Grila rezolvata Fundamentele Psihologiei

MULTIPLE CHOICE

Psihologia si-a inaugurat statutul de stiinta independenta fixandu-si ca obiect de studiu:

a. activitatea

b. constiinta

c. comportamentul

Psihologia a devenit stiinta independenta datorita adaptarii:

a. metodei testelor

b. metodei introspectiei

c. metodei experimentului

Pentru behaviorismul clasic obiectul de studiu al psihologiei trebuia sa fie:

a. lumea subiectiva interna

b. activitatea finalista

c. comportamentul

Psihologia introspectionista se centra:

a. pe studiul continuturilor si starilor interne ale constiintei

b. pe studiul expresiilor emotionale externe

c. pe studiul diferentelor individuale

Atributul de "psihologie obiectiva" se aplica:

a. introspectionismului

b. freudismului

c. behaviorismului

d. gestaltismului

Psihicul uman este:

a. integral innascut, predeterminat

b. preponderent dobandit

c. integral dobandit

Neobehaviorismul:

a. sustine schema S - R

b. neaga existenta constiintei

c. recunoaste existenta comportamentelor psihice interne

Modelul paradigmatic al psihologiei contemporane este:

a. S R

b. S 0 R

c. S P R

Gestaltismul se bazeaza pe:

a. considerarea interactiunii parte - intreg

b. considerarea exclusiv a partii

c. considerarea exclusiv a intregului

.Psihologia conduitei s-a constituit pentru a depasi limitele:

a) freudismului;

b) behaviorismului;

c) introspectionismului

a. b+c

b. a+c

c. a+b+c

In psihologia conduitei, conduita este considerata:

a. multime de reactii motorii si secretorii

b. un set de stari de necesitate

c. o manifestare a personalitatii in intregul sau

Pentru studiul conduitei P. Janet propunea:

a. metoda observatiei externe

b. metoda introspectiei

c. metoda clinica

Notiunea de activitate este:

a. echivalenta notiunilor de comportament si de conduita

b. se subordoneaza notiunilor de comportament si conduita

c. mai completa decat notiunile de comportament si conduita

Creatorul psihologiei conduitei este:

a. W. Wundt

b. J. Piaget

c. P. Janet

Potrivit intelegerii actuale, obiectul de studiu al psihologiei il constituie:

a. Comportamentul

b. Conduita

c. organizarea psihocomportamentala

d. universul psihic intern

Psihologia generala este o stiinta centrata pe:

a. individual, specific

b. general, universal

c. tipologic

Potrivit psihologiei umaniste, obiectul de studiu al stiintei psihologice trebuie sa fie:

a. functiile psihice particulare

b. omul concret cu problematica sa existentiala

c. conduita

d. activitatea

.Divergentele manifestate in istoria psihologiei sunt de ordin eminamente:

a. terminologic

b. empiric, faptologic

c. metodologic

Sistemul psihic uman se include in clasa sistemelor:

a. inchise

b. deschise

c. semideschise

Psihicul este o realitate:

a. nemijlocit observabila si perceptibila

b. imposibil de observat si cunoscut

c. cognoscibil in mod mijlocit

Prezenta si calitatea functionarii sistemului psihic le putem evalua:

a. pe baza relatarilor verbale ale subiectului

b. pe baza rezultatelor subiectului in abordarea si rezolvarea sarcinilor reale

c. pe baza descrierilor unor observatori neutri

In plan filogenetic, aparitia psihicului se leaga de:

a. aparitia excitabilitatii

b. aparitia sistemului muscular

c. aparitia functiei de explorare - semnalizare

Psihicul este o realitate:

a. substantiala

b. energetica

c. spirituala pura

d. informationala

Psihicul:

a. izvoraste din structura celulara interna a creierului

b. este o realitate paralela care coexista de la inceput cu creierul

c. este un rezultat al comunicarii creierului cu sursele externe de informatii

La nivelul creierului, functiile psihice:

a. nu au o localizare determinata

b. au o localizare precisa si invarianta

c. unele au o localizare precisa, altele o localizare dinamica

.In explicarea devenirii organizarii psihice a omului apelam la:

a. determinismul biologic intern

b. determinismul univoc extern

c. determinismul extern mediat

Determinismul psihicului uman este:

a. preponderent biologic

b. preponderent mixt, interactionist

c. preponderent social cultural

.Psihicul uman este un sistem:

a) static;

b) probabilist;

c) dinamic;

d) dinamic - evolutiv.

a. a+c

b. b+d

c. a+d

Caracterul hipercomplex al sistemului psihic uman este dat de:

a. numarul "elementelor" componente

b. diversitatea starilor afective

c. volumul conexiunilor externe

d. numarul "elementelor" componente si volumul conexiunilor interne si externe.

