Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Abuzul in serviciu in forma calificata



Abuzul in serviciu in forma calificata


Abuzul in serviciu in forma calificata

1. Continutul legal

Conform art. 2481 constituie infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata savarsirea faptelor prevazute in art. 246, art. 247 si art. 248 C.pen., daca a avut ca urmare producerea unor consecinte deosebit de grave.

2. Conditii preexistente

In ceea ce priveste obiectul juridic, material si subiectii infractiunii de abuz in ser­viciu in forma calificata, nu sunt deosebiri in raport cu infractiunile corelative ana­lizate mai sus, de aceea trimitem la explicatiile date anterior.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material consta intr‑o actiune sau inactiune, in­toc­mai ca in cazul art. 246, art. 247 si art. 248 C.pen. Asadar, elementul material se realizeaza prin neindeplinirea unui act, prin indeplinirea in mod defectuos a unui act privitor la indatoririle de serviciu de catre un functionar public (sau functionar) aflat in exercitiul atributiunilor de serviciu, precum si prin ingradirea folosintei sau exerci­tiului drepturilor unui cetatean sau prin crearea pentru acesta a unei situatii de infe­rioritate pe temei de nationalitate, rasa, religie, etnie, limba, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingere etc.

b) Urmarea imediata consta in producerea unor consecinte deosebit de grave. Acestea reprezinta rezultatul agravarii urmarii imediate corespunzatoare uneia din infrac­­tiunile prevazute in art. 2481 C.pen. Potrivit art. 146 C.pen., prin consecinte deose­bit de grave se intelege o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii, cauzata unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera art. 145 ori altei persoane juridice sau fizice[1].




Prin pertur­barea deosebit de grava a activitatii unui organ sau unei institutii de stat se intelege o dereglare, o periclitare a mersului si functionarii activitatii unei persoane juridice (publice sau private) ori ale unei persoane fizice, de o intensitate cu totul deosebita, cu consecinte foarte grave. Perturbarea deosebit de grava poate privi insasi existenta persoanelor juridice, care poate fi amenintata prin producerea unor aseme­nea urmari. Sarcina stabilirii in concret a existentei unor asemenea consecinte revine exclusiv instantei de judecata, pe baza probelor administrate de‑a lungul pro­cesului penal. In cazul in care urmarea infractiunii consta in producerea unor pagube, aces­tea se evalueaza tinand seama de cursul monetar la data savarsirii infractiunii. Dife­renta rezultata intre evaluarea pagubei la data savarsirii si cea existenta la data judecatii face obiectul unei actiuni civile in cadrul careia persoana vatamata va incerca sa o recupereze.

c) Infractiunea pe care o analizam, fiind una materiala, de rezultat, se impune sta­bili­rea legaturii de cauzalitate intre elementul material si urmarea socialmente peri­cu­loasa. De cele mai multe ori, legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei.

B. Latura subiectiva. Abuzul in serviciu in forma calificata se savarseste cu in­ten­tie directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul a prevazut inclusiv consecintele sub­sec­vente ale faptei, urmarind sau doar acceptand producerea acestora. Mobilul si scopul nu reprezinta cerinte ale laturii subiective, dar vor fi avute in vedere la indivi­dualizarea pedepsei. Se pune intrebarea care va fi incadrarea juridica a faptei atunci cand, de exemplu, se comite cu intentie directa sau indirecta un abuz in serviciu con­tra intereselor publice, producandu‑se o paguba patrimoniului unei unitati publice, urmare care se agraveaza progresiv, fara interventia faptuitorului, fiind inci­dente dispozitiile art. 146 C.pen. privind consecintele deosebit de grave. In acest caz, inca­drarea se va face potrivit dispozitiilor art. 2481.


4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Abuzul in serviciu in forma calificata este susceptibil atat de acte pre­ga­titoare, cat si de tentativa, dar legea nu le pedepseste, fiind incriminata doar fapta savarsita in forma consumata. Infractiunea se consuma in momentul in care a fost realizat in intregime elementul material (indeplinirea in mod defectuos a unui act sau neindeplinirea cu stiinta a unui act) si s‑au produs urmarile cerute de lege. In cazul savarsirii infractiunii prin omisiune, cand se impunea subiectului activ indeplinirea unei anumite obligatii, iar aceasta presupunea la randul ei un termen de indeplinire, infractiunea se considera consumata la data expirarii acelui termen si, implicit, odata cu producerea urmarilor cerute de lege.

B. Modalitati. Abuzul in serviciu in forma calificata reprezinta in realitate o varianta agravata a infractiunilor de abuz in serviciu analizate anterior, datorita intro­ducerii, ca ele­mente circumstantiale, a producerii unei pagube materiale mai mari de 200.000 lei sau a unei perturbari deosebit de grave cauzate unei unitati publice ori altei per­soane juridice sau fizice. In realitate, pot exista si o multitudine de modalitati faptice, determinate de imprejurarile si conditiile concrete in care faptele au fost savarsite, de acestea tinandu‑se cont la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei si la individualizarea raspunderii penale.



C. Sanctiuni. Infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani, daca fapta a fost savarsita de un functionar public si cu inchi­soare de 5 la 10 ani, daca fapta a fost savarsita de un functionar, in ambele situatii instanta avand posibilitatea sa aplice si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, bineinteles daca pedeapsa cu inchisoarea stabilita de instanta este de cel putin 2 ani. In art. 191 C.pen., se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia sta­tului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoa­nei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 711 alin. (2), cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000 lei.

Potrivit art. 711 alin. (3), cand legea prevede pentru infractiunea savarsita de per­soana fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.



Articolul 146 a fost modificat de pct. 51 al art. I din Legea nr. 278/2006.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|