Test examen - botanica sistematica

Facultatea de Agricultura

Specializarea Biologie - FR

Test examen

Botanica sistematica

Capitolul 1: Noțiuni generale

1.      Denumirile: Berberidaceae, Ranunculus indica, din punct de vedere taxonomic -

a)     ordinul, clasa

b)     familia, specia

c)     subincrengatura, regnul

d)     genul, subfamilia

e)     familia, genul

2.      Aratati modul de formare al denumirii stiintifice a speciilor vegetale (Nomenclatura plantelor)

Capitolul 2: Planta și mediul

3.      Plantele, in functie de cerintele fata de lumina și caldura, pot fi:

a)      eutrofe, neutrofile

b)      oligotrofe, alcalinofile

c)      sciadofile, microtermofile

d)      mezotrofe, acidofile

e)      megatrofe, eurifile

4.      O specie psamofila indica adaptarea la:

a)      temperaturi scazute, cu media anuala situata intre 2-4^o C;

b)      conditii de seceta

c)      soluri cu troficitate scazuta

d)      soluri cu o cantitate mare de cationi de calciu

e)      soluri cu textura nisipoasa

5.      Factorul limitativ al extinderii vegetatiei lemnoase de talie mare in partea superioara a etajului boreal este:

a)      media anuala a temperaturii de 2-5^o C

b)      vanturile puternice

c)      solurile feriiluviale

d)      precipitatiile medii de 700 - 900mm/an

e)      pH - ul scazut

6.      Specia de baza intalnita in etajul subalpin este:

a)      Crategus monogyna

b)      Quercus frainetto

c)      Agrostis capillaris

d)      Fagus sylvatica

e)      Pinus mugo

7.      Precizati care sunt caracteristicile de clima, vegetatie și sol ale zonei de stepa:

8.      Flora ruderala cuprinde specii:

a)     adaptate climatului rece și vanturilor puternice

b)     care se stabilesc pe terenuri virane, in apropierea drumurilor sau locuintelor

c)      cu areal intins, intrerupt de spatii cu conditii nefavorabile, reprezentata de mai multe populatii locale

d)     care concureaza plantele de cultura alaturi de care cresc

e)     intalnite pe vaile sau in jurul unor lacuri sarate

Capitolul 3: Bacteriophyta, Cyanophyta

9.      Bacteriile se caracterizeaza prin:

a)      celula de tip eucariot

b)      prezenta pigmentilor fotosintetizatori care asigura fotoliza apei și eliberarea oxigenului

c)      corp vegetativ pluricelular

d)      hranire exclusiv heterotrofa

e)      realizarea, prin hranirea saprofita, a unor reactii de fermentatie, importante pt. circuitul substantelor in natura

10.   Azotul liber din sol poate fi fixat de specii de bacterii din genul :

a)     Azotobacter, Rhizobium

b)     Nitrosomonas, Nitrosococcum

c)      Proteus

d)      Bacillus (B. amylobacter)

e)     Bacterium (B. aceticus)

11.   Structura celulei organismelor din Cyanophyta (increngatura bacteriilor/algelor albastre-verzi) cuprinde:

a)      pigmenti difuzi in citoplasma

b)      perete celular in care se regasesc substante asemanatoare chitinei

c)      cromoplasma care cuprinde nucleul bine individualizat

d)      centroplasma aflata spre interiorul celulei, formata din ADN, ARN și alte organite specifice

e)      plasmodesme prin care are loc comunicarea cu restul celulelor din colonie

12.   Heterociștii sunt celule:

a)     cu rol in deplasarea coloniei

b)     lipsite de perete celular

c)      care asigura fixarea azotului atmosferic

d)      aflate la marginea coloniei

e)      vegetative

Capitolul 4: Chlorophyta, Phaeophyta, Rhodophyta

13.   Plastidele verzi caracteristice algelor se numesc:

a)     cloroplaste

b)     cromoplaste

c)      cristale

d)      cromatofori

e)      centrozomi

14.   Hydrodictyon reticulatum, reteaua apelor, are corpul :

a)     de forma unui tal lamelar, fixat de stancile marine

b)     unicelular; formeaza colonii cu aspect de retea cu ochiuri hexagonale

c)      pluricelular - tal ramificat, aspru la pipait

d)      unicelular; celulele sunt tubulare, plurinucleate

e)      unicelular, celulele lipsite de un perete rigid nu au o forma fixa

15.   In clasa Conjugatophyceae, inmultirea sexuata are loc prin:

a)      diviziunea directa a celulei

b)      fragmentarea talului

c)      inmugurire

d)      gametangiogamie

e)      conjugare

16.   Produsul de asimilatie caracteristic algelor brune este:

a)     amidonul de cianoficee

b)     amilodextrina

c)      algina

d)      manitolul

e)      laminarina

17.   Carpogamia reprezinta:

a)       tip de inmultire asexuat, in urma careia rezulta spori imobili

Referat: Celula - esenta vietii (fenomene biotice) Referat: Fuel Cells (Celulele de combustibil)