.La nivelul sistemului psihic uman, intre "input" si "output" exista o relatie:

a. de tip direct, univoc

b. de independenta

c. de tip mediat - probabilist

In cercetarea psihologica ne asteptam ca validitatea generalizarilor sa fie:

a. invers proportionala cu numarul cazurilor individuale investigate?

b. direct proportionala cu numarul cazurilor individuale investigate

In metoda experimentului de laborator, cercetatorul stabileste si controleaza in mod direct:

a) variabilele ambientale;

b) variabilele intermediare;

c) variabilele independente;

d) variabilele dependente.

a. b+c

b. a+b

c. a+c

Obiectivitatea cunoasterii psihologice depinde de:

a. sinceritatea subiectului

b. de gradul de concordanta dintre experienta subiectului si experienta cercetatorului

c. de acuratetea si fidelitatea inregistarii si prelucrarii datelor

In teoria freudiana, functionarea inconstientului se subordoneaza:

a. principiului emergentei

b. principiului placerii

c. principiului realitatii

Potrivit lui S. Freud, inconstientul:

a. este integral innascut

b. se formeaza in antogeneza timpurie

c. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

.In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

a. premisa interna a comportamentului

b. factor determinant al comportamentului

c. mecanism frenator al comportamentului

Inconstientul are un continut:

a. exclusiv afectiv-motivational

b. exclusiv cognitiv

c. mixt

Inconstientul are legatura:

a. mai mult cu gandirea

b. mai mult cu vointa

c. mai mult cu imaginatia

.Legea heterocroniei presupune ca:

a. toate componentele sistemului psihic se dezvolta in mod liniar

b. toate componentele sistemului psihic au acelasi ritm de dezvoltare

c. componentele sistemului psihic au ritmuri diferite de dezvoltare si momente diferite de maturizare - consolidare

Legea heteronomiei se refera la:

a. ritmul dezvoltarii diferitelor functii si capacitati psihice

b. succesiunea stadiilor psihogenetice

c. nivelul de dezvoltare - consolidare atins de diferitele componente psihice particulare

Constiinta este o structura:

a. eminamente cognitiva

b. eminamente afectiva

c. eminamente instrumental - actionala

Pentru a deveni eficienta si obiectiva, observatia trebuie:

a. sa se realizeze cu consimtamantul subiectului

b. sa provoace direct fenomenul sau comportamentul ce urmeaza a fi studiat

c. sa fie discreta si sistematica

d. sa fie spontana si episodica

Functionarea constiintei se subordoneaza:

a. principiului automatismului

b. principiului realitatii

c. principiului placerii

Latura activ - creatoare a constiintei se realizeaza prin:

a. functia reglatorie

b. functia proiectiva

c. functia cognitiva

Constiinta confera comportamentului un caracter:

a. imediat, impulsiv

b. agresiv

c. nemijlocit - teleonomic

d. defensiv - ezitant

Modelul structural actual al sistemului psihic uman este:

a. liniar

b. ierarhic bidimensional

c. ierarhic tridimensional

.In raport cu inconstientul, constiinta:

a. are un rol potentator - stimulator

b. are un rol moderator - frenator

c. are un rol acompaniator

Datorita constiintei, omul:

a. se contopeste cu lumea

b. se delimiteaza si se izoleaza de lume

c. se delimiteaza si se integreaza in lume

.Datorita constiintei, omul:

a. se insereaza in lume ca obiect

b. se adapteaza la lume pasiv

c. se relationeaza si se integreaza in lume ca subiect

Gratie constiintei, omul devine capabil:

a. sa raspunda imediat la stimulii externi

b. sa foloseasca unelte

c. sa inteleaga, sa explice si sa confere semnificatii obiectelor si fenomenelor din jur

Alegeti cele doua forme generice (bazale) in care se structureaza constiinta:

a) constiinta morala;

b) constiinta corporala;

c) constiinta lumii externe;

d) constiinta trecutului;

e) constiinta de sine.

a. b+d

b. b+c

c. c+d

d. c+e

Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:

a. o scurgere sau un torent continuu

b. un mozaic de stari (statice)

c. o imbinare intre static si dinamic

Functionarea constiintei poate fi estimata:

a. dupa expresiile fizionomice ale subiectului

b. dupa viteza de raspuns la stimulii externi

c. dupa eficienta si performanta actiunilor

Baza genetica a schemei operatorii a constiintei o constituie:

a. dinamica interna a inconstientului

b. actiunea directa in plan extern cu obiectele

c. satisfacerea trebuintelor alimentare

In dezvoltarea psihica a omului, ereditatea are:

a. un rol absolut

b. un rol relativ

c. un rol nul

Comportamentul instinctual se caracterizeaza prin:

a. analiza si evaluarea prealabila a conditiilor

b. compararea alternativelor

c. centrarea pe atingerea imediata a obiectului

In modelul freudian, intre inconstientul innascut si cel dobandit exista o relatie:

a. de concordanta

b. antagonica

c. de complementaritate

Inconstientul colectiv:

a. deriva din cel individual

b. include pe cel individual

c. precede si subordoneaza pe cel individual

Componenta morala a constiintei:

a. asigura satisfacerea neconditionata a trebuintelor

b. asigura caracterul teleonomic al comportamentului

c. asigura adecvarea comportamentului la normele si cerintele sociale

Constiinta este:

a. o organizare sistemic-integrativa emergenta

b. o organizare sistemic-integrativa emergenta

c. suma tuturor functiilor si proceselor psihice particulare

Activitatea onirica apartine:

a. starii de veghe relaxate

b. inconstientului

c. starii crepusculare a constiintei

. Constienta este:

a. sinonima si echivalenta cu constiinta

b. sinonima si echivalenta cu constiinta de sine

c. sinonima si echivalenta cu starea de veghe activa

"Priza de constiinta" se refera la:

a. latura afectiva

b. latura informativ-cognitiva

c. latura volitiv-declansatoare

In absenta sensibilitatii:

a. este compromisa doar dezvoltarea senzatiilor

b. este compromisa doar dezvoltarea miscarilor obiectuale

c. este compromisa intreaga dezvoltare psihica

Sensibilitatea este:

a) o functie constanta, nemodificabila;

b) o functie variabila;

c) o functie determinata exclusiv biologic;

d) o functie conditionata si socio-cultural.

