Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Cauze care inlatura caracterul penal al faptei



Cauze care inlatura caracterul penal al faptei


CAUZE CARE INLATURA CARACTERUL PENAL AL FAPTEI


Notiune: sunt acele imprejurari,stari,situatii,cazuri, conditii a caror existenta in timpul savarsirii faptei face potrivit legii ca realizarea vreuneia din trasaturile esentiale ale infractiunii sa devina imposibila.

Lipsa oricareia din trasaturile esentiale exclude existenta caracterului penal al faptei, inlatura existenta infractiunii si pe cale de consecinta exclude raspunderea penala.


CONSTRANGEREA FIZICA (FORTA MAJORA)

exista atunci cand o persoana fizica este silita, obligata de o energie fizica externa careia nu ii poate opune rezistenta sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Conditii:

a. sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala prin actiune sau inactiune,

b. fapta a fost comisa datorita unei actiuni exterioare, de constrangere fizica exercitata direct asupra faptuitorului,

c. constrangerea fizica exercitata sa fie puternica in sensul ca ea paralizeaza libertatea de vointa si actiune a persoanei respective, care nu poate intreprinde alte masuri decat savarsirea faptei.

Efecte:

- fapta comisa sub imperiul constrangerii fizice nu este infractiune deoarece ii lipseste trasatura esentiala a nevinovatiei, si pe cale de consecinta nu atrage raspunderea penala.

- constrangerea isi produce efectele numai fata de acele persoane care au fost efectiv constranse si care nu s-au putut opune energiei exterioare.


CONSTRANGEREA MORALA (AMENINTAREA)

exista atunci cand o persoana datorita unei amenintari cu un pericol grav pentru persoana sa ori a altuia, pericol care nu poate fi inlaturat in alt mod, savarseste o fapta prevazuta de legea penala.




Conditii:

a. sa se exercite asupra faptuitorului o actiune de constrangere printr-o amenintare de catre o alta persoana care urmareste savarsirea faptei prevazute de legea penala prin intermediul celui amenintat,

Amenintarea poate fi : directa, indirecta, verbala, scrisa sau prin alte mijloace de comunicare. Trebuie sa fie serioasa.

b. amenintarea sa fie grava, vizand un pericol pentru viata, libertatea, integritatea corporala ori bunurile persoanei amenintate ori ale altei persoane. Raul cu care se ameninta sa fie cel putin de valoare aproximativ egala decat cel care ar rezulta din savarsirea faptei.

c. amenintarea sa fie actuala sau iminenta,

d. imposibilitatea inlaturarii amenintarii decat prin savarsirea unei fapte impuse de cel ce ameninta, fapta prevazuta de legea penala.


CAZUL FORTUIT

exista atunci cand o persoana savarseste o fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.Altfel spus, cazul fortuit apare atunci cand peste o fapta umana social-utila se suprapune o intamplare sau imprejurare imprevizibila care deviaza directia si rezultatul firesc al faptei initiale a omului, realizandu-se continutul unei fapte prevazute de legea penala.

Conditii:

- sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala,

- fapta savarsita sa fie rezultatul unei actiuni sau inactiuni peste care s-a suprapus insa o anumita imprejurare care a provocat rezultatul periculos.

- faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia imprejurarii care a determinat producerea rezultatului.

Efecte:

- fapta nu constituie infractiune. Cazul fortuit produce efecte in rem.


MINORITATEA FAPTUITORULUI

exista atunci cand fapta prevazuta de legea penala este savarsita de minor care la data comiterii ei nu indeplinea conditiile pentru a raspunde penal.

Conditii:

a. sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala,

b. fapta sa fie savarsita se un minor care nu indeplineste conditiile legale pentru a raspunde penal,

c. minoritatea faptuitorului trebuie sa existe din momentul savarsirii faptei, pana la epuizare,

Efecte:

- minorul nu raspunde penal dar poate raspunde civil.


IRESPONSABILITATEA

nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale fie din alte cauze nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele.

O persoana iresponsabila nu intelege de ce actiunile sau inactiunile sale prezinta pericol social, si de ce acestea au caracter ilicit.In consecinta, reeducarea acesteia prin pedepsire nu si-ar atinge scopul.

Cauzele care determina starea de iresponsabilitate:

starea de subdezvoltare psihica datorita diferitelor anomalii (idiotenie, cretinism, debilitate mintala etc.)

boli neuropsihice (nebunie, nevroze, psihoze)

tulburari psihice provocate de intoxicatii,

fenomene fiziologice (somn natural, somn hipnotic, lesin ).

Starea de iresponsabilitate poate fi permanenta sau trecatoare, inascuta sau survenita.Iresponsabilitatea trebuie sa fie totala si constatata de medici pe baza examenului de specialitate.

Conditii:

sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala,

datorita starii de incapacitate psihica faptuitorul sa nu fi fost in stare sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori sa nu fi putut sa fie stapan pe ele (intelectiv si volitiv),

starea de incapacitate psihica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale sau altor cauze care determina stari anormale,

starea de incapacitate psihica a persoanei sa existe in momentul savarsirii faptei, adica tot timpul cat dureaza efectuearea sau omisiunea de a efectua actele prin care s-a savarsit ori s-a contribuit la savarsirea faptei.

Cand starea de iresponsabilitate este provocata din culpa faptuitorului, nu ne aflam in fata unei situatii care inlatura caracterul penal al faptei.

Efecte:

- inlatura caracterul penal al faptei, nu inlatura raspunderea civila, produce efecte numai in personam.


BETIA

nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul in momentul savarsirii faptei se gasea datorita unor imprejurari independente de vointa sa in stare de betie completa produsa de alcool sau alte substante.

Betia poate fi :

- accidentala provocata independent de vointa persoanei in cauza,

- voluntara simpla cand este produsa fara ca persoana sa aiba intentia de a se imbata,

- preordinata persoana si-a provocat anume starea de betie in vederea savarsirii unei infractiuni,

- ocazionala cand o persoana consuma intamplator bauturi alcoolice,

- cronica atunci cand apare ca o stare permanenta, obisnuita.

- completa cand se ajunge la cvasi-paralizarea completa a energiei fizice si facultatilor psihice,

- incompleta cand procesul de intoxicare este in faza incipienta, determinand o slabire a capacitatii de autocontrol.

Conditii:

a.       fapta savarsita de persoana aflata in stare de betie sa fie savarsita de legea penala

b.       faptuitorul sa se fi gasit in momentul savarsirii faptei in stare de betie produsa de alcool sau alte substante.

c.        starea de betie sa fi fost accidentala.

d.       starea de betie sa fie completa, adica persoana sa nu-si mai dea seama de actiunile sau inactiunile sale.

Betia voluntara simpla poate cel mult constitui circumstanta atenuanta, daca este completa.

Betia voluntara preordinata constituie circumstanta agravanta judiciara

Efecte:

- betia accidentala completa face ca fapta sa nu constituie infractiune, dar atrage raspunderea civila.


EROAREA DE FAPT

consta in necunoasterea sau cunoasterea gresita de catre faptuitor a existentei unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei ori o circumstanta agravanta in legatura cu aceasta.

Eroarea de fapt exista si in situatia faptelor savarsite din culpa, pe care legea le pedepseste dar numai daca necunoasterea starii, situatiei sau imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei faptuitorului.

Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei.

In practica judecatoreasca s-a constatat o exceptie de la aceasta regula cand necunoasterea sau cunoasterea gresita cu privire la o lege extrapenala.

Conditii:

faptuitorul sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala,

faptuitorul sa nu fi cunoscut sau sa fi cunoscut gresit existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei respective sau o circumstanta agravanta.

Starea felul in care se prezinta o persoana, un bun, in raport cu realitatile date.Ex.: starea civila, starea tehnica etc.

