Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport




Psihologie


Qdidactic » sanatate & sport » psihologie
Aptitudinile - principalele perioade de varsta ale copilariei



Aptitudinile - principalele perioade de varsta ale copilariei




APTITUDINILE


Aptitudinile sunt insusiri care, in ansamblul lor, asigura posibilitatea invatarii anumitor cunostinte, priceperi si deprinderi. Unii psihologi considera aptitudinile ca fiind insusiri innascute, ceea ce in opinia altora este doar partial adevarat. Neindoielnic exista o componenta innascuta a aptitudinilor, mai putin evidenta decat in cazul temperamentului, insa si influentele mediului au consecinte privind cristalizarea aptitudinilor in forma in care se prezinta acestea la copil.

Leontiev definea aptitudinea drept insusire individuala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati. Definirea aptitudinii in functie de succesul obtinut intr-o anumita activitate este incorecta. Performantele ridicate obtinute de un elev la o anumita disciplina nu pot fi atribuite din start unei aptitudini superioare ; ele pot fi, de exemplu, rezultatele unei pregatiri suplimentare.

Astfel se impune raportarea aptitudinii la o alta componenta a personalitatii, tot de ordin instrumental, si anume la capacitate. Capacitatea exsprima posibilitatea pe care o are cineva de a efectua o actiune intr-un anumit moment. Ea se leaga intotdeauna de prezent si presupune atat invatare cat si o anumita experienta, adica anumite deprinderi ca rezultat al invatarii. Nu exista posibilitatea de a evalua direct aptitudinile decat prin evaluarea performantelor la anumite probe, adica a capacitatilor. Ceea ce ar putea indica nivelul de dezvoltare al aptitudinilor ar putea fi usurinta invatarii si calitatea executiei sarcinii.

Fiecare persoana are aptitudini mai mult sau mai putin dezvoltate in toate domeniile. Aptituidinile permit realizarea unor diferentieri intre indivizi. Daca toti oamenii normal dezvoltati poseda o anumita caracteristica, atunci aceasta nu mai constituie o aptitudine.








PRINCIPALELE PERIOADE DE VARSTA ALE COPILARIEI


Definind copilaria drept perioada celei mai intensive dezvoltari fizice si psihice a omului, trebuie sa constatam ca aceasta dezvoltare luata in ansamblul ei nu constituie un amestec omogen.Daca vom compara copii de varste diferite vom observa ca felul in care ei gandesc,simt si actioneaza este calitativ diferit. In timp ce prescolarul gandeste in imagini concrete si prin notiuni saturate de continut senzorial, scolarul se ridica pana la formele superioare ale gandirii notionale abstracte ; in timp ce emotiile foarte vii ale prescolarului sunt fluctuante si in general lipsite de control constient, trasaturile emotive ale scolarului se organizeaza in jurul unor obiecte, activitati, fiinte si chiar idei, imbracand haina sentimentelor intelectuale,foarte complexe ; in timp ce miscarile si actiunile prescolarului au de cele mai multe ori o motivatie imediata fiind legata de situatiile prezente, miscarile si actiunile scolarului dobandesc tot mai mult un caracter constient si voluntar, fiind orientate spre scopuri mai mult sau mai putin indepartate.

Toate aceste fapte ne arata prezenta unor particularitati psihologice de varsta specifice, lucru care face posibila impartirea copilariei in perioade (  trepte  sau  etape ) mai mult sau mai putin bine distincte. In dezvoltarea sa psihica, copilul parcurge mai multe trepte ale dezvoltarii, trecand succesiv de la o perioada de varsta la alta. Intre diferitele perioade de varsta exista o legatura interna : fiecare perioada precedenta constituie o etapa pregatitoare pentru perioada urmatoare si peste care copilul nu poate trece in dezvoltarea sa psihica. Succesiunea cronologica a varstelor copilariei nu se produce la intamplare, ci este dictata de legile generale ale dezvoltarii psihicului. Aceasta dezvoltare se desfasoara in conditiile interactiunii copilului cu mediul social-uman, a activitatii concrete pe care acesta o desfasoara si a influentelor instructiv-educative pe care adultul le exercita asupra lui.

