Culoarea - efectele fiziologice si psihologice ale culorilor

Culoarea

Culoarea reprezinta unul din elementele fundamentale ale existentei umane. Ea este prezenta in viata si activitatea noastra, punandu-si amprenta pe tot ce ne inconjoara: de la culorile din interiorul locuintei, la cele din exteriorul ei (cladiri, strazi, magazine etc.).
De modul cum aceasta ne influenteaza sufleteste, aducandu-ne raceala sau caldura, bucurie sau tristete, liniste sau agitatie, depinde intr-o foarte mare masura linistea noastra interioara si gama trairilor afective. Pentru toate acestea culoarea a fost intotdeauna utilizata si studiata. Culoarea este in acelasi timp unul din factorii fundamentali ai dezvoltarii capacitatii creatoare a omului.

Din marea gama a radiatiilor electromagnetice (de la razele cosmice la cele de radio-emisie) ochiul percepe doar lumina (un sector cuprins intre razele ultraviolete avand unde scurte si cele infrarosii cu unde lungi). Lumina este definita, ca radiatia care poate fi sesizata cu ajutorul ochiului. Lumina alba se descompune printr-o prisma de cristal, in cele sapte culori ale curcubeului.

Perceptia culorilor a fost si este explicata, utilizand principiile de optica si neurofiziologie. Intensitatea luminoasa joaca de asemenea un rol important in mecanismul perceptiei cromatice, deoarece de la un anumit grad crescut de luminescenta, ochiul percepe defectuos schimbarile cromatice.

Cel mai remarcabil proces al perceptiei culorilor are insa loc la nivelul retinei. Conform teoriei tricromatice emisa de Thomas Young, conurile sunt de trei tipuri: unele sensibile la albastru, altele la verde si altele la rosu.

Efectele fiziologice si psihologice ale culorilor.

Conform unor cercetari stiintifice, culorile influenteaza starea fiziologica a organismului, procesele psihice si starile noastre afective.
In tabelul urmator sunt prezentate principalele efecte fiziologice si psihologice ale culorilor, precum si semnificatia lor psihoafectiva (Pavel Muresan - Culoarea in viata noastra).
 

Semnificatia psihologica si rezonanta afectiva

Rosu
- ridica tonusul muscular;
- activeaza respiratia; creste presiunea sangvina; da senzatia de caldura
- stimulator general;
- stimulator intelectual;
- faciliteaza asociatiile mintale de idei; senzatie de apropiere in spatiu;
- insufletire, mobilizare etc. se caracterizeaza ca 'forta vointei'; specifica tipului activ, ofensiv, competitiv, operativ; exprima dorinta

Portocaliu
- mentine presiunea sangvina; accelereaza pulsatiile inimii;
- favorizeaza secretia gastrica
- culoare calda; impresie de sanatate si optimism;
- senzatie de apropiere puternica; optimism;
- veselie
- aceleasi caracteristici ca si la culoarea rosie

Galben
- mentine functionarea normala a sistemului cardiovascular; stimuleaza nervul optic
- culoare calda si dinamica;
- senzatie de apropiere in spatiu; culoarea cea mai vesela; stimuleaza vederea; calmant al psihonevrozelor;
stimuleaza si intretine starea de vigilenta;
- caldura; intimitate;
- satisfactie; admiratie;
- inviorare
- caracteristica pentru tipul activ; exprima spontaneitate, aspiratie, originalitate, veselie

Alb
- contractia pupilei si a muschilor globilor oculari
- robustete, expansivitate, puritate, raceala, suavitate;
- este obositor prin stralucirea datorata reflexiei totale a luminii
- liniste, inocenta, virtute, sobrietate, pace, impacare, curatenie

Negru
- reducerea activitatii metabolice; repaus
- introversiune, depresie, neliniste, retinere;
- impresie de adancime, plinatate si greutate
- tristete, singuratate, despartire, doliu, sfarsit

In societatea moderna culorile au o puternica influenta fizio-psihologica in majoritatea domeniilor de activitate; de la industrie si medicina, pana la educatia artistica si estetica. Culorile pot fi optim folosite numai daca sunt cercetate si analizate prin metode stiintifice moderne, inclusiv prin metode artistice. Principalele legi care influenteaza efectele culorilor sunt:

. Legea acomodarii. Ochiul se acomodeaza variatiei cantitative a luminii, prin iris si variatiei lungimilor de unda, prin cristalin;

. Legea contrastelor simultane. Aceasta lege actioneaza la combinatiile dintre culorile care se invecineaza. De exemplu: rosu apare langa portocaliu, mai activ si mai cald si langa purpura, mai portocaliu; galbenul apare langa verde, mai cald si mai roscat si langa portocaliu, mai rece si mai verzui;

. Legea contrastelor succesive. Ochiul tinde sa aduca fiecarei culori, principalul ei contrast valoric sau complementar;

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

. Legea raporturilor dintre viteza perceptiei si lungimea de unda a culorilor. Nu toate cele trei tipuri de celule vizuale reactioneaza cu aceeasi viteza. Din aceasta cauza rosu este perceput mai repede ca albastrul. De asemenea culorile din centrul bandei spectrale se vad mai bine decat cele din extremitati;

. Legea iradierii. Un obiect de culoare deschisa pare mai mare decat altul (identic ca forma, dimensiune si material) de culoare inchisa;
De toate aceste fenomene cromatice trebuie sa se tina seama in proiectarea moderna din arhitectura, urbanism si design.