Situatia pozitia unei persoane, a unui bun sau institutii intr-un anumit moment, in cadrul relatiilor sociale sau al realitatilor obiective.

Imprejurarea reprezentata de elementele externe faptei, anumite circumstante in care se gaseste o persoana, un obiect, si care puse in corelatie cu fapta comisa o particularizeaza in concret.

eroarea de fapt sa existe in momentul savarsirii faptei.

Efecte :

daca priveste o imprejurare, situatie ori stare de care depinde caracterul penal al faptei, fapta nu constituie infractiune.

daca priveste o circumstanta agravanta, fapta ramane infractiune, inlaturandu-se numai raspunderea pentru forma agravata.


CAUZE JUSTIFICATIVE


Cauzele justificative au un caracter obiectiv prin aceea ca se transmit si participantilor.

In cazul cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei, acestea au un caracter subiectiv personal, prin aceea ca nu se transmit si asupra participantilor.Face exceptie numai cazul fortuit.


LEGITIMA APARARE

este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatuta un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes general si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul general.

Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere, dependita sau loc obisnuit tinand de acesta.

Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si in imprejurarile in care s-a produs atacul.


Conditii:

a.       conditii privitoare la atac

sa existe un act de atac, actiune sau inactiune,

atacul sa fie material si sa provina de la o persoana fizica,

atacul sa fie direct, manifestarea materiala a agresorului sa fie indreptata catre o anumita valoare pe care sa o puna in pericol in mod nemijlocit.

atacul sa fie imediat-pericolul pe care il poate produce atacul este un pericol actual, sau este pe punctul de a se ivi (iminent),

atacul sa fie injust sa nu aiba nici un temei juridic care sa permita sau sa justifice aceasta comportare,

atacul sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul general.

b.       conditii privitoare la aparare:

actiunea de aparare sa se materializeze printr-o fapta prevazuta de legea penala,

actiunea de aparare sa fie necesara pentru respingerea atacului, adica atata timp cat exista pericolul unui atac iminent sau in desfasurare exista si necesitatea desfasurarii lui.

apararea sa se desfasoare in limitele proportionalitatii atacului,

in cazul depasirii limitelor de aparare, pentru ca fapta sa nu constituie infractiune limita de aparare sa se fi depasit din cauza tulburarii sau temerii care a pus stapanire pe faptuitor.

limita de aparare depasita din cauza indignarii, maniei, revoltei fata de violenta nejustificata este considerat un exces scuzabil, dar nu este asimilat cu legitima aparare, dar poate constitui o circumstanta atenuanta.


STAREA DE NECESITATE

art.23 C.Penal nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita de o persoana pentru a salva de la un pericol iminent si care nu poate fi inlaturat altfel viata, integritatea corporala sau sanatatea altuia, sau un bun important al sau sau al altuia, sau un interes general.

Alin.2 prevede ca se afla in stare de necesitate si acela care in momentul savarsirii faptei nu si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care i-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

a.       Conditii privind pericolul:

intamplarea care face sa se iveasca pericolul sa se datoreze unei cauze fortuite (cutremur, inundatii).Poate consta si in aparitia neasteptata a unor animale, nebuni etc.

sa existe un pericol iminent, adica pe punctul de a produce raul cu care ameninta vreuna din valorile ocrotite,

pericolul trebuie sa ameninte viata, integritatea corporala sau sanatatea unei persoane, unui bun important al acestuia ori un interes general.

pericolul trebuie sa fie inevitabil.

b.       Conditii privind activitatea de salvare:

actiunea sa fie necesara pentru salvarea de la pericol; este necesara daca ea este singura cale de inlaturare a pericolului. Actiunea de salvare sa se produca cat timp exista pericolul, nu dupa ce inceteaza.

prin savarsitrea actiunii de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs daca pericolul nu era inlaturat.

fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea o obligatie de a infrunta pericolul.

Efecte:

- fapta comisa in asemenea conditii nu constituie infractiune.

- repararea prejudiciului atunci cand e cazul cade in sarcina celui salvat,

- daca necesitatea s-a datorat partii vatamate raspunderea civila dispare.


ORDINUL LEGII SI COMANDA AUTORITATII LEGITIME art.24 C.Penal

- alin.1 nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca savarsirea ei a fost impusa sau autorizata de lege.

- alin.2 nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita pentru indeplinirea unui ordin dat de catre autoritatea legitima in forma prevazuta de lege, daca acesta nu este in mod vadit ilegal.

Conditii pentru ordinul legii :

- sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala,

- sa se savarseasca o fapta impusa de lege sau autorizata de aceasta,

- legea sa se adreseze in mod direct unei persoane sau unui reprezentant al ordinii publice,

- executarea sa fi avut loc in limitele si conditiile prevazute de lege.


Conditii pentru comanda autoritatii legitime:

- sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala,

- fapta sa fie savarsita pentru indeplinirea unui ordin dat de autoritatea legitima in forma prevazuta de lege,

- ordinul sa nu fie in mod vadit ilegal.


CONSIMTAMANTUL VICTIMEI art.25 C.Penal

nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita cu consimtamantul victimei, daca aceasta poate sa dispuna in mod legal de valoarea sociala lezata sau pusa in pericol.




Conditii:

- consimtamantul priveste un bun sau un interes de care persoana vatamata poate dispune,

- consimtamantul trebuie sa fie valabil exprimat si sa emane de la o persoana capabila si care ar fi fost subiectul pasiv al infractiunii daca nu consimtea

Se accepta si consimtamantul reprezentantului legal daca incapabilului, prin aceasta i se aduce un avantaj cert.

RASPUNDEREA PENALA


I.Notiune:

Raspunderea penala poate fi definita ca fiind insusi raportul juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a savarsirii infractiunii intre stat, pe de o parte, si infractor, pe de alta parte,raport complex al carui continut il formeaza dreptul statului, ca reprezentant al societatii, de a trage la raspundere pe infractor,de a-i aplica sanctiunea prevazuta pentru infractiunea savarsita si de a-l constrange sa o execute, precum si obligatia infractorului de a raspunde pentru fapta sa si de a se supune sanctiunii aplicate, in vederea restabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii.


II. Principiile raspunderii penale :

Principiul legalitatii raspunderii penale,

Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale,


Principiul umanismului,

Principiul raspunderii penale personale,

Principiul unicitatii raspunderii penale,

Principiul inevitabilitatii raspunderii penale,

Principiul individualizarii raspunderii penale,

Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale.


1. Principiul legalitatii raspunderii penale:

Principiul legalitatii presupune ca aparitia, desfasurarea, ca si solutionarea raportului penal are loc pe baza legii si in stricta conformitate cu aceasta

Legea este cea care stabileste impedimente in exercitarea actiunii de tragere la raspundere penala, cauzele care exclud caracterul penal al faptei sau cele care exclud raspunderea penala.



2. Infractiunea este unicul temei al raspunderii penale :

Art.17 alin.2 c.pen. dispune ca raspunderea penala se intemeiaza numai pe savarsirea unei infractiuni, adica a unei fapte prevazute de legea penala, savarsita cu vinovatia ceruta de lege si care prezinta pericolul social concret al unei infractiuni.

3. Principiul umanismului :

Raspunderea penala utilizeaza instrumente care prin natura si continutul lor nu duc la umilirea si degradarea fiintei umane, ci dimpotriva, preconizeaza cai, metode, mijloace care sa conduca la resocializarea infractorilor.

4. Principiul raspunderii penale personale :

Presupune ca raspunderea penala revine numai persoanei care a savarsit ori a participat la savarsirea unei infractiuni ca instigator sau complice.

Raspunderea penala nu poate interveni pentru fapta altuia, cum nu poate fi colectiva, adica pentru fapta unei persoane sa raspunda un colectiv, grup.

De aceea, moartea infractorului are drept consecinta stingerea raspunderii penale, a sanctiunilor si consecintelor ce decurg din aceasta.