Pe baza cercetarii stiintifice a practicii educative s-au stabilit urmatoarele stadii de dezvoltaresau perioade de varsta :

  • Varsta sugarului (0-12 luni)
  • Varsta anteprescolara ( 1-3 ani )
  • Varsta prescolara ( 3-7 ani )
  • Varsta scolara ( 7-18 ani )

Dezvoltarea psihica generala se explica prin acumularile cantitative si calitative ce au loc in diferite perioade de varsta. Aceasta dezvoltare este rezultatul evoluarii pana la un nivel determinat a proceselor psihice ale copiluli in cadrul fiecarei perioade de varsta, procese care nu au , insa, o cale independenta de dezvoltare, ele se leaga unele de altele in raporturi  interfunctionale  specifice, fapt care confera varstei respective un anumit profil psihologic.

In cadrul fiecarei perioade de varsta , dinamica dezvoltarii proceselor psihice poate fi diferita la copii de aceeasi varsta, etatea cronologica neasigurand prin ea insasi ,nivelul dezvoltarii psihice. Aceasta depinde si de ritmurile de acumulare a experientei senzoriale si verbale de catre copii,acestea, la unii fiind mai rapide si la altii mai lente. Datorita acestui fapt  varsta psihologica  poate sa avanseze sau sa ramana in urma fata de etatea cronologica. De aceea, la incheierea fiecarei etape a dezvoltarii psihice, pedagogul (educatoarea, invatatorul si profesorul) trebuie sa-si puna intrebarea : este pregatit prescolarul pentru a urma scoala elementara, scolarul de varsta mica pentru a trece in clasa a V-a, absolventul scolii medii pentru a studia in institutiile de invatamant superior ?

In educatia copiilor trebuie sa se tina seama de particularitatile de varsta. Oricat de just si de bogat ar fi continutul muncii de educatie, el poate sa ramana fara rezultat, daca nu se iau in considerare paricularitatile de varsta ale copiilor, Aceasta este o cerinta pedagogica obiectiva.






A DOUA COPILARIE (Perioada prescolara)


Perioada prescolara (3-6/7 ani), constituie ce-a de-a doua copilarie si cuprinde trei subdiviziuni : varsta prescolara mica, varsta prescolara mijlocie, varsta prescolara mare. Aceasta perioada se caracterizeaza printr-o dezvoltare complexa si interesanta, cu influente asupra evolutiei biopsihice ulterioare. Expresia celor 7 ani de acasa pe care  omul ii are sau nu ii are  reflecta tocmai importanta constituirii bazelor activitatii psihice si continuarea trasaturilor de personalitate ce isi pun amprenta pe comportamentele viitoare.

Copilul prescolar traverseaza etapa cunoasterii, prin largirea contactului cu mediul social si cultural din care asimileaza modele de viata ce determina o integrare tot mai activa la conditia umana. Concomitent, se dezvolta bazele personalitatii sale si capacitatile de cunoastere, comunicare, expresia si emanciparea comportamentelor ce ating grade de complexitate raportate la caracteristicile de varsta si dezvoltare psihofizica.

Intrarea copilului in gradinita corespunde unor noi cerinte si conditii de viata, esential diferite de cerintele si conditiile perioadei precedente. Copilul devine obiectul unor influente cu mult mai complexe si mai bine organizate din partea ambiantei prescolare (educatoare, grupele de copii, regimul prescolar etc.)care conditioneaza dezvoltarea lui psihica. In aceasta noua lume care i se dezvaluie, el este atras de activitatea oamenilor si de obiectele cu care lucreaza, imitand tot ce observa in jurul lui.

Se pot remarca unele diferente de dezvoltare psihica si mai cu seama modul de relationare si adaptare la conditiile de mediu pentru copiii care frecventeaza colectivitatea(gradinita) si pentru cei care raman in familie pana la intrarea in scoala. Invatamantul prescolar are darul de a pune bazele scolarizarii si a pregati pe copil pentru viata scolara.