a. b+c

b. b+d

c. a+b+c

d. a+d

Sensibilitatea asigura perceperea:

a. doar a stimulilor indiferenti

b. doar a stimulilor biologiceste necesare

c. a ambelor categorii de stimuli

Sensibilitatea umana este:

a. o functie modular-diferentiata

b. o functie global-difuza

Sensibilitatea este:

a. o variabila de tip discret

b. o variabila de tip continuu

Pragul absolut inferior si pragul absolut superior delimiteaza:

a. modalitatea sensibilitatii

b. intinderea sensibilitatii in raport cu semnificatia stimulilor

c. intinderea sensibilitatii in raport cu intensitatea stimulilor specifici

Legea pragurilor diferentiale a lui Weber-Fechner exprima:

a. diferenta dintre intensitatile a doi stimuli independenti

b. valoarea (catimea) ce trebuie adaugata la intensitatea stimulului initial

Legea Weber-Fechner a pragurilor diferentiale se confirma:

a. pe tot continuumul sensibilitatii

b. numai in segmentele extreme ale continuumului sensibilitatii

c. numai in segmentul mediu al continuumului sensibilitatii

Ca si informatia, psihicul:

a. poseda proprietati perceptibile, nemijlocit masurabile

b. este un caz particular al entropiei

c. este masura a gradului de organizare

Raportul dintre entropie si informatie:

a. este complementar-aditiv

b. este de subordonare

c. este antagonic

Conceptul de informatie contribuie la:

a. o mai exacta localizare a psihicului in creier

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

b. definirea naturii si statutului ontologic al psihicului

c. stabilirea relatiilor dintre constient si inconstient

Sensibilizarea semnifica:

a. scaderea sensibilitatii unui analizator ca urmare a prelungirii duratei de actiune a stimulului specific

b. cresterea sensibilitatii unui analizator prin stimularea lui repetata cu stimulul specific

c. cresterea sensibilitatii unui analizator ca urmare a stimularii altui analizator

Legea adaptarii are:

a. rol perturbator asupra perceptiei

b. rol optimizator asupra perceptiei

c. rolul ei depinde de sensul varierii nivelului sensibilitatii

Adaptarea se realizeaza cel mai rapid si la valorile cele mai ridicate in:

a. sfera sensibilitatii tactile

b. sfera sensibilitatii olfactive

c. sfera sensibilitatii luminoase

Contrastul culorilor reflecta:

a. raportul de intensitate

b. raportul de durata

c. raportul de modalitate

Senzatia este un model informational:

a. bidimensional

b. unidimensional               

c. contextual

Senzatia este:

a. o stare subiectiva pura a constiintei

b. expresia energiilor specifice ale organelor de simt

c. un cod-imagine al unei proprietati a stimulului speci

Senzatia este:

a. identica insusirii fizice a stimulului

b. un obstacol intre noi si lume

c. o veriga necesara a procesului de cunoastere a lumii

Cui apartine teza "intreaga viata psihica este reductibila la senzatii"?

a. psihanalizei

b. asociationismului

c. behaviorismului

Intre intensitatea stimulului si intensitatea senzatiei exista un raport:

a. invers proportional

b. logaritmic

c. direct proportional

. O senzatie ne permite sa:

a. identificam obiecte

b. sa deosebim un obiect de altul

c. sa reunim doua obiecte

Care din legile de mai jos sunt psihofiziologice:

a) legea contrastului;

b) legea pragurilor senzoriale;

c) legea semantizarii;

d) legea compensatiei.

a. c+d

b. b+c+d

c. b+c

d. a+d

Mecanismul senzatiei este:

a) blocul receptor;

b) blocul subcortical;

c) blocul cortical.

a. b+c

b. a+b+c

c. a+c

Senzatiile de culoare se obtin prin stimularea:

a. corpusculilor Meissner

b. aparatului bastonaselor

c. aparatului conurilor

Tonul cromatic este determinat de:

a. intensitatea fasciculului de lumina

b. lungimea undei electromagnetice

c. forma undei electromagnetice

Senzatiile tactile reflecta:

a. proprietati chimice

b. proprietati acustice

c. proprietati mecano-fizice

Receptorii sensibilitatii tactile sunt:

a) celulele bipolare;

b) corpusculii Meissner;

c) corpusculii Kranue;

d) discurile Merkel.

