Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Fizica


Qdidactic » didactica & scoala » fizica
Diamantul si Carbonul - diamante artificiale



Diamantul si Carbonul - diamante artificiale


Diamantul

Carbonul se gaseste, in natura, in in stare elementara, in cele doua forme alotropice: diamantul si carbunele.

Diamantul se gaseste fie in zacaminte primare, in care s-a format, fie in aluviunile unor rauri. Zacamintele primare sunt roci eruptive (silicati), care au luat nastere din magma topita, patrunsa vertical din adancime prin scoarta solida a pamantului, unde s-a solidificat sub presiune mare. In zacamintele diamantifere care se gasesc numai in putine puncte pe glob, diamantele sunt sunt continute de obicei sub forma de cristale mici ( 0,1 - 0,5 grame/tona ), si numai rar ca bucati mai mari de forme neregulate ( cel mai mare diamant gasit pana in prezent este numit Cullinam, cantareste aproximativ 650 g = 3025 carate). Numai circa 5% din diamantele extrase sunt destul de pure pentru a putea servi ca podoabe. La slefuire se pierde cea mai mare parte din diamantul brut. Diamantele impure servesc pentru scopuri industriale.

Diamantul incolor si straveziu, cand este pur, cristalizeaza in sistem cubic. Densitatea este 3,51 g/cm³. Indicele de refractie, neobisnuit de mare da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conducator de caldura si electricitate.

Diamantul este una din cele mai dure substante cunoscute si de aceea este de neinlocuit in fabricarea de scule destinate a taia, gauri sau lustrui materiale foarte dure. El insusi nu poate fi lustruit decat cu propria lui pulbere. Pe de Alta parte diamantul este casant; el poate fi pulberizat intr-un mojar de otel.



Fiecare atom de carbon hibridizat sp³ dezvolta patru valente identice dirijate uniform in spatiu dupa schema tetraedica. Unghiul dintre doua valente este de 109°28`. Prin cele patru valente ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de alti patru atomi C formand astfel o retea tridimensionala infinita. Intreg cristalul constitue de fapt o singura molecula.

Proprietatile diamantului. Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietatile acestei substante. Temperatura inalta de vaporizare, aproape 4000°, lipsa unei faze lichide si caldura mare de vaporizare, egala cu caldura de atomizare se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalente. La temperatura inalta la care are loc vaporizarea vaporii de carbon sunt compusi din atomi liberi. Energiile de legatura C-C fiind foarte mari, se intelege pentru ce cristalele de diamant sunt asa dure.

Caldura atomica a diamantului este anormal de mica Cp=1,25 cal/mol la 25°, in loc de 6,4 cum cere regula Dulong si Petit.

Proprietatile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala (lipsa de absortie ) fata de lumina vizibila si ultravioleta pana la 1500Å sau mai jos dovedeste ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi excitati la frecventele acestor radiatii electromagnetice.




Nr.Crt.

xi

yi

xiyi

xi2

Yi

ui

ui2

(xi-xm)2

(yi-ym)2























































































































































TOTAL











Mediile aritmetice ale variabilelor sunt:

xm = 2209.4667
ym =

Din tabelul de mai sus se deduc valorile estimatorilor parametrilor a si b:

a = -297.53
b
=

Modelul liniar este descris de ecuatia:

Yi = -297.53 + 0,645 xi

Pe baza acestor valori se pot calcula abaterea medie patratica a variabilei reziduale su si abaterile medii patratice ale celor doi estimatori, sa si sb. Dispersia variabilei reziduale este:

unde:

k - numarul estimatorilor,

n - nr de variabile.


Abaterea medie patratica a variablei reziduale este:

su = 20.239

Abaterile medii patratice ale celor doi estimatori sunt:

sa =
sb = 


c)      Verificarea ipotezelor de fundamentare a metodei C.M.M.P


Estimatorii obtinuti cu ajutorul metodei C.M.M.P sunt estimatori de maxima verosimilitate daca sunt acceptate urmatoarele ipoteze:


1) Variabile observate nu sunt afectate de erori de masura.

Ipoteza se verifica prin 'metoda celor trei sigma', regula ce consta in verificarea urmatoarelor relatii:

xi I (xm sx)
yi
I (ym sy

unde:


Pe baza datelor din tabel se obtin urmatoarele rezultate:

sx
sy

xi I , )
yi I , )

Deoarece valorile variabilelor apartin intervalelor de mai sus ipoteza poate fi acceptata.


2) Ipoteza de homoscedasticitate

Varibila aleatoare (reziduala) u este de medie nula



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Fizica




Analize pe aceeasi tema


Diamantul si Carbonul - diamante artificiale
Econometria - la nivel microeconomic
Dependenta de temperatura a conductivitatii semiconductorilor si determinarea largimii benzii interzise
Studiul circuitului simplu - determinarea experimentala a legii lui Ohm- lucrare de laborator
Indicatorii asimetriei - reprezentarea grafica a seriilor cu distributie de frecventa
Potential electric, operatii matematice cu campuri, legea inductiei electromagnetice



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.