In aceasta perioada, copilul este antrenat in activitati tot mai diverse, care alaturi de joc, contribuie la dezvoltarea fizica si psihica. Tot ceea ce spune , face si actioneaza, se relationeaza si exprima in atitudini, se joaca si participa la activitatile altora ii creaza copilului satisfactie, bucurii, trairi deosebit de intense in planul afectiv, o adevarata fericire fara griji si reticente, fapt pentru care aceasta perioada a mai fost numita si varsta de aur a copilariei.

Varsta prescolara este perioada in care jocul, ca activitate, capata o deosebita semnificatie. Copilul se antreneaza cu pasiune in jocuri de constructii, in jocuri de miscare sau in jocuri cu reguli, cu subiect sau de creatie etc. Jocul dezvolta relatii complexe intre copii, dar in acelasi timp, exprima si traduce unele particularitati psihice specifice varstei ; faciliteaza importante achizitii de experienta privind relatiile sociale. De aceea jocul are un rol foarte mare in dezvoltarea psihica.


Jocul este o activitate complexa, specifica copiilor, in toate timpurile, copiii s-au jucat si se joaca.

Plehanov, in  Scrisori fara adresa , a subliniat ca mediul social, adica societatea in care copilul se dezvolta, determina continutul si caracterul jocului. De aceea, din felul de a se juca al copiilor desprindem influenta societatii in care copilul traieste si chiar al clasei sociale din care face parte. Exista anumite jocuri care sunt frecvent intalnite la copii ( de-a doctorul ,  de-a cresa ,  de-a scoala ,  de-a mama si de-a tata ,  de-a libraria ), acestea urmand curba unor institutii sociale, a unor profesii, feluri de activitati umane etc.

Este interesanta remarca pe care o face K.D.Usinski cand subliniaza ca in joc papusa unei fetite gateste, coase, spala si calca ; a doua troneaza pe un divan, primeste vizite, merge la teatru sau la serate ; a treia isi bate servitorii, numara banii si ii aduna intr-o pusculita. Usinski expune aceste trei modalitati de a se juca cu papusa ca trei mentalitati, ca trei moduri de a vedea lumea si viata, mentalitati si moduri reflectate in jocurile copiilor. Tot astfel, in joc se reflecta evenimente ale vietii de fiecare zi, cum sunt : vizitele(de exemplu, la circ), injectiile pe care le face medicul, programul din familie, intamplarile din viata de la gradinita, etc.

In toate cazurile, jocul contribuie intens la educarea generala a copilului, la angajarea lui intr-o comunicare multilaterala, generata de subiectul ales si de rol.

Jocurile se impart in cateva categorii :

jocul de reproducere a unor mici evenimente, ca : culcatul ,imbaiatul, care treptat se schimba in joc cu subiect simplu(de-a scoate papusa la plimbare cu caruciorul), si apoi in joc cu subiect complex.

Jocul de-a familia este un joc frecvent intalnit la toate varstele, are numeroase caracteristici ce tin de mediul de provenienta directa a copiilor si de varsta lor.

La copii de 3 ani jocul cu subiect foarte simplu se amplifica, in timp ce la copii de 5-6 ani jocul cu subiect este intalnit chiar si atunci cand acestia nu au partener, unul si acelasi copil avand roluri succesive. Astfel apare jocul de alternanta.

Jocurile de miscare au o ampla evolutie si se impart in jocuri de miscare simple ( de exemplu, de-a avioanele, copii alearga in toate partile cu mainile intinse, fara o directie bine determinata) si in jocuri complexe in care regulile coordoneaza fiecare etapa( sotronul , jocurile cu mingea) . La grupa mica, jocurile de miscare nu au reguli foarte numeroase, cu ajutorul acestora, la copii se dezvolta orientarea in spatiu si in timp, atentia, precizia miscarilor, se stimuleaza spiritul de observatie, se disciplineaza comportamentul, se antreneaza vointa, etc.

Copiii din grupa mijlocie prefera jocurile de miscare complexe, unde apar miscari combinate, reguli mai numeroase si mai diverse. Un loc important printre jocurile de miscare il au dansurile elementare si simple, ele produc o mare placere copilului si au o anumitaevolutie la diferite varste.

