aceste recipiente nu trebuie neaparat sa fie etichetate individual cu etichetele de pericol prescrise la capitolul 5.2.

Vehiculele-baterie si CGEM trebuie sa poarte placi-etichete si o semnalizare portocalie conform capitolului 5.3.

Prescriptii pentru vehiculele-baterie si CGEM care sunt concepute, construite si incercate conform standardelor

NOTA: Persoanele si organismele identificate in standarde ca avand responsabilitati in conformitate cu ADR trebuie sa indeplineasca cerintele din ADR.

Prescriptiile stabilite la capitolul sunt considerate indeplinite daca este aplicat standardul urmator:

Aplicabil sub-sectiunilor si paragrafelor

Referinta

Titlul documentului

3.1.4 si 3.1.5,

3.2.18 pana la 3.2.26,           3.4.10 pana la 3.4.12 si 3.5.10 pana la 3.5.13

EN 13807: 2003

Butelii pentru gaze, transportabile – Vehicule-baterie – Conceptie, fabricare, identificare si incercari

Prescriptii referitoare la vehiculele-baterie si CGEM care nu sunt concepute, construite si incercate conform standardelor

Vehiculele-baterie si CGEM care nu sunt calculate, construite si incercate conform standardelor enumerate la 3.6, trebuie calculate, construite si incercate conform prescriptiilor unui cod tehnic recunoscut de catre autoritatea competenta. Totusi, ele trebuie sa satisfaca cerintele minime de la 3.

Dispozitii speciale

NOTA 1: Pentru lichidele avand un punct de aprindere ce nu depaseste 60 °C, precum si pentru gazele inflamabile, vezi de asemenea punctele 2.1.26, 2.1.27 si 2.2.9.

NOTA 2: Pentru prescriptiile referitoare la cisternele pentru care este prescrisa o incercare la presiunea la cel putin 1 MPa (10 bar), precum si pentru cisternele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate, vezi paragraful 5.

Atunci cand sunt indicate avandu-se in vedere o rubrica din coloana (13) a tabelului A din capitolul 3.2, sunt aplicabile urmatoarele dispozitii speciale.

a) Constructie (TC)

TC1 Prescriptiile de la 5 sunt aplicabile materialelor si constructiei acestor rezervoare.

TC2 Rezervoarele si echipamentele lor trebuie construite din aluminiu de cel putin 99,5% puritate sau din otel adecvat, care nu este susceptibil de a provoca descompunerea peroxidului de hidrogen. Atunci cand rezervoarele sunt construite din aluminiu de cel putin 99,5% puritate, grosimea peretelui nu trebuie sa fie mai mare de 15 mm, chiar si atunci cand din calcul conform 2.1.17 rezulta o valoare superioara.

TC3 Rezervoarele trebuie construite din otel austenitic.

TC4 Rezervoarele trebuie prevazute cu o acoperire din email sau o acoperire protectoare echivalenta, daca materialul rezervorului este atacat de nr. ONU 3250 acid cloroacetic topit.

TC5 Rezervoarele trebuie prevazute cu o acoperire din plumb de cel putin 5 mm grosime sau o acoperire echivalenta.

TC6 Atunci cand utilizarea aluminiului este necesara pentru cisterne, aceste cisterne trebuie construite din aluminiu cu o puritate egala sau mai mare de 99,5%; chiar si atunci cand din calcul conform 2.1.17 rezulta o valoare superioara, grosimea peretelui nu trebuie sa fie mai mare de 15 mm.

TC7 Grosimea minima efectiva a rezervorului nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm.

b) Echipamente (TE)

TE1 (Abrogat)

TE2 (Abrogat)

TE3 Cisternele trebuie in plus sa satisfaca prescriptiile urmatoare. Dispozitivul de incalzire nu trebuie sa patrunda in rezervor, ci trebuie sa fie exterior acestuia. Totusi, o conducta utilizata pentru evacuarea fosforului poate sa fie echipata cu o manta de incalzire. Dispozitivul de incalzire al acestei mantale trebuie reglat astfel incat sa impiedice ca temperatura fosforului sa depaseasca temperatura de incarcare a rezervorului. Celelalte conducte trebuie sa patrunda in rezervor prin partea superioara a acestuia; orificiile trebuie situate deasupra nivelului maxim admisibil de fosfor si sa fie complet inchise cu capace care sa poata fi blocate. Cisterna trebuie prevazuta cu un sistem de masurare pentru verificarea nivelului fosforului, si, daca apa este utilizata ca agent de protectie, cu un reper fix ce indica nivelul superior pe care apa nu trebuie sa-l depaseasca.