b)       fragmentele de tal ce se desprind de planta mama in inmultirea vegetativa

c)        tip de particular de oogamie in care atat gametii masculi cat si cei femeli sunt imobili

d)       tip de inmultire caracteristic algelor brune

e)       tip de aparat vegetativ cenobial

Capitolul 5: Mycophyta, Lichenophyta

18.   Caracterizati pe scurt tipurile de corp vegetativ intalnite in cadrul increngaturii Mycophyta

19.   Dintre speciile toxice din Bazidiomycetae, face parte si:

a)      Synchytrium endobioticum

b)      Morchella esculenta

c)      Plasmopara viticola

d)      Phytophtora infestans

e)      Amanita phalloides

20.   Structura talului de tip homomer intalnit la Lichenophyta implica:

a)      gruparea zonala a componentilor

b)      raspandirea uniforma a masei gelatinoase formata de alga in impletitura laxa a hifelor miceliene

c)      formarea unui cortex extern si a unei axe centrale medulare

d)      diferentierea unui cortex dorsal, a unei zone gonidiale, respectiv a unei zone medulare si a unui cortex ventral

e)      existenta unor substante gelatinoase in cortexul superior

21.   Specia de lichen cu tal filamentos, cenușiu-verzui, fixat pe ramurile arborilor, impiedicand schimbul de gaze cu mediul este:

a)     Usnea florida

b)     Xanthoria parietina

c)      Cladonia rangiferina          

d)      Cetraria islandica

e)      Ervenia prunastri

Capitolul 6: Hepaticophyta, Bryophyta

22.   Precizati care sunt particularitatile celor doua increngaturi ale mușchilor

23.   Structura de forma cilindrica, cu rol de conducere a substantelor nutritive si de imprastiere a sporilor, caracteristica unor specii de muschi se numeste :

a)     capsula

b)     haustor

c)      columela

d)     seta

e)     opercul

24.   Atunci cand anteridiile și arhegoanele sunt dispuse pe ramificatii diferite ale aceleași plante de mușchi vorbim de specii:

a)      dioice

b)      de mușchi hepatici

c)      monoice

d)      de mușchi frunzoși

e)      haplodiplobionte

Capitolul 7: 1.Pteridophyta

25.   Pentru ferigi protalul reprezinta:

a)      generatia diploida

b)      structura pe care se formeaza organele de reproducere - anteridia și arhegonul

c)      sporofitul

d)      generatia de lunga durata

e)      frunza cu rol in producerea sporilor

26.   Prezentati etapele ciclului de viata la ferigi, precizand care sunt organele de inmultire, caracteristicile generatiei gametofitice precum și a celei sporofitice

27.   Speciile de ferigi erbacee perene, cu tulpini și ramuri articulate, costate și brazdate sunt intalnite in:

a)      Ordinul Polypodiales

b)      Familia Lycopodiaceae

c)      Genul Selaginella

d)      Clasa Equisetopsida

e)      Familia Salviniaceae

28.   Familia Marsileaceae cuprinde:

a)      plante de mlaștini, perene, cu rizomi

b)      plante acvatice natante, lipsite de radacini

c)      specii microfile

d)      plante cu frunze reduse la scvame, dispuse in verticil, așezate intr-o teaca comuna

e)      specii cu sori liberi, așezati pe marginea sau pe dosul frunzelor

29.   Cand specia este formata din plante cu frunze cu limbul intreg, lanceolat, cu baza cordata și sori liniari, paraleli cu nervurile secundare, așezati pe dosul trofosporofilelor, aceasta se numește:

a)      Equisetum arvense

b)      Nephrolepis exaltata

c)      Lycopodium selago

d)      Polypodium vulgare

e)      Asplenium scolopendrium

Capitolul 7: 2. Spermatophyta

30.   La plantele cuprinse in Spermatophyta:

a)         corpul vegetativ pluricelular nu este diferentiat in organe

b)         fecundatia poate avea loc in absenta apei, gametii masculi neciliati ajung la cei femeiești prin intermediul tubului polenic

c)          inmultirea se realizeaza prin spori de forme și marimi diferite

d)         gametofitul reprezinta generatia de lunga durata

e)         inmultirea vegetativa se realizeaza prin intermediul fragmentelor de frunzulite, tulpinite, protoneme

Capitolul 7: 2.1. Pinophytina (Gymnospermae)