Culoarea in interiorul locuintei

Cromatica interioarelor locuintelor poate fi foarte variata, functie de diferiti factori precum: varsta, structura temperamentala a oamenilor, gusturi sau deprinderi, felul mobilierului sau obiectelor etc. In afara de acestea, mai este importanta si destinatia incaperii: sufragerie, birou, dormitor, hol, etc.
Cromatica unei incaperi trebuie sa fie in concordanta cu tipul de iluminat. In privinta iluminatului, s-a constatat, din experienta, ca in general:

. Living-room-ul trebuie sa aiba o lumina generala, de ambianta, si puncte speciale luminoase, separate, pentru fiecare functie: lampadare, aplice, etc;

. Dormitorul trebuie sa fie luminat discret, sursa principala nu trebuie sa se gaseasca obligatoriu in centrul camerei. El trebuie sa aiba lumina speciala de citit, la paturi si masa de toaleta;

. Bucataria are nevoie de o lumina centrala, din plafon, cat si de alte puncte luminoase in zonele de lucru (unde se spala, se curata, etc.);

. Holul este bine sa fie luminat indirect, prin raze proiectate in plafon (daca acesta este alb).

Prin cromatica lor interioara, camerele de locuit se cer a fi ospitaliere, sa invite la intimitate si buna dispozitie. Este imperios necesar sa se evite efectele violente, socante ale culorilor contrastante, agitate, ca sa nu mai vorbim de incarcatura de modele, linii si forme ce obosesc ochiul prin supraaglomerare si suprasolicitare nejustificate. Alegerea culorilor este o chestiune de gust estetic, dar si de psihologie. De aceea se recomanda scheme monocromatice luminoase, pastelate sau chiar acromatice, evitandu-se extremele : culorile inchise si reci ca si cele deschise si calde ce sunt, sau tind spre nuante astrale. Se pot incerca si formule bi si tricromatice, utilizandu-se culori armonice (consonante sau complementare) ce dau o ambianta placuta, usor inviorata si relaxanta. Desi zugravirea sau tapetarea unei locuinte poate aparea ca o problema gospodareasca marunta, curenta, relativ minora, de realizarea ei depinde crearea unei ambiante psihice si fiziologice corespunzatoare ce contribuie la igiena fizica si spirituala a oamenilor, dar si la educarea gustului pentru culoare.

Culoarea in spatiile destinate lucrului

Culorile spatiilor destinate lucrului, depind de felul activitatii desfasurate in locurile respective, si de alte conditii aferente.

Printre spatiile cel mai des analizate se gasesc halele industriale, laboratoarele, institutele de invatamant etc. O categorie aparte o reprezinta institutiile medicale.

Pentru stabilirea cromaticii interioare, a acestor spatii, trebuiesc avute in vedere trei aspecte, si anume: functional - utilitar, fizio-psihologic si estetic - artistic.

Se constata ca efectul culorilor asupra organismului variaza atat cu varsta, cat si cu oboseala.

Daca pentru aspectul arhitectural exterior culoarea este importanta, pentru cel interior este esentiala, deoarece pe acest fond cromatic se desfasoara cea mai mare parte a activitatii si existentei noastre. Din aceasta perspectiva culoarea ambientala la locul de munca si in locuinta fiecaruia are o insemnatate majora, daca tinem seama ca aceasta reprezinta unul din factorii ce dispune sau indispune, odihneste sau oboseste, intr-un cuvant, influenteaza activ sau pasiv comportamentul uman.

Ergonomia, ca stiinta multi si interdisciplinara, folosind cu preponderenta datele psihologiei experimentale, a stabilit ca pentru organizarea mai eficienta si cu efort mai mic a muncii, este necesar sa se studieze totalitatea factorilor ambientali.

Dupa studiile intreprinse de cativa cercetatori germani, culorile se comporta diferit in functie de pozitia lor in spatiul locuibil; efectul si informatia psihologica pe care o comunica variaza in raport de locul unde sunt plasate intr-o camera.

Nu este de neglijat utilizarea functionala, decorativa si psihologica corespunzatoare a culorilor in scoli, spitale, sali de spectacole, hoteluri, restaurante, in alte incaperi publice, asa cum nu este de ignorat efectul constient si subliminal al culorilor in cadrul mijloacelor terestre de transport, precum si in cele aeriene si navale.