TE4 Rezervoarele trebuie prevazute cu o izolatie termica din materiale greu inflamabile.

TE5 Daca rezervoarele sunt prevazute cu o izolatie termica, aceasta trebuie sa fie confectionata din materiale greu inflamabile.

TE6 Cisternele pot fi echipate cu un dispozitiv conceput astfel incat obturarea sa de catre substanta transportata sa nu se poata produce si sa previna orice pierdere si formarea aparitia unei suprapresiuni sau depresiuni in interiorul rezervorului.

TE7 Organele de golire ale rezervoarelor trebuie prevazute cu doua dispozitive de inchidere in serie, independente unul de celalalt, dintre care primul consta dintr-o vana interna cu inchidere rapida de un tip omologat si cel de-al doilea, dintr-o vana externa amplasata la fiecare extremitate a conductei de golire. O flansa plina, sau un alt dispozitiv ce ofera aceleasi garantii, trebuie de asemenea montate la iesirea fiecarei vane externe. Vana interna trebuie sa ramana solidar cu rezervorul si in pozitia inchis in cazul smulgerii conductei.

TE8 Racordurile tubulaturilor externe ale cisternelor trebuie realizate din materiale care nu sunt susceptibile sa atraga dupa sine descompunerea peroxidului de hidrogen.

TE9 Cisternele trebuie prevazute in partea superioara cu un dispozitiv de inchidere ce impiedica formarea unei suprapresiuni in interiorul rezervorului, datorita descompunerii substantelor transportate, precum si scurgerea lichidului si patrunderea de substante straine in interiorul rezervorului.

TE10 Dispozitivele de inchidere ale cisternelor trebuie construite astfel incat obturarea dispozitivelor de catre substanta solidificata in timpul transportului sa fie imposibila. Daca cisternele sunt inconjurate de un material de izolatie termica, acesta trebuie sa fie de natura anorganica si fara nici un fel de substanta combustibila in compunere.

TE11 Rezervoarele si echipamentele lor de lucru trebuie concepute astfel incat sa impiedice patrunderea de substante straine, scurgerea lichidului si formarea oricarei suprapresiuni in interiorul rezervorului datorita descompunerii substantelor transportate.

TE12 Cisternele trebuie prevazute cu o izolatie termica conform conditiilor de la punctul 3.2.14. Daca TDAA a peroxidului organic din cisterna este egala sau mai mica de 55 °C, sau daca cisterna este construita din aluminiu, rezervorul trebuie complet izolat termic. Ecranul para-solar si oricare parte a cisternei neacoperita de catre acesta, sau invelisul exterior al unei izolatii termice complete, trebuie acoperite cu un strat de vopsea alba sau imbracate cu metal lustruit. Vopseaua trebuie curatata inaintea fiecarui transport si reinnoita in cazul in care se ingalbeneste sau se deterioreaza. Izolatia termica nu trebuie sa contina nici un fel de substanta combustibila. Cisternele trebuie prevazute cu dispozitive captatoare de temperatura.

Cisternele trebuie prevazute cu supape de siguranta si cu dispozitive de decompresiune de urgenta. De asemenea, sunt admise supape de depresurizare. Dispozitivele de decompresiune de urgenta trebuie sa functioneze la presiuni determinate in functie de proprietatile peroxidului organic si de caracteristicile constructive ale cisternei. Elementele fuzibile nu trebuie sa fie autorizate in corpul rezervorului.

Cisternele trebuie prevazute cu supape de siguranta de tipul cu arc pentru a se evita o acumulare importanta in interiorul rezervorului de produse de descompunere si de vapori degajati la o temperatura de 50°C. Debitul si presiunea de deschidere ale supapei sau supapelor de siguranta trebuie determinate in functie de rezultatele incercarilor prescrise in dispozitia speciala TA2. Totusi, presiunea de deschidere nu trebuie in nici un caz sa fie astfel incat lichidul sa se poata scurge prin supapa sau supape in cazul rasturnarii cisternei.