31.   Dintre cele 4 subclase ale subincrengaturii Pinophytina, Cycadopsida se deosebește prin:

a)      florile femeiești sub forma foliacee, penate cu 2-8 ovule ortotrope dispuse pe margine

b)      ramificarea simpodiala a tulpinii

c)      seminte invelite in aril carnos

d)      radacini cu pneumatofori

e)      flori femeiești in forma de cupa, lung pedunculate

32.   Atunci cand vorbim de specii de plante dioice, cu conurile femeiești alcatuite din solzi carpelari care concresc la maturitate și inchid seminte nearipate, ele apartin genului:

a)      Thuja

b)      Cryptomeria

c)      Taxus

d)      Cupressus

e)      Juniperus

33.   Descrieti, cu exemple de specii, frunza la Pinophytina (Gymnospermae):

Capitolul 7: 2.2. Magnoliophytina (Angiospermae)

Clasa Magnoliopsida

34.   Speciile dicotiledonate se caracterizeaza  prin flori:

a)      unisexuate, dispuse monoic

b)      organizate pe tipul 5 sau 4, rar pe tipul 3

c)      lipsite de inveliș floral

d)      organizate, de regula, pe tipul 3, niciodata pe tipul 5

e)      cu invelișul floral de tip perigon sepaloid sau petaloid

subclasa Magnoliidae

35.   Spre deosebire de speciile din subfamilia Helleboroideae (Ranunculaceae), cele din Ranunculoideae prezinta:

a)      fructe de tip polifolicula

b)      nectarii evidente    

c)      fructe de tip folicula sau baca

d)      inveliș floral de tip perigon petaloid

e)      fructe de tip poliachena

36.   Atunci cand plantele formeaza capsule liniare, valvicide și au latex galben-portocaliu (de 3-4 cm), ele apartin genului.(Papaveraceae):

a)      Papaver

b)      Eschscholzia                              

c)      Chelidonium

d)      Glaucium

e)      Corydalis

subclasa Hamamelidae

37.   In subclasa Hamamelidae, sunt cuprinse specii:

a)      care se  polenizeaza cu ajutorul vantului (anemofile)

b)      al caror piese florale sunt dispuse spirociclic

c)      care se polenizeaza cu ajutorul insectelor (entomofile)

d)      numai cu flori hermafrodite

e)      care se polenizeaza cu ajutorul apei (hidrofile)

38.   Prezentati pe scurt, prin comparatie, genurile care alcatuiesc familia Fagaceae:

subclasa Caryophyllidae

39.   Dintre speciile familiei Caryophyllaceae,are caliciul cu sepale unite, cu dintii foliacei, mai lungi decat tubul și petalele:

a)      Dianthus caryophyllus

b)      Saponaria officinalis                              

c)      Gypsophila paniculata

d)      Agrostemma githago

e)      Lychnis viscaria

40.   Fructul speciilor genului Beta (Chenopodiaceae) este:

a)      achena, acoperit la maturitate de perigonul florilor femeiești   

b)      glomerul, format din achene concrescute intre ele și cu tepalele lignificate ale florilor din inflorescenta                          

c)      capsula globuloasa, poricida, cu stigmatul sesil ramas persistent

d)      polifolicula, foliculele fiind unite pe ¾ din lungimea lor

e)      poliachena, pe care raman stilele florii

subclasa Rosidae

41.   In familia Rosaceae, speciile subfamiliei Maloideae se caracterizezeaza prin:

a)      carpele numeroase, avand receptaculul plan, concav sau convex, persistent

b)      fruct multiplu                              

c)      gineceu monocarpelar, ovar cu pozitie inferioara

d)      fruct drupa

e)      gineceu inferior, alcatuit din 5 carpele libere, la fructificare receptaculul concrește cu acestea; fruct de tip poama

42.   Genul Amygdalus se deosebește de Prunus, datorita:

a)      prefoliatiei conduplicate, frunzelor lanceolate, ovarului și fructului paroase

b)      frunzelor serate și florilor scurt pedicelate, grupate in raceme multiflore                              

c)      frunzelor ovat-subrotunde, cu prefoliatie convoluta

d)      prefoliatiei conduplicate, florilor grupate cate 1-3, epicarpului acoperit cu pruina

e)      endocarpului slab comprimat, cu brazde adanci, neregulate; epicarpului paros sau glabru

43.   Spre deosebire de genul Trifolium, speciile genului Medicago (Fabaceae) au:

a)      frunze palmat-compuse, flori grupate in raceme terminale lungi

b)      foliole inegal petiolulate, serate pe toata marginea, inflorescente de tip racem axilar, lung pedunculat

c)      inflorescente de tip capitul, foliole egal petiolulate, cu marginea intreaga sau fin serata

d)      frunze tulpinale trifoliate, cele de pe ramurile florifere unifoliate

e)      inflorescenta de tip racem, foliole inegal petiolulate, serate numai in treimea superioara

