necrotic

Leziuni osteitice ale parodontiului apical cu caracter

destructiv

La nivelul osului apical

Proces rezorbtiv

La nivelul apexului dintelui

Sub actiunea - tesutului de granulatie (reactional )

Vase de neoformatie

Infiltrat limfo histio plasmocitar

Tesut conjunctiv tanar - fibroblasti

Patologiei pulpare

P.A.C. datorata in cea mai mare parte

CLINIC semne putine

Rx. - ceva mai multe - datorita participarii timpurii a osului la procesul de rezorbtie

Factori  generali (favorizanti )

tulburari metabolice

avitaminoze

tulburari circulatorii

colagenoze

infectii bacteriene

viroze

pregatesc terenul

Factori  locali (determinanti)

traumatici aceiasi

chimici                        ca in

bacterieni P.a.a.

P.a.c. sunt in ultima instanta consecinta factorilor bacterieni

care actioneaza prin: multiplicare directa

exotoxine

toxine

endotoxine

Factorii bacterieni          saprofiti ( in cavitatea bucala)

toxici (in parodontiu apical )

In ordinea frecventei:

streptococul viridans                                     escherichia coli

enterococ                           lactobacili

stafilococ auriu                                               difteroizi

bacili gram + treponeme

bacili gram - ciuperci

Streptococii au un bogat echipament enzimatic

streptodornaza

streptochinaza

hialuronidaza

dezoxiribonucleaza

hemolizine

leucocidine

Enzimele               distrug tesutul parodontal

inhiba mecanismele de aparare ale tesutului

parodontal

	Cai de patrundere a factorilor etiologici in parodontiu

1. Endodontica

afectiuni gangrena simpla treptat

p.a.a. brusc

in timpul insuficienta tratare si sterilizare

tratamentului a canalelor radiculare

endodontic obturatia incompleta de canal

2. Pungi parodontale           parodontite totale

3. Hematogena              mici focare de necroza in parodontiul apical date de:

traumatizarea mecanica a apexului cu ace K

traumatizare chimica spalaturi

demineralizare

medicamente pe mese

injectii plexale

traumatismele ocluzale

luxatii ( intensitate mare )

4. Calea de vecinatate

osteite

periostite

p.a.a. a dintilor vecini

foliculite

Mecanismele imune

In etiopatogenia p.a.c. un rol important

Argumente

A. In canalele dintilor cu p.a.c.                           antigeni

In procesele apicale cronice anticorpi (complex imun)

B. Presararea de serum - albumina bovina pe o camera pulpara deschisa

cresterea titrului de anticorpi serici (raspuns imun - umoral )

C. La animale ( pisica ) injectarea de Antigen in sange Anticorpi

Daca se aplica apoi acelas antigen, endodontic reactii dramatice

rezorbtii osoase intinse

Introducerea antigenului endodontic la animale nesensibilizate

nici-un raspuns

Raspunsul imun intervine in agravarea inflamatiei in primul rand prin anticorpi ( raspuns umoral )

aglutinare

Declanseaza o reactie de                                                   pentru a distruge

precipitare

antigenul care i-a generat

PANA AICI.

CONTINUARE PAG 10

Astfel celulele fagocitare distrug mei usor

materialul strain

Referat: Tehnologia obtinerii produselor de origine vegetala Lucrare: Determinarea aciditatii laptelui cu alcool etilic

si elimina

Interactiunea complementului cu complexul Ag/Ac substante

vasoactive                            stimuleaza fagocitarea prin chemotaxism

Fagocitele sunt activate si de IgE si IgM

Cerc vicios acumularea de fagocite

distructii tisulare mari

> cantitatii de Ag apoi Ac

Procesul se autointretine

	EFECTELE LEZIONALE PRODUSE PRIN RASPUNSUL IMUN

Raspunsul imun - un mecanism defensiv, favorabil, care poate duce si la unele fenomene distructive

Reactii de hipersensibilizare ( alergice ) imediate

intarziate

Hipersensibilitatea imediata mediata de IgE; IgM separat sau

impreuna

eliberarea de substante vasoactive

activarea complementului

liza celulelor gazdei

In P.a.c. intereseaza mai mult Hipersensibilitatea de tip intarziat

imunitate celulara

in zona periapicala acumulare de

macrofage

elibereaza limfochina

accentuarea procesului inflamator

autointretinerea inflamatiei cronice pe

cale imuna

A.            La nivel apical se acumuleaza majoritatea factorilor care

intretin o reactie imuna antigene

fagocite

tesut autohton necrotic

B.                                                              plasmocite

COMPONENTELE SISTEMULUI IMUN

1 umorale

anticorpi

limfocite

2 celulare

limfochinona

Mecanismele imune in procesul cronic se suprapun peste mecanismele inflamatiei propriu zise.