La copiii din grupa mare, precizia in executarea regulilor devine punctul central al jocului de miscare. Jocurile in care se iveste posibilitatea obtinerii de performante devin tot mai numeroase.

Jocurile de creatie sunt uneori jocuri cu subiect si se organizeaza spontan si se constituie din experienta de viata a copiilor prescolari de toate varstele. Cu cat copilul este mai mic, cu atat subiectul jocului trebuie sa includa un grup mai mic de copii.

Am observat ca intr-un joc cum este cel  de-a ascunselea , prescolarul mic nu poate participa in mod corelat si concomitent cu ceilalti prescolari la toate etapele jocului. Singura regula pe care el a inteles-o este ca trebuie sa se ascunda, insa  a se ascunde , pentru el inseamna a se intoarce cu fata la perete. Nu sta mult   astfel ascuns  , el intampinandu-l pe cel care ii cauta, independent de etapa jocului, mai ales daca acesta il striga cu o oarecare bunavointa, copilul raspunde si paraseste ascunzatoarea. La a o posibila reluare copilul va face acelasi lucru.

In cadrul aceluiasi joc, am observat ca prescolarul mijlociu se ascunde in locuri foarte indepartate de locul  de bataie , cautand mult timp ascunzatoarea potrivita. Face multa galagie si se supara daca cei mici incurca jocul. Datorita faptului ca se ascunde in locuri din care ulterior ii este greu sa iasa, acesta este de multe ori  intrecut  in fuga spre locul  de bataie .

Prescolarul mare, spre deosebire de celalti doi cauta locuri de ascundere apropiate de locul  de bataie , drept pentre care reuseste sa iasa inviungator in acest joc.

Toate acestea denota ca se inregistreaza un mare progres in conduita copiilor in jocurile complexe, progres ce in subsidiar oglindeste organizarea si dezvoltarea activitatii lor psihice.


CAPACITATI DE CREATIE

Copilul prescolar intampina deseori obstacole pe suprafata plana a hartiei.

La 3 ani prescolarul des. la intamplare, fara intentii initiale clare, desi tine mult la desenul lui si il arata tuturor. Cele mai elementare desene ale prescolarilor au drept caracteristica o incapacitate generala de asamblare. Observam ca uneori chiar si un singur element compozitional al desenului este fragmentat.(v. Anexa nr.1.a. - desen executat de un copil prescolar mic). La aceasta varsta, abilitatea de a manui culorile este de asemenea scazuta, coloratia executata de copil este neomogena, depaseste limitele conturului obiectului ce trebuie colorat i se face cu o singura culoare.(v.anexa nr. 1.b.)

Copilul de grupa mijlocie reuseste sa creeze o legatura intre diferitele obiecte si figuri desenate.(v. Anexa nr.2.a. ). La aceasta varsta coloratia se corecteaza relativ, copilul folosind mai multe culori ,in limitele impuse de caracteristicile obiectelor desenate(v. Anexa 2.b.)

Copilul de grupa mare poate desena figuri geometrice fara sa intoarca foaia, desenul lor pare mai simplu , mai elementar,insa relatiile de marime dintre obiectele sau fiintele reale si obiectele sau fiintele desenate raman in continuare disproportionate(v. Anexa nr.3.)









Varsta prescolara mica(de la 3 la 4 ani)se caracterizeza printr-o evolutie evidenta de la o stare de relativ echilibru general in procesul adaptarii la conditiile mediului familial, la o stare de mai mare instabilitate si expansiune.



Prescolarii din grupa mica se aseamana destul de mult cu anteprescolarii, jocurile lor fiind inca sarace in continut.