44.   Caracterizati pe scurt floarea la familia Fabaceae și precizati tipul de fruct:

45.   Speciile familiei Apiaceae au fructul de tip mericarpic, prevazut cu coaste și valecule, cu miros caracteristic datorita:

a)      fasciculelor conducatoare, aflate in dreptul coastelor

b)      canalelor secretoare din dreptul valeculelor

c)      stilpodiului

d)      involucrului

e)      involucelului

46.   Convarietatea botrytis, a speciei Brassica oleracea (Brassicaceae) prezinta:

a)      tulpini ingroșate, carnoase

b)      mugur terminal tuberizat

c)      inflorescente ingroșate, carnoase, albicioase

d)      tulpina globuloasa, transformata in organ de depozitare

e)      mugurii axilari tuberizati

47.   Specia cu radacini drajonante și fruct de tip silicula indehiscenta, cordata, nearipata și valvele umflate din Brassicaceae, este:

a)      Raphanus raphanistrum

b)      Cardaria draba

c)      Armoracia rusticana

d)      Thlaspi arvense

e)      Capsella bursa-pastoris

48.   Diferenta dintre speciile genului Cucurbita și Cucumis este data de:

a)      tipul frunzei

b)      alcatuirea florilor

c)      tipul de fruct

d)      forma carceilor

e)      alcatuire tulpinii

49.   Specia din Cucurbitaceae cu fructul dehiscent, exploziv la deschidere este:

a)      Cucurbita maxima

b)      Lagenaria siceraria

c)      Cucumis sativus

d)      Cucumis melo

e)      Ecballium elaterum

50.   In   familia Oleaceae sunt incluse specii cu diferite tipuri de fruct:

a)      Quercus rubra - fruct achena

b)      Fraxinus palissiae - fruct monosamara

c)      Cornus mas - fruct drupa

d)      Gentiana lutea - fruct capsula

e)      Vinca minor - fruct bifolicula

51.   Dintre caracterele speciilor din Solanaceae fac parte:

a)      fructul de tip baca sau capsula

b)      tulpina volubila sau taratoare

c)      florile zigomorfe

d)      frunzele opuse

e)      radacinile tuberizate

52.   Atropa belladona (Solanaceae) este o specie cu:

a)      frunze imparipenat-compuse și fruct baca

b)      frunze sesile și fruct capsula pixida

c)      frunze simple, intregi și fruct baca neagra-lucioasa

d)      frunze cu petiolul aripat și fruct capsula valvicida

e)      frunze simple, acoperite cu peri stelati și fruct baca de dimensiuni mari

53.   Cuscuta și Orobanche sunt genuri cu specii holoparazite; speciile de Cuscuta se caracterizeaza prin:

a)      flori zigomorfe, grupate in raceme spiciforme

b)      parazitarea radacinilor

c)      corola bilabiata

d)      seminte foarte mici

e)      tulpini volubile, filiforme, ce formeaza haustori ce patrund in planta gazda

54.   In cadrul familiei Lamiaceae, corola, androceul sunt de tip:

a)      rotat, cu 5 stamine, alipite de tubul corolei

b)      pe tipul 4, alcatuit din 2 stamine

c)      bilabiata, didinam

d)      campanulata, triadelf

e)      dialipetala, tetradinam

55.   Plantele din Asteroideae (Asteraceae) au incluse in inflorescenta de tip antodiu flori:

a)      tubuloase

b)      ligulate

c)      zigomorfe

d)      asimetrice

e)      monosimetrice

56.   Specia din Cichorioideae (Asteraceae) cu tulpini scapiforme, terminate cu un singur antodiu și achene cu papus pedicelat este:

a)      Xanthium italicum

b)      Centaurea cyanus

c)      Sonchus arvensis

d)      Matricaria recutita

e)      Taraxacum officinale

57.   Prezentati trasaturile caracteristice plantelor din clasa Liliopsida (Monocotyledonatae):

58.   Din ordinul Liliales face parte și familia, datorita florilor cu inveliș de tip perigon petaloid și gineceului tricarpelar, gamocarp:

a)      Orchidaceae

b)      Commelinaceae

c)      Cyperaceae

d)      Iridaceae

e)      Juncaceae

59.   Precizati care sunt tipurile de inflorescente caracteristice familiei Poaceae (Gramineae):

60.   Speciile din genul Hordeum prezinta:

a)      spiculete cu 1-5 flori, așezate cate 1-mai multe la calcai

b)      spiculete cu 2 flori fertile, așezate cate 1 la calcai

c)      spiculete uniflore, așezate cate 3 la calcai

d)      spiculete cu 3 sau mai multe flori, protejate de glume rotunjite

e)      spiculete cu 3-5 flori hermafrodite și una unisexuata, mascula, așezate cate 2-5 la calcai