Este greu de distins care este cel dominant

1. IMUNITATEA UMORALA (plasmocite, anticorpi)

Anticorpii - 5 clase

1 - 2 Ig.M apare prima in organismul gazda

Ig.G ulterior

Proprietati sunt circulante ( > anticorpii serici )

se cupleaza cu macrofagele

actioneaza cu complementul accentuand

procesul inflamator

3. Ig.A - (secretii ) - saliva - efect antibacterien

4. Ig.E - asociata eozinofilelor - reactii de hipersensibilitate

5. Ig.D - receptor de suprafata al limfocitelor B

2.1. limfocite

IMUNITATEA CELULARA

2.2. limfochine

2.1. Limfocitele T implicate in raspunsul imun celular

T supresoare ( TS )

T citotoxice ( TC )

T helper ( TH )

TD secreta limfochinele

activeaza macrofagele

Limfocitele TH si TS declansarea raspunsului imun

local.

2.2. Limfochinele

actioneaza asupra macrofagelor

actioneaza direct agent agresor

modifica procesul inflamator deja existent

agenti microbieni

a) Limfotoxina actioneaza pe

celule autohtone

b) Factorul de activare a macrofagelor ( M.A.F. )

c) Factorul de inhibare a migratiei ( M.I.F.)( retin macrofagele in

focar)

d) Factorul chemotactic eozinofil al anafilaxiei ( E.C.F-A )

efect supresor asupra inflamatiei

Eozinofilele distrug substantele vasoactive histamina

serotonina care

induc procesul inflamator

e) Factorul de activare a osteoclastelor ( O.A.F.)

proces de osteoliza

Pentru a actiona sunt necesare unele prostaglandine   

MEDIATORII CHIMICI

1. Histamina             eliberata de mastocite

2. Complementul liza bacteriilor

liza celulelor autohtone

3. Sistemul Kininelor bradichinina

lizilbradichinina

Sunt vasoactive - vasodilatatie

- chemotactism

stimularea musculaturii netede

provocarea durerii

Kininele impreuna cu histamina

serotonina

prostaglandinele

pot actiona pe vase

modificarea permeabilitatii vasului

accentuarea vasodilatatiei

accentuarea procesului inflamator

SISTEMUL KININELOR PROSTAGLANDINELE

functionarea normala a organismului

Homeostazia

4. Derivatii acidului arahidonic

adevaratii hormoni ai inflamatiei

prostaglandina

tromboxan

leucotrine

histamina

Durerea indusa de

bradichinina

Potentata de prostaglandine care produc

febra chemotoxine

edem agregare celulara

vasodilatatie

PATOGENIA P.A.C.

A.) P.A.C. constituite pe tesut indemn

B.) P.A.C. care apar pe un tesut lezat anterior

A.)               Procesul inflamator concentrat

spatiul parodontal

la nivelul apexului

	FORTELE CAUZALE

determina un proces lent de rezorbtie

osteoclaste                        a ligamentelor alveolare

macrofage a corticalei interne a osului alveolar

TESUT CONJUNCTIV FIBROS TESUT DE GRANULATIE

Spatiile create se umplu cu:

			METAPLAZIE REGRESIVA

Tesutul de granulatie            infiltrat celular

vase de neoformatie

	Osul e compact Individ cu buna reactivitate

Cand

Difuziunea tesutului de granulatie se face greu

Apare o P.a.c.              circumscrisa

bine delimitata                      granulom

situata in jurul apexului

	Osul slab mineralizat Spatii medulare largi Trabecule putine Reactivitate slaba

Daca

Rezorbtie facila

Tesutul de granulatie invadeaza spatiul medular

directii diferite

caracter difuz

Se instaleaza o P.a.c. difuza

B.)Procesul inflamator se desvolta pe un parodontiu lezat anterior

Cuprinde de la inceput:

zone mai largi

difuzeaza in spatiile medulare

aspect difuz, neregulat

aspect extensiv

In ambele situatii ( A. B. ) se pot suprapune ACUTIZARI

Clinic P.a.c. se pot instala dupa

gangrena simpla

P.a.a.

obturatii incomplete de canal

chiar dupa obturatii complete de canal( Rx )

CLASIFICAREA P.A.C.