Varsta de 3 ani este varsta la care copilul paseste intr-un nou stadiu al personalitatii. El considera ca parintii lor sunt cei mai minunati si doreste sa le semene cat mai mult. Negativismul automat si ostilitatea care pluteau la suprafata la 2 ani par a disparea dupa 3 ani la majoritatea copiilor. Sentimentele fata de parinti nu sunt numai prietenesti ci si calduroase si tandre. Totusi, copiii nu sunt atat de devotati parintilor incat sa-i asculte intodeauna si sa se comporte cum trebuie, tot timpul. Ei sunt persoane independente cu idei proprii. Ei doresc sa-si manifeste personalitatea chiar daca acest lucru inseamna sa treaca uneori peste voia parintilor. La varsta de 3 ani copiii doresc sa le semene parintilor ca perosnalitate. Ei se joaca adesea de-a mersul la serviciu, de-a bucataria, de-a ingrijitul copiilor. Ei se identifica cu parintii prin acest comportament. identificarea este mult mai mult decat o joaca. Este modul in care se formeaza personalitatea lor, este modul in care se contureaza idealurile si conceptiile de baza pe care copilul le va avea in viata fata de munca, fata de semenii lui si fata de el insusi.In cursul acestor ani se face trecerea de la stagiul de bebelus la copilaria propriu-zisa.Acum copiii au o bogata imaginatie,pot avea temeri puternice,adora sa se joace si le plac activitatile fizice in general.Ei incep sa se simta mult mai comfortabil petrecand perioade de timp departe de parinti,cateodata sunt timizi in a incerca lucruri noi. Bineinteles ca fiecare copil de 3-4 ani este diferit si are propriu stadiu de dezvoltare.Daca esti preocupata de dezvoltarea copilului tau,sau daca nu mai poate face ceva din ceea ce obisnuia sa faca cu ceva timp inainte,este important sa te consulti cu pediatrul sau cu asistenta pediatra a copilului.Daca ceva este in neregula este de ajutor de aflat din vreme.Daca totul este in regula,este bine de stiut ca copilul tau se dezvolta normal in propriul sau stil.Copilul de 3 ani este la inceputul sau de a invata cum sa se impace cu ceilalti din jurul sau.El isi poate controla sentimentele mult mai bine decat la varsta de doi ani,dar totusi este probabil sa mai aiba accese de nervozitate.El incepe sa inteleaga unele abilitati sociale cum ar fi impartitul lucrurilor cu altcineva sau cum sa fie dragut,dar el va incepe sa invete acestea numai intr-un mediu sigur si simtindu-se fericit.

Copilul de 3 ani isi dezvolta simtul umorului,ii place sa rada si repeta frazele sau situatiile caraghioase.Le place sa aiba de ales,dar se vor descurca mai bine daca alegerea este limitata,cum ar'te poti incalta cu tenesii rosii sau cu cei albastrii, inca mai vor papusa(jucaria) preferata,paturica sau alte lucruri preferate atunci cand sunt obositi sau cand nu sunt acasa. Ei pot avea idei stricte in ceea ce inseamna un 'baiat' sau 'fata',de ex. fetele poarta haine dragute si baietii sunt precum Superman. Incep sa isi ia responsabilitati in ceea ce priveste toaleta proprie.

Copilulului de 3 ani ii place sa se joace si sa fie in preajma altor copii.Ei invata ca celelalte persoane sunt reale si au sentimente.Aceasta inseamna ca ei se pot intrista cand cei din jur sunt tristi.

Schimbarea dispozitiei este o indemanare pe care o va invata la aproape 4 ani,dar daca sunt suparati sau ingrrijorati ei nu vor fi capabili sa imparta din jucarii sau lucrurile lor cu altii.

Copii incep sa fie capabili sa astepte pentru scurt timp pentru ceea ce vor cum ar fi:vom merge afara dupa ce mananci de pranz.La aceasta varsta tipetele si accesele de furie sunt mult mai rare, ei fiind dornici sa le fie pe plac parintilor.Cu ajutorul acestora ei ar putea fi capabili sa incerce si altceva sau sa astepte pentru cateva minute. Copii inca se pot teme de monstrii,intuneric,animale, caracteristic acestei varste fiind cresterea capacitatii de fabulatie.