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c+d

d. c+d

Veriga corticala a analizatorului cutano-tactil se localizeaza in:

a. ariile 17,18,19 Brodmann

b. ariile 3,1,2 Brodmann

c. ariile 36,38 Brodmann

Homunculusul senzitiv corespunde:

a. sensibilitatii olfactive

b. sensibilitatii cutano-tactile

c. sensibilitatii auditive

Aparatul bastonaselor asigura:

a. vederea diurna

b. vederea nocturna

Aparatul receptor al sensibilitatii vizuale se afla in:

a. sclerotica

b. retina

c. nervul optic

Segmentul cortical al analizatorului vizual se localizeaza in:

a. ariile 4,6,8 - Brodmann

b. ariile 22,41 - Brodmann

c. ariile 17,18, 19 - Brodmann

Saturatia reprezinta:

a. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea neagra

b. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea alba de aceeasi claritate

c. gradul de deosebire al culorii cromatice date fata de culoarea gri

In conditii de intuneric sensibilitatea vizuala:

a. scade

b. creste

c. ramane constanta

Efectul psihofiziologic al culorii rosii este:

a. inhibitor

b. relaxant

c. excitator

Culorile spectrale se obtin:

a. prin actiunea compacta a fasciculului luminos

b. prin interferenta mai multor fascicule luminoase

c. prin descompunerea fasciculului luminos in lungimi de unda

Cel care a pus in evidenta existenta culorilor spectrale prin descompunerea fasciculului luminos a fost:

a. Helmholtz

b. Newton

c. Hering

Domeniul sunetului se delimiteaza pe baza:

a. amplitudinii vibratiilor acustice

b. frecventei vibratiilor acustice

c. formei vibratiilor acustice

Frecventa sunetului determina:

a. senzatia de tarie

b. senzatia de inaltime

c. senzatia de timbru

Impartirea sunetelor in zgomote si sunete muzicale are la baza:

a. frecventa undelor acustice

b. amplitudinea undelor acustice

c. regularitatea (periodicitatea) oscilatiilor

Datorita timbrului:

a. localizam sursa sonora

b. deosebim doua sunete de aceeasi inaltime

c. deosebim doua sunete de aceeasi intensitate

Potrivit legii Weber-Fechner, valoarea pragului diferential pentru sensibilitatea auditiva este:

a. 1/30

b. 1/15

c. 1/10

Receptorii sensibilitatii auditive se afla:

a. in membrana timpanica

b. in fereastra ovala

c. in membrana bazilara (organul lui Corti)

Veriga corticala a analizatorului auditiv se situeaza in:

a. ariile 3,1,2 Brodmann

b. ariile 41,42,22 - Brodmann;

c. ariile 44,24,26 - Brodmann

Intensitatea sunetelor o masuram in:

a. cicli/sec.;

b. microvolti

c. decibeli

Aparatul auditiv al omului functioneaza optim:

a. in raport cu intensitati scazute ale sunetelor

b. in raport cu intensitati mari ale sunetelor

c. in raport cu intensitati medii ale sunetelor

Pentru auzul muzical este definitorie:

a. diferentierea - identificarea inaltimii sunetelor

b. diferentierea - identificarea timbrului sunetelor

c. diferentierea - identificarea raporturilor de inaltime si durata dintre sunete

Auzul fonematic se dezvolta pe baza:

a. auzului muzical

b. auzului general

In dezvoltarea limbajului, auzul are un rol:

a. auxiliar

b. complementar

c. determinant

Pentru perceptia sunetelor vorbirii si a cuvintelor este indispensabila:

a. inchiderea ochilor

b. diferentierea structurii spectrale a sunetelor verbale

c. actualizarea modelelor lor interne din memoria de lunga durata

Auzul armonic consta in:

a. identificarea sunetelor muzicale prezentate izolat

b. recunoasterea cu usurinta a liniilor melodice

c. integrarea intr-o configuratie unitara a raporturilor de inaltime pe verticala dintre sunetele unei opere muzicale.

Senzatiile olfactive reflecta:

a. proprietati mecano-fizice

b. proprietati electromagnetice

c. proprietati chimice

Stimul olfactiv poate fi:

a. orice substanta

b. numai substantele volatilizabile

c. numai substantele lichide

Intensitatea unei senzatii olfactive depinde de:

a. tipul substantei folosite

b. prezenta sau absenta zgomotului de fond

c. concentratia substantei - stimul

Din punct de vedere psihofiziologic:

a. toate mirosurile sunt neutre

b. toate mirosurile au efect pozitiv

c. toate mirosurile au efect negativ

d. nici un raspuns nu este corect

Senzatiile olfactive se implica in reglarea actului alimentar:

a. prin continutul informational obiectiv

b. prin nota de placut - neplacut

c. prin intensitate

Senzatiile gustative reflecta:

a. starea de agregare a substantelor introduse in cavitatea bucala

b. temperatura substantelor

c. proprietatile chimice (moleculare) ale substantelor

Receptorii sensibilitatii gustative sunt dispusi:

a. in musculatura limbii

b. in invelisul superior al buzelor

c. in mucoasa limbii

Stimularea receptorilor gustativi se detine prin:

a. administrarea oricarei substante

b. administrarea doar a substantelor lichide

c. administrarea substantelor lichide si doar a substantelor ale caror molecule se dizolva in saliva

Senzatiile gustative se includ in categoria:

a. senzatiilor exterior informative

b. interoinformative

c. proprioinformative

Calitatea modala a senzatiilor gustative este determinata de:

a. starea de agregare a substantei

b. de miscarile limbii

c. de structura moleculara a substantei

Senzatia stimulul specific pentru senzatia pura de dulce este:

a. glucoza

b. zaharina

c. zaharul

Stimulul specific pentru provocarea senzatiei pure de amar este:

a. sarea amara

b. chinina

c. lactona

Stimulul specific pentru perceperea senzatiei pure de sarat este:

a. sarea de potasiu

b. sarea de sodiu

c. sarea de magneziu

Senzatiile gustative joaca un rol major in:

a. reglarea tonusului afectiv

b. reglarea secretiilor digestive

c. formarea preferintelor alimentare

Senzatia de foame:

a. creste nivelul sensibilitatii gustative

b. scade nivelul sensibilitatii gustative

c. nu are nici o influenta asupra nivelului sensibilitatii gustative

Senzatiile proprioceptive informeaza despre:

a. functionarea organelor interne

b. miscarile locomotorii

c. pozitiile posturale ale corpului in repaus

Semnalizarea proprioceptiva functioneaza:

a. uneori in stare de somn

b. numai in stare de veghe

c. permanent

Informatia furnizata de senzatiile proprioceptive participa la formarea si sustinerea:

a. tonusului muscular

b. schemei integrative a Eu-lui fizic

c. schemelor miscarilor obiectuale

Sensibilitatea kinestezica se activeaza:

a. la actiunea stimulilor externi

b. la declansarea miscarilor voluntare

c. la declansarea miscarilor involuntare

d. la declansarea oricarei miscari

Senzatiile kinestezice:

a. sunt un simplu acompaniament al miscarilor

b. sunt necesare in declansarea miscarilor

c. sunt indispensabile in reglarea miscarilor

Senzatiile kinestezice furnizeaza informatii si despre:

a. culoarea obiectelor

b. asperitatea obiectelor

c. greutatea si volumul obiectelor

Senzatiile organice semnalizeaza:

a) modificari structurale la nivelul organelor interne;

b) modificari functionale la nivelul organelor interne

a. a+b

b. a

c. b

Homeostazia mediului intern al organismului este:

a. un fenomen perturbator indezirabil

b. un fenomen reglator necesar

c. o stagnare a proceselor fiziologice

Starea de bine si confort fiziologic are la baza:

a. integrarea la nivel inconstient a semnalelor organice

b. integrarea la nivel constient a semnalelor organice

Senzatia de durere se produce:

a. la actiunea unei anumite modalitati de stimuli

b. la actiunea oricarei modalitati de stimuli

Senzatia de durere are:

a. un rol exclusiv negativ

b. un rol exclusiv pozitiv

c.atat un rol negativ cat si un rol pozitiv

Perceptia este:

a. rezultatul insumarii senzatiilor

b. rezultatul integrarii senzatiilor

In definirea si interpretarea perceptiei contributia cea mai adecvata a adus-o:

a. behaviorismul

b. gestaltismul

c. asociationismul

Perceptia este un model informational:

a. izomorfic

b. homomorfic

c. izomorfic - homomorfic

Perceptia furnizeaza informatii despre:

a. proprietatile esentiale si generale ale obiectelor

b. proprietatile situational - accidentale ale obiectelor

c. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati accidentale

Perceptia este:

a. produsul memoriei

b. produsul imaginatiei

c. rezultatul actiunii obiectului

Perceptia este:

a. un fenomen punctual - instantaneu

b. un proces multifazic.

Deosebirea dintre mecanismul senzatiei si cel al perceptiei apare:

a. la nivelul verigii receptoare

b. la nivelul verigii corticale

c. la nivelul verigii intermediare, subcorticale

Nivelul calitativ cel mai inalt al integrarii perceptiei se realizeaza in :

a. faza identificarii

b. faza detectiei

c. faza discriminarii

Legea bunei forme exprima:

a. caracterul aditiv-sumativ al perceptiei

b. caracterul secvential - serial al perceptiei

c. caracterul structural - emergent al perceptiei

Identificarea perceptiva:

a. este spontana si innascuta

b. este invatata si dobandita

Caracterul activ al perceptiei rezida in:

a. prezenta si actiunea directa a obiectului

b. implicarea operatiilor subiectului

c. varierea caracteristicilor obiectului  

Realizarea perceptiei presupune:

a. omogenizarea campului stimulator extern

b. evidentierea unei insusiri dominante

c. operarea distinctiei "figura - fond"

Limitele teoriei gestaltiste a perceptiei rezida in:

a) admiterea ireductibilitatii perceptiei la senzatie;

b) considerarea caracterului imanent al structurii;

c) fizicalizarea mecanismului producerii perceptului;

d) introducerea invariantilor de structura.

a. a+d

b. b+c

c. b+c+d

d. a+c+d

Determinantii perceptiei includ:

a. exclusiv factorii obiectivi externi

b. exclusiv factorii subiectivi - interni

c. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in aditiune

d. ambele categorii de factori in interactiune

Perceptia monomodala consta in:

a. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

b. perceperea unui obiect o singura data

c. perceperea unuia sau mai multor obiecte pe calea unui singur analizator

.In perceptia plurimodala se integreaza:

a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator

b. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori

c. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

Interpretarea, ca faza a perceptiei, inseamna:

a. incadrarea obiectului intr-o clasa

b. relationarea obiectului cu experienta anterioara

c. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului

Invariantii de structura (de buna forma) in perceptie rezulta din:

a. numarul elementelor componente

b. marimea elementelor componente

c. relatiile dimensional- metrice dintre elementele componente

Iluziile in perceptie sunt rezultatul:

a. excedentului de informatie

b. halucinatiilor

c. efectelor de camp

In perceptie, diferentele individuale:

a. sunt inexistente

b. sunt legice si permanente

c. sunt accidentale

.Orientarea New-look a evidentiat:

a. rolul contextului fizic ambiental in perceptie

b. rolul complexitatii stimulilor in perceptie

c. rolul factorilor motivationali si de personalitate in perceptie

Perceptia implica memoria:

a. in faza detectiei

b. in faza discriminarii

c. in faza identificarii

Starea de set actioneaza ca:

a. factor de asimilare a obiectului - stimul

b. factor de blocare a perceptiei obiectului - stimul

c. factor de intarziere a formarii imaginii obiectului

Intre seturi exista raporturi:

a. de subordonare

b. antagonice

c. de coordonare

In perceptie:

a. setul se confunda cu motivatia

b. setul poate exista si functiona in absenta unei stari anume de motivatie

c. setul presupune obligatoriu existenta unei stari de motivatie                       

Legea selectivitatii reflecta:

a. preponderent rolul determinantilor subiectivi

b. preponderent rolul determinantilor obiectivi

Constantele perceptive sunt:

a. calitati innascute

b. rezultatul actiunii legilor psihofizice

c. rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale

In perceptia vizuala, constanta de marime se datoreste:

a. operatiilor de evaluare de la nivelul verigii corticale a analizatorului

b. stabilitatii imaginii retiniene a obiectului

c. contextului in care este dat obiectul

Imaginea retiniana reflecta obiectul:

a. in pozitia in care este prezentat

b. in pozitie rasturnata

c. in pozitie oblica

Perceptia spatiului este:

a. de tip monomodal

b. de tip intermodal

Perceptia vizuala a celei de a treia dimensiuni a spatiului are la baza:

a. un mecanism monocular

b. un mecanism binocular

In cazul suprapunerii complete a celor doua imagini retiniene:

a. obiectul este perceput plat (biodimensional)

b. obiectul este perceput dedublat

c. obiectul este perceput in volum

Pentru a se realiza perceptia obiectului in volum (cu cea de a treia dimensiune)

este necesar ca cele doua imagini retiniene:

a. sa fie complet disparate

b. sa se suprapuna partial

c. sa se suprapuna integral

Perceptia timpului se refera la:

a. segmentul trecut

b. segmentul prezent

c. segmentul viitor

Evaluarea timpului se refera la:

a) segmentul trecut;

b) segmentul prezent;

c) segmentul viitor.

a. a+b

b. b+c

c. a+b+c

Duratele evenimentelor neplacute:

a. tind sa fie subestimate

b. se evalueaza in mod obiectiv

c. tind sa fie supraestimate

Durata asteptarii unui eveniment neplacut:

a. tinde sa fie subestimata

b. tinde sa fie supraestimata

c. se evalueaza in mod obiectiv

Durata asteptarii unui eveniment placut:

a. tinde sa fie subestimata

b. se evalueaza fara alterari

c. tinde sa fie supraestimata

Perceptia miscarii fizice a obiectelor este mai exacta:

a. intr-un spatiu "vid", nepopulat

b. intr-un spatiu populat  

Precizia perceptiei miscarii:

a. creste pe masura indepartarii obiectului de observator

b. scade pe masura indepartarii obiectului de observator

c. nu se modifica

Fenomenul "fi" al miscarii aparente a fost pus in evidenta:

a. in sfera perceptiei tactile

b. in sfera perceptiei vizuale

c. in sfera perceptiei auditive

Intervalul critic de fuziune a imaginilor vizuale secvential - statice este de:

a. 1/30 sec

b. 1/16 sec

c. 1/45 sec

In opinia lui J.B. Watson, constiinta este:

a)       o realitate psihica nemijlocit perceptibila;

b)      obiectivul principal al cunoasterii pihologice;

c)       o simpla fictiune.

In teoria lui S. Freud, elementul component esential al inconstientului innascut este:

a) instinctul de autoconservare;

b)instinctul erotico-sexual;

c)instinctul curiozitatii.

Dupa Daniel Lagache, conduitele sunt combinari dinamice intre doua tipuri de
actiuni:

a)      simple si complexe;

b)     innascute si dobandite;

c)      interofective si exterofective.

In sens restrans, activitatea este unitatea dintre:

a)      sarcina si actiune;

b)     motiv, scop si mijloc;

c)      dorinta si posibilitate.

Principalele forme generic-categoriale ale activitatii umane sunt:

a)      munca fizica si munca intelectuala;

b)     activitatea de creatie si activitatea de executie;

c)      jocul, invatarea si munca.