W. SHAFER, M. HEINE, B. LEVY descriu urmatoarele forme:

1.granulom periapical

2.chist radicular sau periapical

3.abces periapical cronic (abces dentoalveolar)

4.osteomielita supurativa cronica

osteomielita sclerozanta focala cronica (apare la tineri)

osteomielita sclerozanta difuza cronica (la varstnici)

osteomielita cronica cu periostita proliferativa

J. INGLE a clasificat astfel P.A.C

Osteite condensante

Periodontite apicale

Chistul apical

Periodontite apicale supurative

ZEROSI a dat urmatoarea clasificare:

Parodontita apicala cronica

Parodontita difuza cronica

Parodontita plastica PORDES

Parodontita granulomatoasa cu - granulom simplu

- granulom epitelial

Clasificarea folosita la Universitatea Loyola de catre F. WEINE

Osteoscleroza pulpoperiapicala

Periodontita apicala cronica

faza incipienta

faza avansata - granulom periapical

- chist periapical

- abces periapical cronic

CLASIFICAREA P.A.C. ( Aspectul clinico - radiologic )

1.) P.A.C. cu imagine Rx. conturata

P.a.c. fibroasa

Granulomul simplu conjunctiv

Granulomul epitelial fungos

chistic

Granulomul chistic

P.a.c. cu hipercementoza

Abcesul apical cronic

Osteita paradentara MELCHIOR

P.a.c. specifice actinomicoza

T.B.C

granulomul Brazilian

2.) P.A.C. cu imagine Rx. neconturata

p.a.c. difuza progresiva tip PARTCH

p.a.c. condensanta

CLINIC

Semne putine

ANAMNEZA

dureri in antecedente

edeme

tentative de tratament

	SUBIECTIV

fara dureri

STAREA PREZENTA

dureri vagi,

inconstante, caracter

nevralgiform

oboseala dintelui

senzatia de egresiune

discreta

INSPECTIE

Dinte - cu semne de gangrena

Mucoasa    modificari de culoare

congestie usoara

accentuarea desenului

vascular

OBIECTIV

fistula chiar

noduli         si pe

cicatrice tegumente

PALPARE

Dinte insensibil

lipsa sangerarii

Mucoasa in zona apexului

usoara ingrosare

periostala

chist

Ganglioni palpabili

mobili

nedurerosi

PERCUTIA

in ax ( - )

orizontala

T.V. ( - )

EXAMENE COMPLEMENTARE

Ex. de laborator          V.S.H

Hemoleucograma

Titrul A.S.L.O.

Teste specifice pentru infectia de focar

Ex. Rx. initial - depistarea dg

in timpul tratamentului

dupa obturatia de canal

la distanta in timp

A.) Rx. initiala - forma, numarul, angulatia radacinilor

- tentative de tratament

- resturi de ace, freze, pivoti

- cai false

- obturatii incomplete

- leziuni apicale forma

volum

contur

- implantarea dintelui

B.) In timpul                        - pentru depistarea canalelor

tratamentului - eliminarea pericolului de cai false

- determinarea lungimii canalului

- corectitudinea obturatiei

C.) Dupa tratament              - tendinta de vindecare

- leziunea < volum

> volum

stationara

CONTROALE LA 3 - 6 LUNI

ASPECTUL Rx. in diferite forme de P.A.C.

P.A.C. cu imagine Rx. conturata - P.a.c. fibroasa

Granulom simplu conjunctiv

Granulom epitelial

Granulom chistic

P.a.c. cu hipercementoza

Abces apical cronic

Osteita paradentara

MELCHIOR

P.A.C. cu imagine Rx. neconturata

P.a.c. difuza progresiva

P.a.c. condensanta

CONFUZII sinus

gaura mentoniera

fose nazale

cicatrici

aspect dupa rezectie apicala