La 4 ani are loc un puseu de crestere. La aceasta varsta se dezvolta mult independenta copilului. El foloseste o vorbire mai bogata, are loc o crestere a capacitatilor de fabulatie si unele tendinte de a atrage atentia asupra lui.Isi creaza lumea lor interioara, cateodata fiind dificil pentru ei sa deosebeasca ceea ce este real de ceea ce nu este.. Copii la 3 ani nu spun minciuni dar cateodata realitatea interioara si extrioara se amesteca.Le face placere sa vorbeasca cu parintiidespre aceste  importante lucruri. Nu trebuie ca acestia sa rada niciodata de confuzia lor,ci trebuie sa le dea cantitati mici de informatii simple cand le explica anumite lucruri.

Unii autori considera ca varsta de 4 ani este o varsta de mare fragilitate psihologica si de mare sensibilitate fata de influentele pozitive si negative care se exercita asupra copilului, motiv pentru care ea poate fi considerata ca o varsta de cristalizare primara a viitoarei personalitati.

La aceasta varsta copilul adora activitatea fizica si ii place la nebunie sa alerge,sa sara,sa se catere,sa danseze,sa mearga pe trticicletasau sa inoate. Nu stiu inca sa se odihneasca si vor obosi  daca nu vor avea intercalate cateva activitati mai linistite intre aceste activitati fizice solicitante. Bineinteles este important ca toate aceste activitati trebuie sa se desfasoare in siguranta si sub supraveghere. La 3 ani jumate-4 ani, cateodata isi pierd coordonarea si increderea in sine. Le place sa se joace cu apa.Unora din copii de 3 ani le este frica de apa(piscina sau mare)iar altii adora sa inoate impreuna cu adultii. In orice caz,copii trebuiesc atent supravegheati in apropierea apei. -deoarece echilibrul este imbunatatit, un copil de 3 ani poate merge de-a lungul unei scanduri. La 3 ani stie sa pedaleze pe tricicleta, de asemenea se poate juca cu mingea dar prinsul ei este inca dificil. La 4 ani poate tine pixul sau creionul in pozitie corecta; -se pot incheia la nasturi. Intre 3 si 4 ani invata sa foloseasca foarfeca.

In ceea ce priveste limbajul, copilul vorbeste in propozitii simple iar in capusorul lor sunt atat de multe lucruri incat cuvintele nu vin destul de repede pentru a descrie tot ce este acolo. La 3 ani gresesc sau se balbaie cand incearca sa se exprime. Poate  fi extenuant a asculta si a explica lucruri copilului tau dar interesant in a imparti bogata lor imaginatie.Le place sa li se citeasca si este posibil sa vrea aceeasi poveste de mai multe ori.

La aceasta varsta unii copii reusesc de cele mai multe ori sa se exprime foarte clar,pe cand altii inca folosesc limbajul de bebelus; unii pot stalci sau gresi unele cuvinte, dar aceasta se va rezolva de la sine intr-o perioada de un an.La 3 ani jumatate stiu mai mult de 1200 de cuvinte, de asemenea pot intelege ce inseamna cuvinte precum:sub, pe, intr-o parte, inapoi, deasupra ; pun intrrebari incepand cu cuvintele:ce,cine,unde,de ce; pot vorbi despre ce s-a intamplat ieri si despre maine. Poti pune baza pe ceea ce copilul de 3 ani iti spune. Nu corecta insuccesul lui in exprimare dar atunci cand ii raspunzi foloseste forma corecta a cuvintelor. Incearca sa ai rabdare.Intreaba tot timpul cate ceva copilul.Unii copii devin ca vorbitorii entuziasmati daca constata ca intrebarea 'ce' va provoaca stres. Cei mai multi dintre ei vor raspunde la cererea voastra de a va lasa putin in liniste doar pentru cateva minute dupa care vor relua 'atacul' verbal. Este foarte important ca micutul sa inceapa sa mearga la gradinita,sa vorbiti cu educatoarea,sa va cunoasteti, si desigur sa va asigurati ca copilul se simte bine si este fericit. Felul in care parintele si copilul raspund separarii difera de la caz la caz,in functie de personalitate dar gradinita trebuie simtita ca o experienta pozitiva pentru amndoi (parinte si copil) dupa perioada de acomodare. Daca copilul nu se acomodeaza este recomandabil sa vorbiti cu educatoarea.

La aceasta varsta copilul trebuie incurajat foarte mult de catre parinti si educatori pentru a castiga mai multa incredere in sine :

- permiteti cat mai multe activitati fizice:mersul pe tricicleta,jocul cu mingea,invatat sa inoate.Totusi de retinut ca la 3-4 ani este prea devreme pentru jocurile in echipa sau pentru cele competitive.

- permiteti  cat mai mult timp pentru a indrepta lucrurile sau faceti-o dv. pentru ei.

- dati-le multe avertismente inainte sa trebuiasca sa termine orice activitate.

- cumparati jocuri simple cu mutari si regulica ei sa poata sa inceapa sa invete jocurile de cooperare.

- la aceasta varsta copii adora sa danseze,deci ii puteti incuraja prin punerea de muzica,cantecele.Astfel ei vor dansa si vor fredona in acelasi timp.

- le place de asemenea sa picteze si sa deseneze.Deci dati-le foi mari de hartie impreuna cu  creioane colorate.

- dati-le carti cu poze si carti de povesti care pot fi urmarite prin fotografii si puneti intrebari despre imagini.

- adora sa se uite la tv si pot vedea aceleasi lucruri iar si iar.

- inconjuratii cu multa dragoste,incurajari si aprobari si incepeti sa stabiliti anumite limite.

Varsta prescolara mijlocie (de la 4 - 5 ani)

La prescolarii din grupa mijlocie, cercul de cunostinte despre lumea care ii inconjoara se largeste simtitor,activitatea copilului devenind mai variata si mai complexa : continutul jocurilor se imbogateste, activitatile obligatorii implica un efort intelectual si fizic mai mare, cunostinte mai bogate.

La aceasta varsta, copilul adopta o atitudine mai receptiva la cerintele care se formuleaza fata de el.Are o infatisare placuta, e vioi,atent si interesat de tot ceea ce se petrece in jurul sau. Este mai retinut si gandeste inainte de a vorbi, straduindu-se sa formeze o adresare cat mai adecvata varstei sale. Capacitatea de cunoastere se afla intr-o faza de intensa dezvoltare, copilul manifestand o insistenta curiozitate fata de fenomenele de gnozie  de ce  si  cum .


In jurul varstei de 5 ani copilul manifesta o mare receptivitate fata de povestiri,ii plac episoadele incarcate de intamplari si este sensibilizat de deznodamantul acestora. Primele elemente ale caracterului impun copilului cerinta interioara de a gasi in faptele din povestiri un deznodamant de sanctionare a ceea ce este nedrept si de restabilire a adevarului si a binelui. Prescolarul este sensibil si la caracterul plauzibil al celor ce i se povestesc. De asemenea, el insusi este capabil sa povesteasca intr-un mod placut si interesant.


Varsta prescolara mare se caracterizeaza prin faptul ca treptat, pe fondul unei bune incadrari in mediul familial, copilul incepe din nou sa prezinte momente acute de nonconcordanta fata de cerintele ce se manifesta fata de el. Fenomenul incepe prin inmultirea raspunsuluio  nu  dat de copil in numeroase imprejurari, adesea, dupa acest raspuns conformandu-se insa cerintei.

La 6 ani activitatea creatoare este vie si mult mai stabila ca la 5 ani, copilul manifesta un interes deosebit pentru cartile cu imagini, incepe sa cunoasca literele de tipar ,se preocupa de desen si chiar de scris. Nivelul de dezvoltare psihica permite incadrarea lui in activitatea scolara.

Toate acestea ne permit sa spunem ca in perioada prescolara se castiga numeroase indemanari, abilitati, deprinderi de autoservire ; contradictiile dintre nazuinte, dorinte si capacitati, in cadrul cresterii spiritului de independenta, contribuie la organizarea, constituirea si dezvoltarea unor trasaturi de caracter.

Nu trebuie sa uitam ca fiecare copil este unic si se dezvolta in propriul sau ritm. Desi toti copii se dezvolta mai mult sau mai putin la fel,ei o fac in moduri diferite.Unii vor invata o abilitate cu usurinta dar vor fi greoi in alta.Ceea ce este important nu este cum copilul se dezvolta in comparatie cu un altul,ci ca el sa se dezvolte in ritmul sau propriu si sa fie fericit.

Asigurandu-i conditiile necesare,incurajandu-l mereu sa exploreze si sa incerce lucruri este cea mai buna modalitate prin care parintele ajuta copilul sa se dezvolte. Totusi,daca copilul pare sa fie cu mult in urma fata de alti copii de varsta lui sau pare ca da inapoi pentru mai mult timp,este bine sa fie consultat de catre un specialist-daca nu este nici o problema cu atat mai bine,iar daca este ajutorul cat mai devreme ajuta foarte mult.

Fiecare varsta are propriile sale caracteristici, de exemplu: la sase ani, copilul tinde sa faca pe seful, la sapte ani isi face griji si incepe sa ia viata in serios.

Este un fapt cunoscut de toti educatorii si de parinti ca, inca de la varsta de 5-6 ani ,copiii incep sa manifeste un viu interes pentru cunoasterea literelor si cifrelor. Ei vor sa citeasca si sa scrie. Nu putini sunt acei copii care, neprimind raspuns la insistentele lor fata de parinti de a li se arata ce litera este  asta ,  ce numar  (in loc de cifra) este  asta , incearca sa invete sa scrie , sa citeasca si sa socoteasca singuri.

Varsta prescolara mare (6-7 ani)

Prescolarii din grupa mare au ca activitate principala invatarea sistematica, ei pregatindu-se pentru intrarea in scoala, acum se joaca  de-a scoala  - apare la ei dorinta de a fi scolari .

Prescolarul de grupa mare este foarte interesat de citit si scris, de lucruri mult mai importante care sa le completeze cunostintele.

Concluzionam ca atat in perioada anteprescolara cat si in cea prescolara, activitatea de joc ramane cea mai contribuanta in formarea personalitatii. In acelasi timp jocul este instrument si mijloc al educatiei sociale si morale si datorita faptului ca vehiculeaza atat experienta umana pozitiva, cat si pe cea negativa (betia, bataia, conduite vulgare etc.), supravegherea acestuia de catre adult este esentiala. Participarea si rolul adultului in joc este de mai multe feluri :ajutor material, atunci cand cumpara sau repara jucarii si ajutor tehnic atunci cand explica modul in care pot fi utilizate jucariile sau cand descrie etapele jocului.

Jocul este activitatea fizica sau mintala gratuita, realizata datorita placerii pe care o provoaca, atunci cand este realizat cu pasiune acesta este un adevarat izvor de bucurie pentru copii.

Am observat ca datorita faptului ca in componenta grupei mari a gradinitei de copii sunt si copii cu varsta de cca.7 ani educatoarele sunt oarecum ingrijorate fata de manifestarile acestor prescolari deoareceacestia nu mai pot fi satisfacuti numai cu ce prevede indrumatorul pentru ei. Dupa cele doua activitati obligatorii, care dureaza impreuna saizeci de minute - in care copiilor li se cere un efort intelectual pentru a se putea concentra - urmeaza cea mai mare parte a timpului, in care ei activeaza sau se joaca la alegere. Lipsa unui program mai bine organizat, cu un continut precis si bazat pe interesele si preocuparile prescolarilor, pe particularitatile lor psihofizice, face ca ei sa fie galagiosi. Din intreaga lor comportare se deduce ca acesti copii trebuie sa aiba activitate continuu si sa fie orientati spre preocupari corespunzatoare varstei de 6 - 7 ani.

(Se scrie la gradinita - observatie)




Emil Verza, Florin Emil Verza, Psihologia varstelor, Editura Pro Humanitate, Bucuresti, 2000, p.91

Idem4, p.92

Ursula Schiopu, Psihologia copilului, E.D.P., Bucuresti,1967,p.141

Ursula Schiopu, Psihologia copilului, E.D.P.,Bucuresti,1967, p.141






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2023 - Toate drepturile rezervate -| copyright