Metoda experimentului de laborator in psihologie a fost introdusa de:

a)      S. Freud

b)      J. Piaget

c)      J. Watson;

d)     W. Wundt

In metoda experimentului de laborator, intre variabilele independente si cele dependente se interpun:

a)      variabilele ambientale;

b)      variabilele interne;

c)      variabilele subiect.

Reflectarea psihica are un caracter:

a)      absolut veridic si obiectiv;

b)      relativ veridic;

c)      subiectiv si ideal.

Modelarea informationala de tip izomorfic presupune:

a)      transferul si interiorizarea proprietatilor obiectului;

b)      identitatea fizica intre percept si obiect;

c)      stabilirea unei corespondente biunivoce intre percept si obiect.

Modelarea informationala de tip homomorfic sta la baza:

a)      diferntierii individuale a obiectelor;

b)      relevarii insusirilor esentiale ale obiectului;

c)      identificarii de tip categorial.

Dupa sfera, legile psihologice se impart in:

a)      individuale, particulare si generale;

b)     dinamice si statistice;

c)      de structura si de functionare;

Ca si informatia, psihicul este:

a)      un fenomen universal;

b)     un fenomen lipsit de insusiri sensibile;

c)      un factor de reglare.

Inconstientul secundar (dobandit) se formeaza prin:

a)      automatizarea comportamentelor;

b)     interiorizarea normelor morale;

c)      acumularea continuturilor viselor.

Dupa K. Wilber, inconstientul fundament este alcatuit din:

a)       continuturi afective;

b)      continuturi ce pot deveni oricand constiente;

c)       continuturi neconstientizabile.

Structura de continut a subconstientului este formata din elemente care provin din:

a)      perceptia actuala a obiectelor;

b)      memoria imediata;

c)      inconstient si constient.

Informatia este:

a)      masura dezordinii;

b)      indicator al functionarii unui computer;

c)      masura gradului de organizare.

Subconstientul asigura continuitatea in timp a:

a)      legaturii noastre cu lumea;

b)      procecselor fiziologice;

c)      identitatii de sine.

Arhetipurile sunt componente ale:

a)      subconstientului;

b)     inconstientului colectiv;

c)      inconstientului secundar.

Comportamentul constient se intemeiaza pe corelarea celor doua modele informationale majore:

a)      modelului senzorial-perceptiv si modelului conceptual-categorial;

b)     modelului lumii externe si modelului propriului Eu.

Functia proiectiva a constiintei consta in:

a)       exteriorizarea ideilor si opiniilor;

b)      elaborarea planului actiunii;

c)       generarea noului.

Functia principala a constiintei din care deriva si careia i se subordoneaza celelalte este:

a)      functia axiologica;

b)      functia cognitiva;

c)      functia reglatoare.

Dupa S. Freud, cunoasterea continuturilor inconstientului este posibila prin:

a)      teste (probe) proiective;

b)     analiza viselor;

c)      analiza produselor activitatii;

d)     analiza relatarilor libere ale subiectelor.

Constiinta se realizeaza prin intermediul:

a)      organelor de simt;

b)      raspunsurilor motorii;

c)      functiilor si proceselor psihice particulare.

Teoria energiilor specifice ale organelor de simt a fost fundamentata prin folosirea:

a)      stimulilor nespecifici;

b)      stimulilor specifici;

c)       stimulilor tactili.

Dupa modul de prezentare a stimulilor, contrastul in perceptie poate fi:

a)      puternic sau slab;

b)     simultan sau succesiv;

c)      de scurta sau de lunga durata.

Pragul absolut inferior exprima:

a)      intensitatea senzatiei;

b)      intensitatea oricarui stimul specific;

c)      intensitatea minima a stimulului specific necesara pentru a produce o senzatie.

Pragul diferential reprezinta:

a)      catimea ce trebuie adaugata la intensitatea initiala;

b)      intensitatea initiala a stimulului;

c)      intensitatea senzatiei initiale.

Informatia cu gradul de obiectivitate cel mai ridicat despre materialitatea lumii externe o furnizeaza senzatiile si perceptiile:

a)      vizuale;

b)     tactile;

c)      proprioceptive.

Realizarea normala a tuturor miscarilor obiectual-instrumentale reclama participarea informatiei si senzatiilor:

a)      vizuale;

b)      auditive;

c)      proprioceptiv-kinestezice;

d)     gustative.

Ochiul omului percepe segmentul spectrului electromagnetic cuprins intre:

a)      260 - 570 milimicroni;

b)      450 - 950 milimicroni;

c)      660 - 890 milimicroni;

d)     380 - 680 milimicroni.

Care din proprietatile de mai jos definesc exclusiv senzatiile de culoare?

a)      inaltimea;

b)     tonul cromatic;

c)      intensitatea;

d)     saturatia.

Receptorii sensibilitatii vizuale sunt reprezentati de:

a)      celule cu cili;

b)      corpusculii Ruffini;

c)      conuri;

d)     bastonase.

Pe baza saturatiei, senzatiile cromatice se impart in doua grupe:

a)      inchise si deschise;

b)     pure si impure;

c)      tonice si depresoare.

Pentru explicarea mecanismului senzatiilor cromatice au fost avansate trei teorii
principale, care din ele este considerata astazi mai adecvata:

a)      tricromatica;

b)     policromatica;

c)      tetracromatica.

