Ficatul
Ficatul este o glanda
amficrina, hepatocitele elaborand atat bila (ca secretie externa) cat si unele
substante necesare metabolismului intermediar pe care le elibereaza in sange
(ca secretie endocrina).
Ficatul are origine endodermica si prezinta functii multiple intervenind in metabolismul proteinelor, glucidelor,
lipidelor, enzimelor, sarurilor minerale si vitaminelor. Este un organ de
stocaj pt un nr mare de factori activi (vit., hormoni), pt anumiti constituenti
celulari (glicogen, enzime). Ficatul participa la sinteza si inmagazinarea unor
proteine plasmatice. Este un rezervor de sange si un organ de excretie (elimina
produsi ai metabolismului intermediar ca pigmentii biliari, colesterolul si
ureea). Reprezinta aprox. 2-3% din greutatea corporala.
Structura histologica a ficatului cuprinde capsula si parenchimul hepatic.
Capsula sau tunica fibroasa delimiteaza ficatul fiind formata din t. conjunctiv
fibros in care predomina fibrele de colagen. Este dublata la exterior de
subseroasa si la exterior de seroasa peritoneala. Este mai groasa la suine si
rumegatoarele mari.
Parenchimul hepatic are ca unitate morfofunctionala lobulul hepatic. Acesta are
o forma prismatica cu baza poligonala. Lobulii sunt delimitati complet la suine
si rumegatoare sau incomplet (carnivore, hominide) de t. conjunctiv
interlobular ce formeaza stroma perilobulara. In afara lobulului hepatic
clasic, la niv. ficatului se mai descriu doua unitati functionale: lobulul port
si acinul hepatic.
Lobulul hepatic port cuprinde totalitatea unitatilor secretorii care sunt
tributare aceluiasi conduct biliar. Lobulii portatli sunt unitatile cu secretie
externa ale ficatului.
Acinul hepatic cuprinde totalitatea hepatocitelor irigate de acelasi vas care
isi varsa bila in acelasi canal biliar. Functiile acinului sunt atat de glanda
cu secretie interna cat si de glanda exocrina a ficatului