5. Principiul unicitatii raspunderii penale (non bis in idem ):

Potrivit acestui principiu, o persoana care a savarsit o infractiunennu poate fi trasa la raspundere penala decat o singura data. Aceasta nu inseamna ca raspunderea penala nu poate coexista cu alte forme de raspundere penala, precum raspunderea civila, disciplinara etc.

In dreptul procesual penal si in practica judiciara acest principiu este cunoscut sub denumirea de autoritate de lucru judecat.

Acest principiu nu exclude posibilitatea ca pentru o infractiune sa se aplice aceluiasi infractor mai multe sanctiuni penale, adica pedepsele principale pot fi insotite de pedepse complementare ori de o pedeapsa accesorie, ori i se pot asocia masurile de siguranta.

6. Principiul inevitabilitatii raspunderii penale :

Acest principiu presupune ca oricine savarseste o infractiune trebuie sa raspunda penal. Raspunderea penala este o consecinta inevitabila a savarsirii unei infractiuni.

Inlaturarea raspunderii penale in cazurile prevazute de lege (amnistie, lipsa plangerii prealabile, impacarea partilor, prescriptie etc.) nu diminueza importanta principiului, care corespunde si principiului egalitatii tuturor persoanelor in fata legii penale.

7. Principiul individualizarii raspunderii penale :

Potrivit acestui principiu, raspunderea penala trebuie sa fie diferentiata in functie de gravitatea infractiunii, de persoana infractorului, pentru a asigura atat sanctionarea corecta a infractorului, cat si realizarea preventiunii generale si speciale.

Individualizarea raspunderii penale are loc in mai multe etape :

individualizarea legala,

individualizarea judiciara,

individualizarea administrativa.

8. Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale :

Raspunderea penala, ca mijloc de realizare a ordinii de drept prin constrangere, pentru a fi eficienta trebuie sa intervina prompt, cat mai aproape de momentul savarsirii infractiunii.

Atunci cand raspunderea penala intervine mai tarziu, dupa savarsirea infractiunii, se diminueaza eficienta ei, iar rezonanta infractiunii scade treptat.


III. Cauze care inlatura raspunderea penala :

a. Notiune:

Cauzele care inlatura raspunderea penala sunt :

I. amnistia,

II. prescriptia raspunderii penale,

III. lipsa plangerii prealabile si retragerea plangerii prealabile;

IV. impacarea partilor.


Cauzele care inlatura raspunderea penala au aplicatie generala, in sensul ca privesc orice infractiune si trebuie deosebite de asa-numitele cauze de nepedepsire sau de impunitate, prevazute in general in partea speciala a Codului Penal si care au incidenta numai in cazul acelor infractiuni pentru care sunt prevazute.

b. Efectele cauzelor care inlatura raspunderea penala :

Desi fapta isi pastreaza caracterul penal, ele au drept consecinta faptul ca fac imposibila aplicarea sanctiunilor penale, a pedepselor. Ele nu trebuie confundate cu cauzele care inlatura caracterul penal al faptei.

Cauzele care inlatura raspunderea penala nu produc efecte in ce priveste cpnsecintele civile ale comiterii infractiunii.






I.AMNISTIA :

a. Notiune :

Amnistia este un act de clementa al puterii legiuitoare (Parlamentul Romaniei) care, pentru ratiuni de politica penala, inlatura posibilitatea aplicarii sanctiunilor penale pentru anumite infractiuni, anume prevazute de legiuitor.


b. Felurile amnistiei :

- in raport de aria sa de incidenta :

- amnistia generala atunci cand priveste toate infractiunile savarsite pana la data acordarii ei,

- amnistia speciala atunci cand se acorda numai pentru anumite infractiuni, anume prevazute in

actul de clementa.

- in raport de conditiile in care se acorda :

- amnistia neconditionata ( pura si simpla ) atunci cand acordarea beneficiului ei nu depinde de

indeplinirea vreunei conditii cu privire la fapta savarsita, la persoana

faptuitorului sau la imprejurarile in care s-a comis infractiunea,

- amnistia conditionata atunci cand pentru acordarea ei sunt necesare indeplinirea unor conditii cu

privire la fapta savarsita, la persoana faptuitorului sau la imprejurarile in

care s-a comis infractiunea.

- in raport cu momentul in care intervine actul de amnistie :

- amnistia proprie intervenita inainte de condamnarea definitiva,

- amnistia improprie intervenita dupa condamnarea definitiva.


c. Obiectul si caracterele amnistiei :

Amnistia are ca obiect toate sau anumite infractiuni savarsite pana la data aparitiei actului de amnistie.

Ea opereaza de regula in rem, fara a se lua in considerare persoana faptuitorilor.

Atunci cand legiuitorul conditioneaza beneficiul amnistiei si de anumite conditii personale, amnistia capata un caracter mixt, ea operand nu numai in rem (pentru infractiuni), dar si in personam (pentru persoanele care indeplinesc conditiile legii).

In practica obiectul amnistiei il constituie numai anumite infractiuni sau categorii de infractiuni, ceea ce face necesar ca legea sa cuprinda precizari de natura sa determine infractiunile la care se refera.

Indicarea obiectului amnistiei se poate face prin :

aratarea expresa a incriminarilor supuse amnistiei,

stabilirea unui plafon pana la care se poate ridica maximul special,

indicarea obiectului juridic special

alte mijloace de identificare.


d. Efectele amnistiei :

1. Efectul comun :

Atat amnistia antecondamnatorie cat si cea postcondamnatorie au drept principal efect inlaturarea raspunderii penale a faptuitorului pentru fapta comisa.

2. Efecte proprii :

A. Amnistia antecondamnatorie:

- constituie, dupa caz, o cauza de incetare a urmaririi penale sau o cauza de incetare a procesului penal.

Daca urmarirea penala nu a fost inceputa, cauza aflandu-se in faza actelor premergatoare, se va dispune neinceperea urmaririi penale.

B. Amnistia postcondamnatorie :

- inlatura pedeapsa pronuntata si a celorlalte consecinte ale condamnarii.

Ea inlatura pedeapsa principala, in masura in care aceasta nu a fost executata sau, dupa caz, restul de pedeapsa ramas neexecutat.

Amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie.

Deasemenea, inlatura executarea pedepselor complementare, in masura in care nu au fost executate.

Pedeapsa accesorie inceteaza o data cu incetarea executarii pedepsei principale.

- face sa inceteze decaderile, interdictiile si incapacitatile prevazute de legile speciale, penale sau extrapenale. Din acest punct de vedere, amnistia postcondamnatorie produce aceleati efecte ca si reabilitarea.

Amnistia inlatura starea de recidiva.


e. Limitele efectelor amnistiei :

- nu produce efecte asupra masurilor de siguranta si masurilor educative luate prin hotararea de condamnare.

- nu produce efecte asupra despagubirilor civile sau cheltuielilor judiciare stabilite prin hot. de condamnare, care pot fi puse in executare potrivit legii civile.

Intrucat prin amnistie nu se opereaza o restitutio in integrum, persoana careia i s-a desfacut contractul de munca, ca urmare a comiterii infractiunii, nu poate pretinde reintegrarea in functia detinuta anterior.

Coautorii, instigatorii si complicii la o infractiune beneficiaza si ei de amnistia aplicata acelei infractiuni.

Amnistia nu produce efecte asupra favorizatorilor sau tainuitorilor decat daca legea de amnistie prevede in mod expres aceasta.


g. Continuarea procesului penal pentru infractiunile amnistiate:

Amnistia are caracter obligatoriu, asa incat organele competente trebuie sa aplice din oficiu dispozitiile legii de amnistie, iar persoana condamnata nu poate sa refuze amnistia.

Cu toate acestea, daca amnistia intervine in cursul procesului penal, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa ceara continuarea procesului penal pentru a-si demonstra nevinovatia:

- daca se constata nevinovatia, se va dispune, dupa caz, scoaterea de sub urmarire sau achitarea.