Senzatia de inaltime a sunetului este determinata de:

a)      periodicitatea vibratiilor acustice;

b)     frecventa undelor acustice;

c)      amplitudinea undelor acustice.

Auzul "colorat' este efectul legii:
a) contrastului;

b)      sinesteziei;

c)       compensatiei.

Urechea omului percepe undele acustice cuprinse intre:

a)       100 - 10 000 Hz;

b)      5 - 12 000 Hz;

c)       16 - 18 000 Hz;

Valoarea cognitiva a senzatiilor olfactive si gustative rezida in aceea ca ne
furnizeaza informatii despre:

a)      densitatea substantelor;

b)     proprietatile chimice ale substantelor;

c)      greutatea substantelor.

Perceptiile gustative se realizeaza pe baza interactiunii si integrarii celor:

a)      doua gusturi de baza;

b)      cinci gusturi de baza;

c)      patru gusturi de baza;

d)     sase gusturi de baza.

Schema corporala (modelul informational al Eu-lui fizic) se formeaza pe baza integrarii informatiilor furnizate de senzatiile:

a)      organice;

b)     tactile;

c)      proprioceptive;

d)     kinestezice.

Rolul reglator-adaptativ al senzatiilor de durere consta in:

a)       cresterea imunitatii organismului;

b)      dezvoltarea stapanirii de sine;

c)       activarea mecanismelor de aparare.

Gratie legii structuralitatii, un obiect poate fi:

a)      deosebit de alte obiecte;

b)     identificat si in cazul eliminarii unor elemente;

c)      identificat si in cazul adaugarii altor elemente.

Modelele informationale - etalon care mediaza identificarea perceptiva sunt de doua tipuri:

a)      unidimensionale si bidimensionale;

b)     individuale si categoriale;

c)      interne si externe.

Perceptia figurilor duble reflecta dinamica raportului:

a)      culoare - forma;

b)      insusiri primare - insusiri secundare;

c)      figura - fond.

Cel mai mare volum de informatie despre lumea externa ni-l furnizeaza:

a)      perceptia tactila;

b)     perceptia vizuala;

c)      perceptia auditiva.

Setul este:

a)      un model informational izomorfic;

b)      un amestec de senzatii de diferite modalitati;

c)      o stare interna de pregatire care se interpune intre obiect si imaginea lui perceptiva.

Un prim semn al constituirii structurii perceptive interne este:

a)      identificarea unui obiect;

b)     schema obiectului permanent;

c)      constanta de marime.

Decentrare este un indicator al:

a)      efectelor de camp;

b)      iluziilor perceptive;

c)      dezvoltarii maturizarii mecanismelor perceptive.

In identificarea obiectelor elementul spatial determinant este:

a)      marimea;

b)      distanta;

c)      pozitia;

d)     forma.

TRUE/FALSE

Psihicul este o secretie a creierului F

Psihicul este un atribut al organismelor animale A

Psihicul este o forma particulara de realizare a informatiei la nivelului sistemului nervos   A

Comportamentul animal este eminamente instinctual   A

Constiinta este o lume subiectiva ermetic inchisa de sine F

Psihicul uman este integral innascut   F

Psihicul poseda proprietati care ne permit sa-l percepem in mod nemijlocit    F

Senzatia este o proprietate a obiectelor externe   F

Semantizarea este o lege psihofiziologica a sensibilitatii   F

Sensibilitatea este o functie constanta, independenta de varsta F

Structural, constiinta se compune din modelul informational al lumii externe si

modelul informational al propriului Eu A

Functia cognitiva a constiintei atinge nivelul cel mai inalt de realizare in gandire A

Caracterul subiectiv al reflectarii psihice inseamna dependenta ei exclusiv de Subiect   F

Functia de reglare a constiintei consta in planificarea si evaluarea critica a rezultatelor activitatii A

Intre constiinta si inconstient exista numai relatii de subordonare F

Senzatiile organice stau la baza homeostaziei biologice A

Imaginea vizuala este o copie fotografica a obiectului F

Gestaltismul sustine caracterul evolutiv al structurilor perceptive F

A percepe este ceva mai mult decat a simti si ceva mai putin decat a gandi   A

Perceptia reflecta obiectul intr-o dubla ipostaza: ca realitate in sine si ca realitate pentru noi   A

Cuvantul joaca un rol esential in mecanismele perceptive A

Imaginile consecutive sunt halucinatii involuntare F

Legea proiectiei obiectuale exprima identitatea substantial-calitativa intre imaginea perceptiva si obiect   F

Potrivit legii perspectivei, perceperea unui obiect familiar in marime mai mica decat este in realitate se interpreteaza ca el se afla la distanta mare de noi A

Perceptia si evaluarea timpului semnifica unul si acelasi lucru   F

Legea constantei se refera numai la perceptia marimii obiectelor F

Efectele de camp sunt rezultat al perceperii si evaluarii corecte a tuturor componentelor obiectului - stimul F

Medierea informationala de tip psihic a actiunilor obiectuale externe incepe cu Perceptia   A

In raport cu subiectul concret, lumea externa exista numai in masura in care este Perceputa A

Capacitatea rezolutiva este indicatorul comportamental esential al functionalitatii Inconstientului   F