Dispozitivele de decompresiune de urgenta ale cisternelor pot fi de tipul cu arc sau de tipul disc de rupere, concepute pentru a evacua toate produsele de descompunere si vaporii eliberati in timpul a cel putin unei ore de scufundare completa in flacari, in conditiile definite de formulele de mai jos:

q = 70916 x F x A0,82

unde:

q = absorbtia de caldura [W]

A = suprafata scufundata [m²]

F = factor de izolatie [-]

F = 1 pentru cisternele neizolate, sau

pentru cisternele izolate

unde:

K = conductivitatea termica a stratului izolator [W.m-1.K-1]

L = grosimea stratului izolator [m]

U = K/L = coeficient de transmisie termica al izolatiei [W.m-2.K-1]

TPO = temperatura peroxidului in momentul decompresiei [K]

Presiunea de deschidere a dispozitivului sau dispozitivelor de decompresiune de urgenta trebuie sa fie mai mare decat cea prevazuta mai sus si sa fie determinata in functie de rezultatele incercarilor vizate la dispozitia speciala TA2. Dispozitivele de decompresiune de urgenta trebuie astfel dimensionate incat presiunea maxima in cisterna sa nu depaseasca niciodata presiunea de incercare a cisternei.

NOTA: Un exemplu de metoda de incercare pentru determinarea marimii dispozitivelor de decompresiune de urgenta figureaza in apendicele 5 al Manualului de incercari si criterii.

Pentru cisternele complet izolate termic, debitul si reglarea dispozitivului sau dispozitivelor de decompresiune de urgenta trebuie determinate presupunand o pierdere a izolatiei pe 1% din suprafata.

Supapele de depresiune si supapele de siguranta de tipul cu arc ale cisternelor trebuie prevazute de dispozitive de aparare impotriva flacarilor, cu exceptia cazului in care substantele de transportat si produsele lor de descompunere nu sunt combustibile. Trebuie avuta in vedere reducerea capacitatii de evacuare determinata de dispozitivele de protectie impotriva flacarilor.

TE13 Cisternele trebuie izolate termic si prevazute cu un dispozitiv de incalzire amenajat in exteriorul acestora.

TE14 Cisternele trebuie prevazute cu o izolatie termica. Izolatia termica aflata in contact direct cu rezervorul trebuie sa aiba o temperatura de aprindere superioara cu cel putin 50°C maximului pentru care cisterna a fost conceputa.

TE15 (Abrogat)

TE16 (Rezervat)

TE17 (Rezervat)

TE18 Cisternele destinate transportului de substante incarcate la o temperatura mai mare de 190 °C trebuie prevazute cu deflectoare plasate in dreptul orificiilor superioare de incarcare, pentru a evita in timpul incarcarii o crestere brusca si localizata a temperaturii peretelui separator.

TE19

Organele asezate in partea superioara a cisternei trebuie sa fie :

inserate intr-o cuva incastrata, sau

- dotate cu o valva interna de siguranta, sau

- protejate de o capota sau de elemente transversale si/sau longitudinale, sau de alte dispozitive care ofera aceleasi garantii, astfel profilate incat, in caz de rasturnare, sa nu aiba loc nici o deteriorare a organelor.

Organele asezate in partea inferioara a cisternei:

Conductele si organele laterale de inchidere si toate organele de golire trebuie sa fie, ori retrase cu cel putin 200 mm fata de cisterna, ori protejate cu o sina care are un modul de inertie de cel putin        20 cm3 transversal pe sensul de mers; garda la sol trebuie sa fie egala sau mai mare de 300 mm cu cisterna plina.

Organele asezate in partea din spate a cisternei trebuie protejate prin bara anti-soc prescrisa la 9.7.6. Inaltimea acestor organe fata de sol trebuie sa fie astfel incat sa fie protejate adecvat de barade protec’ie.


TE20 Spre deosebire de celelalte coduri-cisterna autorizate in ierarhia cisternelor din abordarea rationalizata de la 4.3.4.1.2, cisternele trebuie echipate cu o supapa de siguranta.

TE21 Inchiderile trebuie sa fie protejate de capace care sa se poata bloca.

TE22 (Rezervat)

TE23 Cisternele trebuie echipate cu un dispozitiv conceput astfel incat obturarea sa de catre substanta transportata sa nu se poata produce si sa previna orice pierdere si formarea aparitia unei suprapresiuni sau depresiuni in interiorul rezervorului.

TE24

Daca cisternele destinate transportului si distribuirii bitumului sunt echipate cu o bara de distribuire la extremitatea conductei de golire, dispozitivul de inchidere prevazut la 2.2.2 poate fi inlocuit cu un robinet de inchidere, situat pe tubulatura de golire si care precede bara de distribuire.


TE25 (Rezervat)

c) Omologare de tip (TA)

TA1 Cisternele nu trebuie sa fie omologate pentru transportul de substante organice.

TA2 Aceasta substanta va putea fi transportata in cisterne fixe sau demontabile si containere-cisterne in conditiile stabilite de autoritatea competenta din tara de origine, daca aceasta, pe baza incercarilor mentionate mai jos, considera ca un asemenea transport poate fi efectuat in siguranta. Daca tara de origine nu este Parte contractanta ADR, aceste conditii trebuie recunoscute de catre autoritatea competenta din prima tara parte contractanta la ADR implicata in transport.

Pentru omologarea de tip, incercarile trebuie executate pentru:

- a demonstra compatibilitatea tuturor materialelor care intra in mod normal in contact cu substanta in timpul transportului;

- a furniza date pentru facilitarea constructiei dispozitivelor de decompresiune de urgenta si supapelor de siguranta, luandu-se in considerare caracteristicile constructive ale cisternei; si

- a stabili orice cerinta speciala care ar putea fi necesara pentru siguranta in timpul transportului substantei.

Rezultatele incercarilor trebuie sa figureze in raportul pentru omologarea de tip.

TA3 Aceasta substanta poate fi transportata numai in cisterne cu codul-cisterna LGAV sau SGAV; ierarhia de la 4.3.4.1.2 nu este aplicabila.

d) Incercari (TT)

TT1 Cisternele din aluminiu pur nu trebuie sa fie supuse la incercarea initiala si incercarile periodice la presiune hidraulica decat la o presiune de 250 kPa (2,5 bar) (presiune manometrica).

TT2 Starea acoperirilor rezervoarelor trebuie verificata in fiecare an de catre un expert autorizat de catre autoritatea competenta, care va proceda la o inspectie a interiorului rezervorului.

TT3 Prin derogare de la prescriptiile punctului 2.4.2, inspectiile periodice vor avea loc cel tarziu o data la opt ani si vor cuprinde, in plus, un control al grosimilor cu ajutorul unor instrumente adecvate. Pentru aceste cisterne, incercarea de etanseitate si verificarea prevazuta la 2.4.3 vor avea loc cel tarziu o data la patru ani.

TT4 (Rezervat)

TT5 Incercarile la presiune hidraulica trebuie sa aiba loc cel tarziu o data la

trei ani

doi ani si jumatate

TT6 Incercarile periodice, inclusiv incercarea la               presiune hidraulica,trebuie sa aiba loc cel tarziu o data la trei ani.


TT7 Prin derogare la prescriptiile de la 2.4.2, examinarea periodica a starii interiorului poate fi inlocuita cu un program aprobat de catre autoritatea competenta.

TT8 Cisternele omologate pentru transportul Nr. ONU 1005 AMONIAC ANHIDRU, care sunt construite din ptel de granulatie fina cu o limita de elasticitate mai mare de 400 N/mm conform standardului de material, trebuie sa fie supuse in timpul fiecarei incercari periodice conform 2.4.2 la un control magnetoscopic pentru detectarea fisurilor superficiale.

Trebuie sa fie verificate sudurile circumferentiale si longitudinale din partea inferioara a fiecarui rezervor pe cel putin 20 % din lungimea lor, toate sudurile conductelor si orice zona reparata sau polizata.

e) Marcare (TM)

NOTA: Inscriptiile trebuie redactate intr-una din limbile oficiale din tara de omologare si, in plus, daca aceasta limba nu este engleza, franceza sau germana, in engleza, in franceza sau in germana, cu exceptia cazului in care acordurile incheiate intre tarile interesate in transport dispun altfel.

TM1 Cisternele trebuie sa poarte, in plus fata de indicatiile prevazute la 2.5.2, mentiunea 'A nu se deschide in timpul transportului. Pericol de aprindere spontana' (vezi de asemenea NOTA de mai sus).

TM2 Cisternele trebuie sa poarte, in plus fata de indicatiile prevazute la 2.5.2, mentiunea 'A nu se deschide in timpul transportului. Formeaza gaze inflamabile in contact cu apa' (vezi de asemenea NOTA de mai sus).

TM3 Cisternele trebuie sa poarte, pe placa prevazuta la 2.5.1, denumirea oficiala de transport a substantelor omologate si masa maxima admisibila de incarcare a cisternei, in kg.

TM4 Pe cisterne trebuie inscrise, prin stantare sau orice alt mijloc asemanator, pe placa prescrisa la 2.5.2 sau gravate direct pe rezervor, daca peretii sunt ranforsati, astfel incat sa nu fie compromisa rezistenta cisternei, urmatoarele indicatii suplimentare: denumirea chimica si concentratia omologata a substantei respective.

TM5 Cisternele trebuie sa poarte, in plus fata de indicatiile prevazute la 2.5.1, data (luna, anul) ultimei inspectii a starii interiorului rezervorului.

TM6 (Rezervat)

TM7 Pe placa descrisa la 2.5.1 trebuie sa figureze simbolul sub forma de trefla, ilustrata la punctul 5.2.1.7.6, prin stantare sau orice alt mijloc asemanator. Este admis ca acest simbol sa fie gravat direct pe peretii rezervorului, daca acestia sunt astfel ranforsati incat nu se compromite rezistenta rezervorului.

Prescriptii referitoare la materialele si constructia cisternelor fixe sudate, cisternelor demontabile sudate si rezervoarelor sudate ale containerelor-cisterna, pentru care este prescrisa o presiune de incercare de cel putin 1 MPa (10 bar), precum si ale cisternelor fixe sudate, ale cisternelor demontabile sudate si rezervoarelor sudate ale containerelor-cisterna, destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate apartinand clasei 2

Materiale si rezervoare

a) Rezervoarele destinate transportului de:

- gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune apartinand clasei 2;

- nr. ONU 1380, 2845, 2870, 3194, 3391 pana la 3394 si

- nr. ONU 1052 fluorura de hidrogen anhidra si nr. ONU 1790 acid fluorhidric care contine mai mult de 85 % fluorura de hidrogen, din clasa 8,

trebuie construite din otel.

b) Rezervoarele construite din otel cu granulatie fina, destinate transportului de: 

- gaze corosive apartinand clasei 2 si nr. ONU 2073 amoniac in solutie apoasa ; si

- nr. ONU 1052 fluorura de hidrogen anhidra si nr. ONU 1790 acid fluorhidric care contine mai mult de 85 % fluorura de hidrogen, apartinand clasei 8, trebuie tratate termic pentru a elimina fortele termice.

c) Rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate apartinand clasei 2 trebuie construite din otel, din aluminiu, din aliaj de aluminiu, cupru sau din aliaj de cupru (de exemplu, alama). Rezervoarele din cupru sau din aliaj de cupru nu sunt totusi admise decat pentru gazele care nu contin acetilena; etilena poate totusi sa contina cel mult 0,005 % acetilena.

d) Nu pot fi utilizate decat materiale adecvate la temperaturile minime si maxime de lucru ale rezervoarelor si accesoriilor acestora.

5.1.2 Pentru constructia rezervoarelor, sunt admise urmatoarele materiale:

a) otelurile care nu sunt susceptibile de rupere fragila la temperatura minima de lucru (vezi paragraful 5.2.1):

- otelurile moi (cu exceptia gazelor lichefiate refrigerate apartinand clasei 2);

- otelurile cu granulatie fina, pana la o temperatura de - 60°C;

- otelurile cu nichel (avand intre 0,5 % si 9 % de nichel), pana la o temperatura de ‑ 196 °C conform continutului de nichel;

- otelurile austenitice cu crom-nichel, pana la o temperatura de ‑ 270 °C;

b) aluminiul de cel putin 99,5 % puritate sau aliajele de aluminiu (vezi paragraful 5.2.2);

c) cuprul dezoxidat cu minimum 99,9 % puritate sau aliajele de cupru avand un continut in cupru de peste 56 % (vezi paragraful 5.2.3).

5.1.3 a) Rezervoarele din otel, din aluminiu sau din aliaj de aluminiu nu

pot fi construite decat fara imbinari, sau prin sudare.

b) Rezervoarele din otel austenitic, din cupru sau din aliaj de cupru pot fi brazate.

5.1.4 Accesoriile pot fi fixate la rezervoare prin intermediul unor suruburi, sau dupa cum urmeaza:

a) rezervoare din otel, din aluminiu sau din aliaj de aluminiu, prin sudare;

b) rezervoare din otel austenitic, din cupru sau din aliaj de cupru, prin sudare sau brazare dura.

Constructia rezervoarelor si fixarea lor pe vehicul, pe sasiu sau in cadrul containerului trebuie astfel executate incat sa se evite in mod sigur racirea partilor portante susceptibile de a fragiliza rezervoarele. Organele de fixare ale rezervoarelor trebuie sa fie concepute ele insele astfel incat, chiar si atunci cand rezervorul se afla la cea mai scazuta temperatura de lucru autorizata, sa prezinte in continuare calitatile mecanice necesare.

Prescriptii referitoare la incercari

5.2.1 Rezervoare din otel

Materialele utilizate pentru constructia rezervoarelor si cordoanelor de sudura trebuie, la temperatura minima de lucru, dar la cel putin - 20°C, sa satisfaca cel putin conditiile de mai jos in ceea ce priveste rezilienta:

incercarile vor fi efectuate cu epruvete crestate in V;

rezilienta (vezi paragrafele 5.3.1 pana la 5.3.3) epruvetelor a caror axa longitudinala este perpendiculara pe directia de laminare si care au o crestatura in V (conform ISO R 148) perpendiculara pe suprafata materialului, trebuie sa aiba o valoare minima de 34 J/cm2 pentru otelul moale (se pot efectua incercari, conform standardelor ISO existente, cu epruvete a caror axa longitudinala este in directia de laminare), otelul cu granulatie fina, otelul feritic aliat Ni < 5%, otelul feritic aliat 5% Ni 9%, sau otel austenitic cu Cr ‑ Ni;

- pentru otelurile austenitice, numai cordonul de sudura trebuie supus la o incercare de rezilienta;

pentru temperaturi de lucru mai mici de -196 °C, incercarea rezilientei nu este executata la temperatura minima de lucru, ci la -196 °C.

5.2.2 Rezervoare din aluminiu sau din aliaje de aluminiu

Imbinarile rezervoarelor trebuie sa satisfaca conditiile stabilite de catre autoritatea competenta.

5.2.3 Rezervoare din cupru sau din aliaje de cupru

Nu este necesara efectuarea de incercari pentru a determina daca rezilienta este suficienta.


Incercari de rezilienta

5.3.1 Pentru materialele cu o grosime mai mica de 10 mm, insa de cel putin 5 mm, se folosesc epruvete cu o sectiune de 10 mm x e mm, unde 'e' reprezinta grosimea materialului. Daca este necesar, se admite o degrosare la 7,5 mm sau 5 mm. Valoarea minima de 34 J/cm2 trebuie mentinuta in toate cazurile.

NOTA: Pentru materialele cu o grosime mai mica de 5 mm si pentru imbinarile lor sudate, nu trebuie efectuata incercarea rezilientei.

5.3.2 a) Pentru incercarea materialelor, rezilienta este determinata pe

trei epruvete, prelevarea fiind efectuata transversal pe directia de laminare; totusi, daca este cazul unui otel moale, poate fi efectuata pe directia de laminare.

b) Pentru incercarea imbinarilor sudate, epruvetele vor fi prelevate dupa cum urmeaza

Atunci cand e 10 mm

Trei epruvete cu crestatura, din centrul imbinarii prin sudura;

Trei epruvete cu crestatura, din centrul zonei de alterare datorita sudurii (crestatura in V trebuind sa traverseze limita zonei topite din centrul esantionului).






Centrul sudurii Zona afectata de caldura

Atunci cand 10 mm < e 20 mm

Trei epruvete din centrul sudurii;

Trei epruvete prelevate din zona de alterare datorita sudurii (crestatura in V trebuind sa traverseze limita zonei topite din centrul esantionului).






Centrul sudurii






Zona afectata de caldura

Atunci cand e > 20 mm

Doua seturi de trei epruvete (1 set pe partea superioara, 1 set pe cea inferioara) in fiecare din punctele indicate mai jos (crestatura in V trebuind sa traverseze limita zonei topite din centrul esantionului pentru cele care sunt prelevate din zona de alterare datorata sudurii).







Centrul sudurii





Zona afectata de caldura

5.3.3 a) Pentru table, media a trei incercari trebuie sa satisfaca valoarea minima de 34 J/cm2 indicata la 5.2.1; cel mult una dintre valori poate fi mai mica decat valoarea minima, fara a fi mai mica de 24 J/cm2.

b) Pentru suduri, valoarea medie rezultata pe trei epruvete prelevate din centrul sudurii nu trebuie sa fie mai mica decat valoarea minima de 34 J/cm2; cel mult una dintre valori poate fi inferioara celei indicate, fara a fi mai mica de 24 J/cm2 .

c) Pentru zona afectat[ de caldura (crestatura in V trebuind sa traverseze limita zonei topite din centrul esantionului), valoarea obtinuta cu cel mult una dintre cele trei epruvete va putea fi mai mica decat valoarea minima de 34 J/cm2, fara a fi mai mica de 24 J/cm2.

5.3.4 Daca nu sunt indeplinite conditiile prescrise la 5.3.3, o singura noua incercare va putea avea loc:

a) daca valoarea medie rezultata din primele trei incercari este mai mica decat valoarea minima de 34 J/cm2 sau

b) daca mai mult de o singura valoare individuala este mai mica decat valoarea minima de 34 J/cm2, fara sa fie mai mica de 24 J/cm2.

5.3.5 In timpul repetarii incercarii rezilientei pe materiale sau suduri, nici una din valorile individuale nu poate fi mai mica de 34 J/cm2. Valoarea medie a tuturor rezultatelor incercarii originale si incercarii repetate trebuie sa fie egala sau mai mare decat minimul de 34 J/cm2.

In timpul repetarii incercarii rezilientei zonei de alterare, nici una dintre valorile individuale nu trebuie sa fie mai mica de 34 J/cm2.

Referinta la standarde

Prescriptiile paragrafelor 5.2 si 5.3 vor fi considerate ca fiind indeplinite daca au fost aplicate urmatoarele standarde.

EN 1252-1:1998 Recipiente criogenice – Materiale – Partea 1: Cerinte de rezistenta la temperaturi mai mici de – 80 C

EN 1252-2:1998 Recipiente criogenice – Materiale – Partea 2: Cerinte de rezistenta la temperaturi cuprinse intre – 80 C si – 20 C.




Pentru tabla, axa de tractiune a epruvetelor este perpendiculara pe directia de laminare. Alungirea la rupere este masurata prin intermediul unor epruvete cu sectiunea circulara, a carei distanta intre repere este egala cu de cinci ori diametrul d (l = 5 d); in cazul folosirii unor epruvete cu sectiunea rectangulara, distanta intre repere, l, trebuie calculata cu formula: in care F0 desemneaza sectiunea initiala a epruvetei.

Pentru rezervoarele care nu au sectiunea circulara, de exemplu, rezervoarele in forma de cheson sau rezervoarele eliptice, diametrele indicate corespund celor ce se calculeaza pornindu-se de la o sectiune circulara cu aceeasi suprafata. Pentru sectiunile de aceste forme, razele de curbura ale invelisului nu trebuie sa fie mai mari de 2 000 mm pe laturi si de 3 000 mm deasupra si dedesubt.

3 In ce priveste definitiile pentru ''otel moale' si ''otel de referinta', vezi 1.2.1.

Aceasta formula rezulta din formula generala




in care:

e = grosimea minima a rezervorului in mm pentru metalul ales;

e0          = grosimea minima a rezervorului in mm pentru otelul moale conform punctelor 2.1.18 si 2.1.19;

Rm0 = 370 (rezistenta la rupere prin tractiune pentru otelul de referinta, vezi definitia la punctul 1.2.1, in N/mm2);

A0 = 27 (alungirea la rupere pentru otelul de referinta, in %);

Rm = limita minima de rezistenta la rupere prin tractiune a metalului ales, in N/mm2;

A = alungire minima la rupere prin tractiune a metalului ales, in %.

Pentru definitia ”otelului moale” si a ”otelului de referinta”, a se vedea 1.2.1.

Pentru definitia ”otelului moale” si a ”otelului de referinta”, a se vedea 1.2.1.