- daca se stabileste vinovatia, el nu va putea refuza beneficiul amnistiei, in privinta sa dispunandu-se, dupa caz, incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal.


II. PRESCRIPTIA RASPUNDERII PENALE


a. Notiune :

Notiunea de prescriptie a raspunderii penale desemneaza acea cauza de stingere a obligatiei infractorului de a suporta consecintele penale ale faptei savarsite, ca efect al trecerii unui interval de timp, anume determinat prin dispozitii legale.


b. Efecte :

Implinirea termenului prevazut de lege are drept consecinta faptul ca prescriptia isi produce automat efectul, inlaturand posibilitatea aplicarii sanctiunilor de drept penal.

Organul judiciar, dupa caz, constatand intervenita prescriptia, va dispune:

neinceperea urmaririi penale,

incetarea urmaririi penale,

incetarea procesului penal.

Verificarea implinirii termenului de prescriptie este anterioara oricarui examen al fondului, dar prescriptia poate fi invocata in tot cursul procesului penal, instanta fiind datoare sa o constate din oficiu.

Ca si in cazul amnistiei, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa ceara continuarea procesului pentru a-si dovedi nevinovatia, fara ca prin aceasta cerere sa piarda beneficiul prescriptiei in caz ca s-ar stabili, totusi, vinovatia sa.

Prescriptia este o cauza generala care inlatura raspunderea penala, cu exceptia infractiunilor contra umanitatii. In privinta acestor infractiuni prescriptia nu opereaza.


c. Termenele de prescriptie a raspunderii penale (art.139 C. Penal):

- sunt fixate in raport cu gravitatea infractiunii, mai precis cu maximul special al pedepsei.

Aceste termene sunt :

- 25 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii pe viata,

- 20 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa detentiunii severe,

- 15 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii stricte mai mare de 10 ani,

- 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii stricte mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani,

- 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii stricte intre un an si 5 ani,

- 3 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii, amenda sub forma zilelor amenda ori munca in folosul comunitatii.

In cazul pedepselor prevazute de lege pentru persoana juridica termenul de prescriptie este de 5 ani.

Termenele de prescriptie se reduc la jumatate pentru cei care, la data savarsirii infractiunii, erau minori.


d. Calculul termenelor de prescriptie :

Art.139 alin.3 C.Penal dispune ca termenele de prescriptie a raspunderii penale se socotesc de la data savarsirii infractiunii (chiar daca aceasta a ramas in forma tentativei).

In cazul infractiunilor continue, continuate sau progresive termenul de prescriptie curge dupa cum urmeaza:

- de la data incetarii actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii, in cazul infractiunilor continue,

- de la data savarsirii ultimei actiuni sau inactiuni, in cazul infractiunilor continuate,

- de la data epuizarii agravarii rezultatului, in cazul infractiunilor progresive.

La calcularea termenelor de prescriptie se are in vedere pedeapsa prevazuta de lege, facandu-se abstractie de eventualele circumstante atenuante sau agravante care o modifica.

In caz de participatie, termenul de prescriptie curge, pentru toti participantii, de la data savarsirii infractiunii, oricare ar fi data la care diversii participanti au prestat contributia lor,cu excepti instigarii neurmate de executare care, fiind o infractiune de sine statatoare, si nu un act de precipitatie, urmeaza regula prev. de art. 139 alin.3.

e. Intreruperea cursului prescriptiei :

Notiune :

Este o cauza legala care lipseste de eficienta timpul scurs pana in momentul intervenirii sale, facand sa inceapa un nou termen de prescriptie, dupa indeplinirea actului intrerupator.

Prezinta trei caractere:

A este legala, deoarece actele care au efect intreruptiv al cursului prescriptiei sunt expres prevazute de

lege,

B este obligatorie, pentru ca recunoasterea efectului lor intrerupator nu este lasata la aprecierea organelor

judiciare,

C este absoluta, in sensul ca intreruperea poate opera in legatura cu oricare infractiune supusa prescriptiei.

Cauzele de intrerupere a prescriptiei :

Art.140 C.Penal : Cursul prescriptiei se intrerupe prin indeplinirea oricarui act care, potrivit legii, trebuie comunicat invinuitului sau inculpatului in desfasurarea procesului penal.

Pentru a avea efect intrerupator, actul trebuie :

sa fie valabil,

sa fie comunicat, potrivit legii, invinuitului sau inculpatului ori

sa fie indeplinit in prezenta acestuia.



Efecte:

Actele intrerupatoare au drept efect neluarea in calcul a timpului scurs de la data savarsirii infractiunii si pana la data indeplinirii actului.

Fiecare intrerupere face sa curga un nou termen de prescriptie.

Numarul intreruperilor este nelimitat, totusi prescriptia nu poate fi prelungita la infinit, ci numai cu o jumatate din termenul de prescriptie prevazut in art.139 c.pen.

f. Suspendarea cursului prescriptiei :

Explicatii preliminare :

Art.141 alin.1 c.pen. : Cursul termenului prescriptiei prevazute in art. 139 este suspendat pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut sau de neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.

Cauzele de suspendare a prescriptiei :

1. Cursul prescriptiei poate fi suspendat datorita unei dispozitii legale care impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal.

2. Cursul prescriptiei poate fi suspendat datorita interventiei unor cazuri de forta majora, cum sunt, de exemplu, epidemiile, inundatiile, starea de razboi etc.

Efecte :

Suspendarea cursului prescriptiei are un efect mai limitat, fiindca ea nu determina decat o amanare a curgerii termenului de prescriptie, termen care se prelungeste cu durata cat a existat impiedicarea.

Proba suspendarii, ca si a intreruperii, revine procurorului.

Suspendarea produce efecte in personam.

III. LIPSA PLANGERII PREALABILE

SI RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE


A.          LIPSA PLANGERII PREALABILE :

1. Notiune :

Pentru anumite infractiuni (de regula cu un grad redus de pericol social) legiuitorul a prevazut ca tragerea la raspunderea penala sa fie lasata la aprecierea persoanei vatamate, punerea in miscare a actiunii penale fiind conditionata de manifestarea expresa de vointa a victimei.

Plangerea prealabila este incunostiintarea organelor judiciare de catre persoana vatamata cu privire la fapta savarsita si vatamarea suferita prin aceasta. Ea reprezinta o conditie pentru tragerea la raspundere penala si deci pentru pornirea procesului penal in toate acele cazuri in care este in mod expres prevazuta in cuprinsul normei de incriminare.

Plangerea prealabila trebuie facuta de persoana vatamata prin infractiune, cu exceptia cazului in care victima este un minor sau incapabil, situatie in care pot face plangerea prealabila reprezentantii lor legali (parinti, tutore, curator).

Lipsa plangerii prealabile apare ca o cauza care inlatura raspunderea penala.

Plangerea prealabila nu trebuie confundata cu plangerea. Plangerea prealabila reprezinta o conditie de tragere la raspundere penala a infractorului pentru infractiuni anume prevazute de lege, plangerea reprezinta doar o incunostiintare despre savarsirea unei infractiuni a carei victima a fost insasi cel care face plangerea ori una din persoanele pentru care poate face plangerea, potrivit dispozitiilor legale.

2. Efectele si caracterele plangerii prealabile :

Plangerea prealabila ( ca si lipsa sau retragerea ei ) produce efecte in rem (cu privire la fapta savarsita).

Plangerea prealabila are caracter indivizibil ( in raport cu efectele pe care le produce) si caracter personal (neputand fi introdusa de alte persoane decat victima infractiunii.

3. Consecintele lipsei plangerii prealabile :

Potrivit art.143 c.pen., in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala.

In lipsa plangerii prealabile, organul de urmarire penala va dispune, dupa caz, neinceperea sau incetarea urmaririi penale, iar instanta de judecata va dispune incetarea procesului penal.




B.           RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE :

Art. 143 alin.2 c.pen. : Retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala. Dreptul de aretrage plangerea prealabila il are numai persoana vatamata.

Retragerea plangerii prealabile echivaleaza cu lipsa acesteia, conducand la inlaturarea raspunderii penale.

Retragerea plangerii prealabile reprezinta manifestarea de vointa a persoanei vatamate printr-o infractiune, care, dupa ce a introdus plangerea prealabila necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale, revine si renunta, in conditiile legii, la plangerea facuta, mai inainte de solutionarea cauzei printr-o hotarare definitiva.

Retzragerea plangerii prealabile produce efecte numai daca intervine pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Daca retragerea a intervenit in timp util, ea produce efecte irevocabile.

Retragerea plangerii prealabile trebuie sa fie totala si neconditionata.


V. IMPACAREA PARTILOR


1. Notiune si caracterizare :

Impacarea partilor constituie un act bilateral, o intekegere intervenita intre partea vatamata si infractot cu privire la incetarea procesului penal si inlaturarea raspunderii penale.

Impacarea partilor este posibila numai in cazurile anume prevazute de lege.

In cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face prin reprezentantii legali ai acestora; persoanele cu capacitate restransa de exercitiu se pot impaca cu incuviintarea persoanelor prevazute de lege.

2. Conditiile impacarii :

a. pentru acele infractiuni pentru care legea prevede aceasta modalitate,

b. impacarea partilor reprezinta un act bilateral, adica intervine intre cele doua parti,

c. impacarea este personala, adica are loc intre persoanele care s-au inteles sa puna capat conflictului,

d. nu opereaza decat daca a intervenit pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare,

e. trebuie sa fie totala si neconditionata, adica sa aiba in vedere stingerea procesului atat sub aspect penal, cat si civil,

f. trebuie sa fie definitiva.

3. Efectele impacarii :

Impacarea opereaza in personam. Intrucat are caracter personal, partea vatamata trebuie sa precizeze clar care sunt inculpatii cu care s-a impacat.

Impacarea poate fi si implicita, atunci cand rezulta dintr-o situatie de fapt.


SISTEMUL PEDEPSELOR


Sistemul penal cunoaste in prezent trei categorii de sanctiuni de drept penal:

A.     Pedepse principale, complementare, accesorii

B.     Masuri educative

C.     Masuri de siguranta


A.   PEDEPSE art.57 C.Penal:

- este o masura de constrangere si in acelasi timp un mijloc de reeducare a celui condamnat

Trasaturi esentiale:

- pedeapsa este o masura de constrangere,

- pedeapsa este un mijloc de reeducare,

- pedeapsa este un mijloc de constrangere statala,

- pedeapsa se aplica numai in cazul comiterii unei infractiuni,

- pedeapsa se aplica infractorului,

- pedeapsa se aplica in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni

Scopul si functiile pedepsei:

Scopul pedepsei este prevenirea savarsirii de noi infractiuni. In vederea realizarii scopului, pedeapsa indeplineste anumite functii:

- functia de constrangere sau represiune,

- functia de reeducare,

- functia de exemplaritate,

- functia de eliminare.

Pedepse principale art.58 C.Penal

I.Pedepse principale pentru crime:

- detentiunea pe viata,

-detentiunea severa intre 15 si 30 ani,

II.Pedepse principale pentru delicte:

- inchisoare stricta de la 1 la 15 ani,

- inchisoare de la 15 zile la 1 an

- amenda sub forma zilelor amenda de la 5 la 360 zile, fiecare zi socotita intre 100.000 si 1.000.000 lei,

- munca in folosul comunitatii 100 la 500 ore.

Pentru persoane juridice, pedeapsa principala este amenda dela 10.000 000 la 10.000.000.000 lei.

Pedepsele principale aplicabile persoanelor fizice sunt acelea care pot fi aplicate singure.

Pedeapsa detentiunii pe viata este prevazuta pentru crimele cele mai grave; de obicei este prevazuta alternativ cu detentiunea severa pana la 25 ani. Un singur caz este aplicat unitar: pedeapsa cu detentiunea pe viata, si acela este pentru crime contra umanitatii savarsite in timp de razboi.Regimul de executare este regimul de maxima siguranta. Detentiunea pe viata nu se poate aplica minorilor si persoanelor care au implinit varsta de 60 ani. In cazul minorilor, ea se inlocuieste cu inchisoarea stricta de la 5 la 15 ani. In cazul celor care au implinit 60 ani pedeapsa maxima a detentiunii severe si interzicerea unor drepturi.

Pedeapsa detentiunii severe este o pedeapsa aplicata pentru crime. Regimul de executare este regimul de maxima siguranta.Pedeapsa detentiunii severe nu se aplica minorilor, ea fiind inlocuita cu inchisoare stricta de la 3 la 12 ani.

Pedeapsa inchisorii stricte este o pedeapsa aplicata pentru delicte.Regimul executarii pedepsei este regimul inchis, cand pedeapsa este mai mare de 5 ani, si regim semideschis, cand pedeapsa este mai mica de 5 ani.Limitele generale ale pedepsei : 1 15 ani.

Inchisoarea cea mai usoara privare de libertate in cazul savarsirii delictelor.Regimul executarii este regimul deschis.

Amenda penala este o pedeapsa cu caracter pecuniar constand intr-o suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca statului. Amenda penala se inscrie in cazierul judiciar. Limitele generale : 5 365 zile. 1 zi = 100.000 1.000.000 lei.

Reguli privind stabilirea amenzii

- cand legea prevede ca se pedepseste numai cu amenda fara a-i arata limitele, minimul special al zilelor amenda este de 20 zile, iar maximul special 120 zile,

- cand legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele alternativ cu pedeapsa inchisorii, minimul special al zilelor amenda = 40 zile, iar maximul 180 zile,

- cand amenda este alternativ cu inchisoarea stricta, minimul special este 60 si maximul 240 zile,

- in caz de aplicare a cauzelor de atenuare sau de agravare a pedepselor, amenda nu poate sa depaseasca limitele generale.

- in caz de sustragere de la plata amenzii, iar ca pedeapsa alternativa este inchisoarea stricta, ea poate fi inlocuita cu pedeapsa muncii in folosul comunitatii pana la 500 ore, iar daca condamnatul nu este de acord se inlocuieste cu inchisoare stricta.

- in cazul condamnatului de rea credinta care se sustrage de la plata amenzii,, iar ca pedeapsa alternativa era prevazuta inchisoarea, amenda poate fi inlocuita cu munca in folosul comunitatii pana la 300 ore, cu acordul condamnatului, daca nu se transforma in inchisoare,


Munca in folosul comunitatii

este cea mai usoara categorie de pedeapsa aplicabila persoanei fizice in cazul savarsirii unui delict.

Pentru delictele care sunt pedepsite conform normelor penale cu cel munlt 3 ani, instanta poate dispune inlocuirea pedepsei privative de libertate cu munca in folosul comunitatii, neremunerate pe o durata de cel putin 100 ore.Durata maxima de 300 ore este in situatia cand legea prevede pedeapsa inchisorii, iar 5oo ore cand legea prevede pedeapsa inchisorii stricte.Munca in folosul comunitatii poate fi dispusa numai cu consimtamantul inculpatului si se executa in domeniul serviciilor publice gestionate de autoritatile administratiei publice locale, in cadrul institutiilor publice, la nivel local, sau in cadrul asociatiilor sau fundatiilor abilitate in acest scop.Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor stabileste anual lista activitatilor in folosul comunitatii care pot fi executate in circumscriptia in care isi executa competenta teritoriala, pe baza propunerilor.Munca in folosul comunitatii se executa intr-un interval de cel mult 180 zile in cazul condamnatilor majori si 120 zile in cazul condamnatilor minori.Program zilnic zile lucratoare:

- majorii nu pot depasi 3 ore zilnic cand acestia desfasoara o activitate platita sau studiaza,

- minorii nu pot depasi 2 ore pe zi.

Munca in folosul comunitatii nu poate fi desfasurata in zilele de duminica si in zilele decretate sarbatori legale si se executa cu respectarea protectiei muncii.Nu se executa in locuri vatamatoare, periculoase, cu risc mare sau noaptea.


PEDEPSE COMPLEMENTARE art.75 C.Penal.


Aceste pedepse sunt intotdeauna alaturate unei pedepse principale pe care o completeaza, ele neputand fi aplicate singure.


I.Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi

a- dreptul de a alege si de a fi ales in autoritatile publice sau functiile eligibile publice,

b dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat,

c dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru a savarsi infractiunea,

d drepturile parintesti,

e dreptul de a fi tutore sau curator,

Limitele pedepsei complementare : 1 10 ani.

Pedepsele complementare pot fi aplicabile numai daca pedeapsa principala stabilita este privarea de liberatate de cel putin 2 ani si numai daca este major.Executarea ei incepe:

- dupa executarea pedepsei privative de libertate,

- dupa gratierea totala sau partiala,

- dupa prescriptia executarii pedepsei.


II. Degradarea militara

- este o pedeapsa complementara ce consta in pierderea gradului si a dreptului de a purta uniforma.Aceasta se aplica obligatoriu condamnatilor militari si rezervisti, in cazul savarsirii de catre acestia a unor fapte de o gravitate deosebita, pentru care legea prevede detentiunea pe viata sau detentiunea severa.

Pedepsele complementare actioneaza numai ope judicis, adica atunci cand sunt pronuntate de instanta.

Este facultativa in cazul infractiunilor intentionate, cand s-a dispus pedeapsa inchisorii stricte de cel putin 5 ani.

Spre deosebire de interzicerea unor drepturi, degradarea militara opereaza din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare. Degradarea militara este o pedeapsa perpetua, adica redobandirea gradului nu mai este posibila nici ca efect al reabilitarii judecatoresti.



PEDEPSELE ACCESORII art.79 C.Penal


Constau in interzicerea tuturor drepturilor prevazute in art.75 C.Penal.

Alin.2 al art.79 prevede ca in cazul pedepsei principale privative de libertate atrage de drept pedeapsa accesorie , nefiind nevoie sa fie pronuntata de instanta.Durata ei coincide cu pedeapsa principala.

Pedeapsa incepe din momentul in care hotararea a ramas definitiva si dureaza pana la:

- executarea integrala a pedepsei,

- gratierea totala sau a restului de pedeapsa,

- pana la indeplinirea termenului de prescriptie a pedepsei,

Pe durata amanarii sau intreruperii executarii pedepsei, condamnatul poate sa-si exercite drepturile parintesti ori de a fi tutore sau curator, numai daca nu s-a dispus altfel prin hotarare.Pe durata suspendarii executarii pedepsei privative de libertate se suspenda si executarea pedepselor accesorii.


PEDEPSELE PRINCIPALE APLICABILE PERSOANEI JURIDICE


Pedeapsa principala pentru persoana juridica este amenda de la 10.000.000 lei la 10.000.000.000 lei. ( art.80 C.Penal ):

- cand pentru infractiunea savarsita legea ar prevede pentru persoana fizica pedeapsa detentiunii, minimul special = 25.000.000 lei max.7.500.000.000 lei

- cand pentru infractiunea savarsita legea ar prevede pentru persoana fizica pedeapsa inchisorii sau a inchisorii stricte, minimul special = 10.000.000 lei max.5.000.000.000 lei

Pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice ( art.59 C.Penal ):

1. Dizolvarea persoanei juridice constituie cea mai aspra pedeapsa complementara si poate fi pronuntata in doua situatii:

a - atunci cand persoana juridica a fost constituita in scopul savarsirii de infractiuni,

b obiectul sau de activitate a fost deturnat in scopul savarsirii de infractiuni.

Dizolvarea nu poate fi aplicata:

- partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, cultelor religioase, organizatiilor cetatenesti ale minoritatilor, persoanelor juridice care isi desfasoara activitatea in presa sau in audiovizual.

2. Suspendarea activitatilor sau a uneia din activitatile persoanei juridice: poate fi aplicata pe o durata de la 1 la trei ani.

3. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice, fie direct sau indirect, pe o durata de la 1 la 5 ani,

4. Interzicerea accesului la unele resurse financiare consta in interzicerea de a mai obtine fonduri prin plasamente de titluri de valoare sau de a obtine fonduri de la institutiile de credit sau financiare pe o durata de la 1 la 5 ani,

5. Afisarea hotararii de condamnare sau difuzarea ei.Cheltuielile de afisare sau de difuzare se suporta de persoana juridica iar valoarea lor nu poate depasi cuantumul pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice.



REGIMUL DE SANCTIONARE AL MINORULUI INFRACTOR

(MASURI EDUCATIVE)

RASPUNDEREA PENALA A MINORULUI

minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde penal. Minorul intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant.Minorul care a implinit 16 ani raspunde penal potrivit legii. Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa ori i se poate aplica o pedeapsa. Pedeapsa se aplica numai daca se apreciaza ca luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea lui.




Masuri educative :

Mustrarea

consta in dojenirea minorului, aratarea pericolului social al faptei savarsite, sfatuirea minorului, atragerea atentiei ca daca va savarsi din nou o infractiune se va lua fata de el o masura mai severa. Mustrarea se executa cu ocazia pronuntarii hotararii.

In cazul cand minorul implineste 18 ani la data judecarii, instanta poate dispune:

- amenda sub forma zilelor amenda intre 5 si 1o zile, 1 zi = 50.000 100.000 lei,

- munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 25 si 5o ore.

2. Libertatea sub supraveghere ( art.117)

consta in lasarea minorului in libertate pe timp de un an sub supravegherea parintelui, adoptatorului, tutorelui sau unei rude la cererea acesteia. Masura nu poate fi luata fata de minorul care a trecut de 17 ani.

Persoana care are minorul sub supraveghere are obligatia de a anunta instanta daca minorul are purtari rele sau comite alte fapte prevazute de legea penala.

Instanta poate impune si minorului anumite obligatii :

- sa nu frecventeze anumite locuri stabilite,

- sa nu intre in legatura cu anumite persoane,

- sa frecventeze cursuri scolare obligatorii,

- sa presteze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de instanta intre 5o si 100 ore, maxim 3 ore/ zi dupa programul de scoala, in zilele nelucratoare si in vacante.

Savarsirea unei noi infractiuni in termenul de incercare da posibilitatea instantei de a trece la o masura educativa mai severa sau la o pedeapsa.

Daca minorul devine major la data judecatii, instanta dispune:

- amenda sub forma zilelor amenda de la 10 la 20 zile, 1 zi = 50.000 200.000

- munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 5 si 15o ore.

3. Libertatea sub supraveghere severa ( art.118 )

consta in lasarea minorului in libertate pe o perioada intre 1 an si 3 ani sub supravegherea unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor sau a serviciilor de reintegrare sociala si supraveghere.

Supravegherea poate consta in:

- includerea minorului in programe de reintegrare sociala,

- programe de asistenta si consiliere,

Pe durata supravegherii severe instanta poate sa impuna minorului respectarea uneia sau mai multor dintre obligatiile prevazute la art.117 alin.3.

Instanta incunostiinteaza scoala unde minorul invata sau unitatea la care este angajat si dupa caz institutia la care presteaza activitatea stabilita de lege. Daca minorul se sustrage de la supraveghere ori savarseste o noua infractiune, instanta revoca libertatea de supraveghere severa si are posibilitatea sa aplice aceeasi masura educativa, una mai severa sau o pedeapsa.

Daca minorul devine major la data judecatii, instanta dispune:

- o amenda sub forma zilelor amenda de la 15 la 30 zile, 1 zi = 50.000 300.000

- munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 100 si 200 ore.

4. Internarea intr-un centru de reeducare ( art.119 )

reprezinta o masura privativa de libertate si se ia pe timp nelimitat, dat nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani.

Cand minorul devine major, instanta poate prelungi internarea cu cel mult 2 ani, daca minorul a comis fapta la o data apropiata varstei de 18 ani sau daca gravitatea faptei necesita continuarea procesului de reeducare.

Daca minorul devine major la data judecatii, instanta dispune:

- internarea intr-un centru de reeducare pana la implinirea varstei de 20 ani,

- o amenda sub forma zilelor amenda de la 20 la 50 zile, 1 zi = 50.000 350.000

- munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 100 si 300 ore.

Minorul poate fi liberat inainte de a deveni major, daca a trecut cel putin un an de la data internarii in centrul de reeducare si a dat dovezi temeinice de indreptare.

Poate fi liberat si majorul devenit in cursul judecatii, pentru care instanta a dispus internarea in centrul de reeducare pana la implinirea varstei de 20 ani, daca a trecut cel putin un an de la data internarii.

V. Internarea intr-un institut medico-educativ ( art.12o )

reprezinta cea de-a doua masura privativa de libertate, fiind si o masura cu caracter mixt: medical si educativ. Aceasta masura se ia fata de minorul care raspunde penal, care din cauza starii sale fizice sau psihice are nevoie de un tratament sau ingrijiri medicale si implicit de un regim de instruire. Internarea nu poate dura decat pana la implinirea varstei de 18 ani, cu exceptia cand instanta dispune internarea pana la 2o ani. Aceasta masura trebuie sa inceteze de indata ce a disparut cauza, instanta fiind datoare sa dispuna ridicarea masurii. Dupa ridicarea ei, instanta poate dispune internarea intr-un centru de reeducare. Masura poate inceta si prin revocare, cand minorul a comis o noua infractiune.

Daca minorul a devenit major la data judecatii, instanta poate:

- internarea intr-un institut medico- educativ pana la implinirea de 20 ani,

- obligarea la tratament medical si amenda sub forma zilelor amenda 10 20 zile, 1 zi = 50.000 200.000

- munca in folosul comunitatii pe o perioada intre 50 si 150 ore.


PEDEPSELE APLICABILE MINORULUI INFRACTOR ( art.123 c.p.):

a. Inchisoare stricta de la 5 la 15 ani pentru pedeapsa aplicata cu detentiunea pe viata,

b. Inchisoare stricta de la 3 la 12 ani pentru pedeapsa aplicata cu detentiunea severa,

c. Inchisoare stricta de cel putin 3 ani si redusa la jumatate pentru pedeapsa aplicata cu inchisoare stricta,

d. Inchisoare redusa la jumatate pentru pedeapsa aplicata cu inchisoare,

e. amenda sub forma zilelor amenda intre 5 si 18o zile, 1 zi = 50.000 500.000 lei, pentru pedeapsa aplicata cu amenda

f. munca in folosul comunitatii intre 50 si 250 ore, pentru pedeapsa aplicata cu munca in folosul comunitatii.

Pedepsele aplicate minorilor se executa in regimul prevazut de lege pentru executarea pedepselor.

Pedepsele complementare nu se aplica minorului.Condamnarile formulate pentru faptele savarsite in timpul minoritatii nu atrag incapacitati sau decadere.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicabila minorului :

a. Pedeapsa aplicata de instanta pentru delict este inchisoare sau inchisoare stricta de cel mult 5 ani sau amenda.

In caz de concurs de infractiuni pedeapsa aplicata este de cel mult trei ani.

In cazul concursului de infractiuni, cand avem pedepse stabilite atat cu inchisoare stricta, inchisoare cat si amenda, conditia de trei ani cu privire la pedeapsa privativa de libertate, odata indeplinita, face posibila aplicarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, netinand cont ca exista o pedeapsa cu amenda. Suspendarea executarii se extinde si asupra amenzii.

b. Infractorul sa nu mai fi fost condamnat anterior la o pedeapsa privativa de libertate,

Termenul de incercare = pedeapsa + un interval de timp 6 luni 2 ani, stabilit de instanta. In cazul amenzii, termenul este de 6 luni.

Pe durata termenului de incercare instanta poate dispune:

- pana la implinirea varstei de 18 ani incredintarea supravegherii minorului unei persoane din cele aratate in art.117, unei institutii legal insarcinate cu supravegherea minorilor, potrivit art.118.

- poate stabili pentru minor una sau mai multe obligatii , respectiv masuri educative,

- dupa 18 ani poate sa oblige minorul la respectarea masurilor de supraveghere ori obligatiilor prevazute in art.103 si 107.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere aplicata minorului :

a. se poate dispune numai daca pedeapsa aplicata de instanta pentru delict este inchisoarea sau inchisoarea stricta de cel mult 7 ani, iar in caz de concurs de infractiuni pedeapsa aplicata este de cel mult 5 ani.

b. aptitudinea celui condamnat de a se indrepta chiar fara executarea pedepsei,

c. faptuitorul nu a mai fost condamnat ulterior la pedeapsa detentiunii sau a inchisorii stricte,

Termenul de incercare = pedeapsa + interval 1 3 ani, stabilit de instanta.

Pe durata termenului de incercare instanta poate dispune luarea vreuneia din masurile **.

Renuntarea la pedeapsa aplicata minorului : Conditii :

- sa nu aiba antecedente penale,

- pedeapsa inchisorii sau a inchisorii stricte sa fie de cel mult 2 ani,

- minorul sa fi acoperit prejudiciul cauzat,

- minorul sa dea dovezi temeinice ca se poate indrepta.

Amanarea aplicarii pedepsei minorului :

Instanta poate sa amane aplicarea pedepsei minorului daca :

- pedeapsa inchisorii sau a inchisorii stricte este de cel mult 5 ani,

- minorul nu are antecedente penale,

- minorul a acoperit prejudiciul sau dovedeste ca are posibilitatea sa-l acopere,

- dupa savarsirea faptei da dovezi temeinice ca se poate indrepta si fara pedeapsa.

In cazul amanarii, instanta hotaraste data la care urmeaza sa se pronunte pedeapsa nu poate depasi 2 ani.

Aceasta perioada constituire termen de incercare.


MASURILE DE SIGURANTA


Masurile de siguranta, pe langa scopul de a preintampina prin inlaturarea anumitor stari de pericol relevate de fapta, savarsirea de noi fapte prevazute de legea penala, au si un scop subsidiar de caracter coercitiv.

Masurile de siguranta si masurile educative se pot cumula. Masurile de siguranta nu pot dura decat atata vreme cat dureaza acea stare de pericol.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage si suspendarea masurilor de siguranta.

Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii ( amnistia,gratierea,prescriptia ) nu produc efecte asupra masurilor de siguranta.

Conditii generale:

- faptuitorul sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala,

- faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate, in sensul ca el poate savarsi in viitor din nou fapte prevazute de legea penala,

- combaterea starii de pericol sa nu fie posibila doar prin aplicarea pedepsei ci si prin luarea masurilor de siguranta.



I.         OBLIGAREA LA TRATAMENT MEDICAL - art.130 :

masura priveste starea de pericol care decurge din starea psiho-fizica anormala a faptuitorului, generata de boala, intoxicatie cronica cu alcool, stupefiante sau alte substante.

Conditii:

- persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala, indiferent daca fapta este sau nu infractiune.

- infractorul sa prezinte pericol pentru societate din cauza bolii,

- instanta de judecata sa aprecieze ca prin obligarea la tratament medical faptuitorul se va insanatosi si astfel se va inlatura pericolul.

Masura se ia pe o perioada nedeterminata, insa se revoca in caz de insanatosire. Se poate lua si provizoriu, in cursul urmaririi penale sau a judecatii.


II. INTERNAREA MEDICALA art.131

masura obligarii la tratament medical este asemanatoare cu internarea medicala, diferentiindu-se prin gradul mai ridicat al anormalitatii psiho-fizice. Existenta bolii mintale sau a toximaniei trebuie sa fie stabilita de medici specialisti.

Privarea de libertate se executa prin internare; durata masurii este nedeterminata, ea incetand la insanatosire.Masura poate fi luata si provizoriu.



II.       INTERZICEREA UNEI FUNCTII SAU PROFESII art.132

masura priveste starea de pericol care decurge din inaptitudinea persoanei care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala de a efectua activitatea in exercitiul careia a savarsit acea fapta.

Inaptitudinea se poate datora lipsei de pricepere, incapacitatii psiho-fizice, ignoranta, alte stari care o fac incapabila de a profesa.

Conditii:

- sa se fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala in exercitarea functiei sau profesiei, meseriei, ocupatiei faptuitorului,

- fapta savarsita sa se datoreze incapacitatii, nepregatirii sau a altor motive care il fac impropriu pe faptuitor pentru ocuparea unei functii,

- exercitarea acestor cauze creaza o stare de pericol,

- instanta de judecata sa aprecieze ca inlaturarea starii de pericol si prevenirea savarsirii de noi infractiuni se poate realiza prin luarea masurii.

Masura de siguranta nu trebuie confundata cu pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.

Masura se ia pe o perioada nedeterminata, insa poate fi revocata la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin 1 an.

Aceasta masura nu poate fi luata:

- in cazul persoanelor care exercita un mandat electiv,

- persoanelor care au responsabilitati sindicale sau patronale,

- persoanelor care desfasoara activitate in domeniul presei.


III.      INTERZICEREA DE A SE AFLA IN ANUMITE LOCALITATI art.133

consta in obligatia infractorului de a se abtine de la orice actiune care ar avea drept urmare prezenta sa pe teritoriul vreuneia din localitatile interzise.

Conditii:

- fapta comisa sa constituie infractiune,

- infractorul sa fie condamnat la o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an,

- prezenta infractorului in localitatea interzisa sa constituie un pericol grav,

Masura interzicerii poate fi pana la 5 ani, si poate fi prelungita dar nu cu mai mult decat durata masurii aplicata initial. Poate fi revocata la cerere sau din oficiu dupa cel putin un an si daca au incetat temeiurile care au impus-o.




V. INTERDICTIA DE A REVENI IN LOCUINTA FAMILIEI PE O PERIOADA DETERMINATA

art. 134 masura priveste o persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an, pentru loviri sau pentru orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice sau psihice, vatamare corporala, act sexual cu un minor, coruptie sexuala, toate acestea savarsite asupra unui membru al familiei.

Masura se poate lua numai la cererea partii condamnate.

Conditii:

- persoana sa fi fost condamnata la o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 1 an,

- condamnarea sa fi fost pt. loviri..

- savarsirea faptelor sa priveasca membrii familiei,

- instanta sa constate ca prezenta persoanei in locuinta familiei prezinta pericol grav pentru ceilalti membri,

- sa existe o cerere in acest sens din partea partii vatamate.

Masura se poate lua pe o durata de pana la 2 ani. Se poate prelungi daca pericolul nu a disparut, dar nu mai mult decat durata aplicata initial.


VI. EXPULZAREA

art.135 masura aplicabila exclusiv infractorilor cetateni straini sau apatrizi, care nu au domiciliul in tara.

Conditii :

- fapta savarsita (in tara sau strainatate) si dedusa in fata instantelor judecatoresti din tara se constituie infractiune,

- infractorul sa aiba calitatea de cetatean strain sau sa fie o persoana fara cetatenie, cu domiciliul in strainatate in momentul pronuntarii hotararii,

- din datele cauzei sa rezulte ca ramanerea infractorului in tara constituie o stare de pericol.

Masura este luata pe durata nedeterminata.

Expulzarea se aduce la indeplinire dupa executarea pedepsei.

Infractorul nu poate fi expulzat atunci cand exista pericolul real de a fi condamnat la moarte si de a fi supus la tortura, tratamente inumane sau degradante in statul in care ar putea sa fie expulzat, sau daca este casatorit cu un cetatean roman care are domiciliul sau familia in Romania, iar casatoria este anterioara savarsirii faptei.


VII. CONFISCAREA SPECIALA art.136

este conditionata de starea de pericol pe care o prezinta anumite lucruri:

a. bunurile produse care au dobandit un alt regim juridic prin infractiune,

b. bunurile care au servit sau care au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, daca sunt ale faptuitorului sau daca apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut modul lor de folosire,

c. bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei infractiuni sau pentru a rasplati pe faptuitor,

d. bunurile dobandite prin savarsirea infractiunii daca nu sunt restituite persoanei vatamate,

e. lucrurile detinute in contra dispozitiilor legale.

Confiscarea speciala devine obligatorie in cazul situatiilor enumerate mai sus, indiferent daca se ajunge sau nu la condamnarea faptuitorului.

Conditii :

- faptuitorul sa fi savarsit o infractiune,

- prin savarsirea faptei sa se fi dat in vileag o stare de pericol a faptuitorului, care poate constitui in viitor sursa savarsirii de noi fapte prevazute de legea penala,

- combaterea starii de pericol sa nu fie posibila decat prin luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale.

Bunurile confiscate sunt aratate in dispozitivul hotararii.

Instanta poate sa nu dispuna confiscarea bunului, daca acesta face parte din mijloacele de existenta sau executare a profesiei.

Masura poate fi luata si de procuror prin ordonanta.

Aceasta masura de siguranta este definitiva si irevocabila.



INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR


Formele individualizarii pedepselor:

A.Individualizarea legala se realizeaza de catre legiuitor in procesul elaborarii legii penale, concretizandu-se in :

- stabilirea cadrului general al pedepselor , a felului, a limitelor generale ale fiecarui gen de pedeapsa.

- stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune in parte, in raport cu gradul de pericol social abstract al faptei ,

- stabilirea cadrului si mijloacelor legale prin care se va realiza individualizarea judiciara si administrativa.

B.Individualizarea judiciara sau judecatoreasca se realizeaza post delictum de catre instanta judecatoreasca, si consta in adecvarea pedepsei la o anumita fapta concreta si la un infractor concret.

C.Individualizarea administrativa se realizeaza in fata executarii de catre organele administrative de organizare, putandu-se concretiza in : modificari ale regimului de executare si reducerea duratei executarii pe calea eliberarii conditionate.

Individualizarea judiciara a pedepselor

Reguli generale de individualizare a pedepsei - sunt acele elemente dupa care instanta de judecata este obligata sa se calauzeasca in activitatea de individualizare. Aceste reguli sunt: A- generale ,B speciale in legatura cu consecintele raspunderii penale a minorilor (art.114 C.Pen.)

Reguli generale:

a.           Dispozitiile partii generale a C.Pen. (sistemul pedepsei, cauzele de agravare si de atenuare, scop si f-ctie pedeapsa),

b.           Limitele de pedeapsa fixate in partea speciala exprima gradul de pericol social abstract, c. Gravitatea faptei savarsite poate fi influentata de atingerea adusa obiectului juridic principal, optiunea faptuitorului, rezultatul actiunii faptuitorului;

c.            Gravitatea faptei savarsite

d.           persoana faptuitorului (mediul in care s-a dezvoltat si traieste, comportarea anterioara);

e.           imprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala, cauze care trebuiesc motivate in

cuprinsul hotararii.

Regulile generale de individualizare a pedepsei pt.pers.juridica sunt identice cu cele pt.pers. fizica, fara regula privind pers.faptuirorului









Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|