Aspectul cromatic adecvat ofera scolii, respectiv procesului instructiv-educativ, un climat propice transmiterii si asimilarii cunostintelor, o atmosfera optima concentrarii atentiei in general. Culoarea dispune sau deranjeaza pe cei prezenti intr-o sala de curs, le mentine interesul pentru studiu, stimuleaza atentia in cazul unor planse, oboseste sau odihneste privirea. De aceea se recomanda culori pale din familia galbenului, verdelui, albastrului, rosului, sau chiar griului acolo unde sunt expuse mai multe materiale didactice colorate.

In comert si in marketing culoarea ocupa un loc important in amenajarea spatiilor destinate desfacerii produselor, in prezentarea atragatoare a reclamei, in etalarea marfurilor in vitrine, in conceperea ambalajelor etc.

Sunt relativ putine studii in aceasta privinta, in speta asupra felului in care efectele luminii si culorii influenteaza psihologia cumparatorului. Se mizeaza in general pe talentul decoratorilor si pe bunul simt al producatorilor care au invatat empiric ca fara un serviciu de concepere si organizare a reclamei, a prezentarii cat mai atragatoare a marfurilor sufera insasi desfacerea acestora. Sa nu uitam ca in alegerea unui produs, oricare ar fi el, culoarea nu se afla pe ultimul loc cand este vorba de facut o optiune. Preferintele in materie de culoare si forma sunt atat de diverse cand este in joc adoptarea unei decizii de cumparare, incat ele ar trebui studiate. Cercetarile ar fi necesar sa prospecteze felul in care efectul cromatic devine criteriu si contribuie la diferentierea optiunilor.

Culoarea mediului ambiant nu este numai un element decorativ al locului de munca , ci determina o anumita stare psihica, avand deseori legatura cu felul muncii executate. S-a constat experimental ca diferitele nuante de culori produc reactii psihice diferite. Din acest punct de vedere, culorile sunt impartite in patru grupe.
         - culori calde si culori reci, determinate de asocierea care se face intre foc si culorile rosu, portocaliu si galben si respectiv intre apa rece si culorile albastru si verde.
         - culori stimulative si culori linistitoare: nuantele vii si culorile calde sunt stimulative, iar nuantele pastel si culorile reci sunt linistitoare.
         - culori care dau senzatia de apasare si greutate, cum sunt culorile inchise si cele care nu dau ceasta senzatie - cele deschise
         - culori care dau senzatia de apropiere - cele inchise si calde - si culori care dau senzatia de departare - cele deschise.
         In afara de efectul psihologic, unele culori determina modificari de ordin fiziologic: de exemplu rosu stimuleaza presiunea sangelui si ritmul respiratiei, in timp ce albastru are efect invers, scazand presiunea sangelui si calmand respiratia si frecventa pulsului.
         Imbinarea culorilor la locul de munca trebuie sa urmareasca in principal normele utilitare si apoi normele estetice. In general, culorile deschide reflecta lumina, iar cele inchise o absorb.
         Pentru mobilierul biroului se recomanda culorile deschise; in cazul in care se folosesc culori inchise, acestea trebuie lustruite.
         La serviciu, cuvantul de ordine este eficienta. Oamenii eficienti sunt orientati catre obtinerea de rezultate. In planul designului interior, eficienta se traduce prin linii drepte si suprafete libere si usor de organizat (si de curatat).
         La serviciu trebuie sa primeze utilitatea si lipsa decoratiunilor care pot conduce la ocuparea unui spatiu necesar lucrului sau la distragerea atentiei celor care doresc sa se concentreze asupra muncii lor. Fiecare obiect trebuie sa ocupe un spatiu bine definit, toate lucrurile fiind in ordine si usor de gasit. Pastrati aproape lucrurile pe care le folositi des (dosare, obiecte de papetarie, telefon) si aranjati-le in sertare si fisete pe cele utilizate mai rar.
         Aranjati facilitatile (copiator, fax, cafetiera, dulapul cu consumabile, etc.) astfel incat toata lumea sa aiba acces liber la ele, fara a deranja colegii din incapere.
         O atentie deosebita se indreapta spre alegerea scaunului. O persoana care petrece 8-10 ore la birou poate suferi in timp de dureri de spate si de afectiuni ale coloanei. Pentru a preveni acestea, scaunul trebuie sa mentina o pozitie corecta (dreapta). Cele mai indicate sunt cele cu tetiera, care asigura astfel un confort suplimentar.
         Modul in care este asezat calculatorul (in cazul in care exista unul) trebuie gandit astfel incat sa asigure pozitia optima de lucru, lasand totodata spatiu pentru alte activitati (scris/citit etc.). De asemenea, in decorarea unui birou trebuiesc prevazute si spatii de depozitare (dulapuri, etajere etc.) pentru a evita aglomeratia de pe suprafata biroului.