In cazul containerelor-cisterne cu un volum mai mic de 1 m3, acest obturator extern sau acest dispozitiv echivalent poate fi inlocuit printr-o flansa oarba.

In ceea ce priveste definitia 'cisternei inchise ermetic', vezi punctul 1.2.1.

Semnul distinctiv in circulatie internationala prevazut de Conventia de la Viena privind circulatia rutiera (Viena 1968).

Verificarea caracteristicilor de constructie cuprinde de asemenea, pentru rezervoarele cu o presiune de incercare minima de 1 MPa (10 bar), o prelevare de epruvete de sudura-esantioane de lucru, conform 2.1.23 si conform incercarilor de la 5.

In cazuri speciale si cu acordul expertului agreat de catre autoritatea competenta, incercarea la presiune hidraulica poate fi inlocuita printr-o incercare utilizand un alt lichid sau gaz, atunci cand aceasta operatiune nu prezinta nici un pericol.

G = presiunea minima de calcul conform prescriptiilor generale de la 2.1.14 (a se vedea 4.3.4.1).

Presiunea minima de incercare pentru Nr. ONU 1744 brom sau Nr. ONU 1744 brom in solutie.

Se adauga unitatile de masura dupa valorile numerice

Se adauga unitatile de masura dupa valorile numerice.

Pentru definitia 'cisternei demontabile', vezi punctul 1.2.1.

In cazuri speciale si cu acordul expertului agreat de autoritatea competenta, incercarea la presiune hidraulica poate fi inlocuita cu o incercare prin intermediul unui alt lichid sau gaz, daca aceasta operatiune nu prezinta pericole.

In locul denumirii oficiale de transport sau, daca este aplicabila, denumirea oficiala de transport de la rubrica n.s.a. urmata de denumirea tehnica, este permisa utilizarea unuia din termenii de mai jos:

- pentru nr. ONU 1078 gaz frigorific, n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;

- pentru nr. ONU 1060 metilacetilena si propadiena in amestec stabilizat: amestec P1, amestec P2;

- pentru nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate, n.s.a.: amestec A, amestec A01, amestec A02, amestec A0, amestec A1, amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Numele utilizate in comert si citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, nr. ONU 1965, Nota 1, nu vor putea fi utilizate decat in mod complementar.

- pentru Nr. ONU 1010 Butadiene, stabilizate: Butadiena-1,2, stabilizata, Butadiena-1,3, stabilizata.


Dupa valorile numerice, se adauga unitatile de masura

In locul denumirii oficiale de transport sau, daca este aplicabila, denumirea oficiala de transport de la rubrica n.s.a. urmata de denumirea tehnica, este permisa utilizarea unuia din termenii de mai jos:

- pentru nr. ONU 1078 gaz frigorific, n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;

- pentru nr. ONU 1060 metilacetilena si propadiena in amestec stabilizat: amestec P1, amestec P2;

- pentru nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate, n.s.a.: amestec A, amestec A01, amestec A02, amestec A0, amestec A1, amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Numele utilizate in comert si citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, nr. ONU 1965, Nota 1, nu vor putea fi utilizate decat in mod complementar.

- pentru Nr. ONU 1010 Butadiene, stabilizate: Butadiena-1,2, stabilizata, Butadiena-1,3, stabilizata.

Dupa valorile numerice, se adauga unitatile de masura

In locul denumirii oficiale de transport sau, daca este aplicabila, denumirea oficiala de transport de la rubrica n.s.a. urmata de denumirea tehnica, este permisa utilizarea unuia din termenii de mai jos:

- pentru nr. ONU 1078 gaz frigorific, n.s.a.: amestec F1, amestec F2, amestec F3;

- pentru nr. ONU 1060 metilacetilena si propadiena in amestec stabilizat: amestec P1, amestec P2;

- pentru nr. ONU 1965 hidrocarburi gazoase lichefiate, n.s.a.: amestec A, amestec A01, amestec A02, amestec A0, amestec A1, amestec B1, amestec B2, amestec B, amestec C. Numele utilizate in comert si citate la 2.2.2.3 cod de clasificare 2F, nr. ONU 1965, Nota 1, nu vor putea fi utilizate decat in mod complementar.

- pentru Nr. ONU 1010 Butadiene, stabilizate: Butadiena-1,2, stabilizata, Butadiena-1,3, stabilizata.






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright