Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica


Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Comunicarea de informatii false



Comunicarea de informatii false


Comunicarea de informatii false

1. Continutul legal

Potrivit art. 1681 consta in comunicarea sau raspandirea, prin orice mijloace, de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate, daca prin aceasta se pune in pericol siguranta statului[1].

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este identic cu cel al celorlalte infractiuni indreptate impotriva sigurantei statului.

b) Obiectul juridic special al infractiunii de comunicare de informatii false este format din ansamblul relatiilor sociale care privesc siguranta statului, relatii a caror aparare este asigurata in masura in care nu se produc activitati de colportare de stiri, date sau informatii false ori de documente falsificate.

c) Actiunea incriminata in textul art. 1681 C.pen. poate avea si un obiect material atunci cand ea priveste un document care a fost supus unei operatiuni de falsificare.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii poate fi orice persoana care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Legea de modificare si completare a Codului penal nu prevede nici o calitate speciala care sa fie intrunita in persoana subiectului activ. Participatia penala este posibila sub toate formele sale. Intr‑o acceptiune mai larga, persoanele care savarsesc aceste activitati infractionale sunt "colportori", raspanditori de stiri, date, informatii ori de documente care sunt nereale.



b) Subiect pasiv principal al infractiunii este statul. Infractiunea de comunicare de informatii false poate avea si un subiect pasiv secundar, in masura in care ea afec­teaza in mod concret un organ al statului, facand parte din una dintre cele trei puteri, cum ar fi, spre exemplu: Parlamentul Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Afacerilor Externe etc.

Nu sunt facute precizari speciale referitoare la locul si timpul savarsirii infractiuni.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Sub aspectul elementului material, infractiunea se poate savarsi prin una din urmatoarele actiuni alternative: comunicarea sau raspandirea de stiri, date sau informatii false ori documente falsificate.

Comunicarea consta in prezentarea. informarea, instiintarea uneia sau mai mul­tor persoane asupra continutului anumitor date, informatii sau documente. "Raspandi­rea" este actiunea prin care sunt imprastiate, difuzate, propagate stiri, date, informatii cu dorinta ca acestea sa ajunga la cunostinta publicului.

b) In ambele modalitati normative, atat in cazul comunicarii, cat si al raspandirii este necesar sa fie indeplinita o cerinta esentiala, si anume, activitatile intreprinse de faptuitor sa fie de natura sa aduca atingere sigurantei statului. Aceasta cerinta va fi indeplinita in masura in care prin importanta si semnificatia stirilor, datelor, infor­ma­tiilor sau documentelor ori prin amploarea pe care a capatat‑o in mod concret opera­tin­nea de comunicare, de raspandire sau prin reactiile produse pe plan intern si inter­na­tional, aceasta s‑a repercutat in mod real si efectiv asupra stabilitatii interne a statului.[2]


O alta cerinta este aceea ca stirile, datele sau informatiile sa fie false, iar docu­mentele falsificate. Aceasta presupune ca stirile, datele sau informatiile nu corespund realitatii, iar documentele au suferit o operatie de denaturare a continutului lor prin contrafacere sau alterare.

c) Urmarea imediata consta in executarea uneia din activitatile mentionate si in pro­ducerea in acest fel a unei stari de pericol pentru siguranta statului ori pentru relatiile internationale ale Romaniei.

d) Deoarece in continutul infractiunii nu este cerut un rezultat distinct de actiunile care sunt incriminate, nu se impune stabilirea legaturii de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de comunicare de informatii false poate fi savar­­sita din punct de vedere subiectiv, atat cu intentie directa, cat si indirecta. In masura in care fapta s‑ar savarsi din culpa, nu se mai realizeaza continutul acestei infractiuni.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea de comunicare de informatii false fiind o infractiune comi­siva intentionata, poate imbraca atat forma actelor pregatitoare, cat si a tentativei, doar cea de‑a doua fiind insa pedepsita potrivit prevederilor art. 173 alin. (1) C.pen. Infractiunea se consuma in momentul in care a fost savarsita una din actiunile incri­minate (comunicarea sau raspandirea) si in masura in care fapta este de natura sa aduca atingere sigurantei statului.

B. Modalitati. Infractiunea prezinta doua modalitati alternative: comunicarea si raspandirea, consumandu‑se prin executarea oricareia dintre ele. Fiecare modalitate normativa este pretabila a fi realizata printr‑o diversitate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. Comunicarea de informatii false se pedepseste cu inchisoarea de la
1 la 5 ani.




Modificat si completat prin Legea nr. 278/2006.

A se vedea V. Dobrinoiu, Infractiunea de comunicare de informatii false, R.D.P.
nr. 1/2003, p. 21.



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright