Contrafacerea obiectului unei inventii

Contrafacerea obiectului unei inventii

1. Continutul legal

Potrivit art. 299 C.pen., contrafacerea obiectului unei inventii consta in "contra­fa­cerea sau in folosirea, fara drept, a obiectului unei inventii".

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special. Infractiunea are ca obiect juridic special relatiile sociale care se nasc si se dezvolta in legatura cu asigurarea progresului tehnic in economie, prin normala si nestanjenita folosire a inventiilor, de catre cei in drept.

b) Obiectul material. In cazul savarsirii faptei prin contrafacere, obiectul contra­facut al inventiei constituie produsul, si nu obiectul material al infractiunii. Obiectul material va fi reprezentat in aceasta ipoteza de materialele din care este contrafacut obiectul inventiei. In cazul folosirii fara drept a obiectului unei inventii, intrucat actiunea incriminata se refera chiar la obiectul inventiei, acesta constituie nu numai mijlocul, ci, totodata, si obiectul material al infractiunii.

Obiectul unei inventii poate consta fie in crearea unui produs nou, fie in realizarea unui procedeu nou prin care se obtine un acelasi rezultat sau in aplicarea noua a unui procedeu cunoscut prin care se obtine un rezultat diferit. Asadar, infractiunea poate avea ca obiect material fie produsul nou creat, fie unul in care si‑a gasit concretizarea un nou procedeu sau aplicarea noua a unui procedeu cunoscut.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii poate fi orice persoana, deoarece nu exista o conditie speciala referitoare la subiect.

b) Subiect pasiv al infractiunii va fi persoana careia ii apartine inventia si care este prejudiciat prin contrafacerea obiectului inventiei, nu si prin folosirea fara drept a acestuia.

Infractiunea se poate comite in oricare din formele de participatie (coautorat, insti­gare, complicitate).

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Sub aspectul elementului material, infrac­tiunea se realizeaza fie prin contrafacerea, fie prin folosirea fara drept a obiec­tului unei inventii. Prin urmare, textul art. 299 C. pen. prevede doua modalitati alter­native de realizare a infractiunii - contrafacerea sau folosirea obiectului unei inventii - conditionand infractiunea, in a doua modalitate, de savarsirea faptei fara drept.

Contrafacerea obiectului unei inventii consta in fabricarea, confectionarea unui obiect care imita obiectul unei inventii. Nu este necesar ca aceasta imitare sa fie perfecta. Este suficient ca faptuitorul sa realizeze un obiect care, prin insusirile sale esentiale, seamana cu cel care formeaza obiectul unei inventii. In fiecare caz, contra­facerea se stabileste prin compararea obiectului reprodus de faptuitor cu cel brevetat, tinandu‑se seama de asemanarile esentiale care exista intre cele doua obiecte.

Folosirea obiectului unei inventii consta in utilizarea, intrebuintarea obiectului unei inventii, in vederea realizarii unui profit. Asadar, folosirea unui asemenea obiect pentru uz personal nu constituie infractiune.

Dupa unii autori, nu intereseaza daca actiunea de folosire se refera la obiectul unei inventii contrafacute de o alta persoana sau chiar de catre faptuitor. Este insa nece­sar ca actiunea de folosire sa fie efectuata fara drept, adica fara o justificare legala. Cerinta legii este indeplinita chiar daca actiunea de folosire se refera la obiectul contrafacut al unei inventii[1].

Avem rezerve asupra acestei teze; dupa parerea noastra, elementul material al infractiunii in varianta corespunzatoare tezei a doua presupune intotdeauna folosirea obiectului veritabil al unei inventii, si nu unul contrafacut, deoarece punerea in circulatie a produsului contrafacut si, implicit, folosirea acestuia fara drept realizeaza continutul infractiunii prevazute in art. 300 C.pen. Actiunea de folosire este efectuata fara drept atunci cand faptuitorul nu obtine de la titularul brevetului dreptul de a folosi respectiva inventie. Daca drepturile care rezulta din acordarea brevetului de inventie au fost transmise faptuitorului de catre autorul inventiei, actiunea de folosire, avand o justificare legala, nu constituie infractiune.

Existenta unei legi speciale care reglementeaza acest domeniu da nastere multor controverse. In cele ce urmeaza, vom analiza unele dintre ele.

Este de observat modul diferit de formulare a faptei incriminate in art. 299 de cea prevazuta in art. 58 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie, republicata[2].

Conform art. 58 din lege, constituie infractiunea de contrafacere fabricarea, folo­sirea sau punerea in circulatie fara drept a obiectului unui brevet de inventie sau orice alta incalcare a drepturilor conferite conform art. 33 alin. (1), daca aceste incalcari au fost savarsite dupa data publicarii cererii de brevet de inventie. Potrivit art. 33 alin. (1) din lege, "Brevetul de inventie confera titularului sau un drept exclusiv de exploatare pe intreaga durata de protectie a acestuia". Potrivit art. 33 alin. (2), este interzisa efectuarea fara consimtamantul titularului a urmatoarelor acte:

a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in vederea folosirii, oferirii spre vanzare ori vanzarii, in cazul in care obiectul brevetului este un produs;

b) utilizarea procedeului, precum si folosirea, oferirea spre vanzare, vanzarea sau importul in aceste scopuri a produsului obtinut direct prin procedeul brevetat, in cazul in care obiectul brevetului este un procedeu.

Dupa cum am precizat, in art. 299 C.pen. este prevazuta infractiunea de contra­facere a obiectului unei inventii, cu urmatorul continut: contrafacerea sau folosirea fara drept a obiectului unei inventii.       

Asa cum se observa, textul art. 58 incrimineaza "fabricarea", pe cand in art. 299 C.pen. se foloseste termenul de "contrafacere". Daca raportam aceste doua modalitati ale elementului material la obiectul material al infractiunii, observam ca se refera la acelasi lucru. Atat "contrafacerea obiectului unei inventii", cat si "fabricarea obiec­tului unui brevet de inventie" presupun, dupa parerea noastra, o noua operatie, si anume confectionarea, realizarea de la inceput a unui nou obiect identic sau aproape identic cu cel al unei inventii. Prin contrafacere se intelege confectionarea, fabri­carea, crearea unui obiect care imita obiectul unei inventii, nefiind necesar ca aceasta imitare sa fie perfecta.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Consideram ca termenii in discutie - contrafacere si fabricare - sunt identici ca sens, astfel ca s‑ar fi impus o formulare legislativa identica, in cadrul unui singur text de lege.

Cealalta modalitate a elementului material - folosirea - este formulata in acelasi mod in ambele texte supuse comparatiei.

O alta deosebire de formulare ar fi in legatura cu obiectul contrafacerii sau fabricarii. Articolul 299 C.pen. se refera la obiectul unei inventii, pe cand art. 58 din Legea nr. 64/1991 se refera la obiectul unui brevet de inventie.      

Prin obiectul unei inventii s‑ar putea intelege ca, potrivit art. 299 C.pen., se acorda protectie impotriva contrafacerii obiectului unei inventii din momentul realizarii acesteia, chiar daca nu a fost depusa o cerere pentru acordarea brevetului de inventie. Intr‑o alta opinie, s‑ar putea sustine ca ratiunea incriminarii a fost apararea drepturilor ce ar decurge din materializarea ideilor inventiei, care nu ar fi posibila decat dupa ce se acorda brevetul de inventie (acest rationament este si cel corect, pentru ca prin inventie, in sens legal, se intelege un produs al unei activitati inventive, care a primit brevetul de inventie).

Dupa parerea noastra, s‑ar impune protejarea activitatii inventive chiar din momentul epuizarii ei, indiferent daca s‑a solicitat sau nu un brevet de inventie. Ar trebui puse sub protectia legii chiar simplele cercetari, experimente, deoarece pe baza acestora alte persoane de rea‑credinta ar putea duce la bun sfarsit o activitate care ar avea ca rezultat un produs pentru care ar putea solicita eliberarea unui brevet.

Dupa parerea noastra, legiuitorul nu ar trebui sa astepte ca inventatorul sa depuna cerere pentru acordarea brevetului de inventie. Se poate intampla ca, din diferite motive, autorul inventiei sa nu poata trimite cererea; atunci el ar ramane in afara protectiei legii, ceea ce ar fi nedrept. Folosind omisiunea inventatorului de a solicita brevetul de inventie alte persoane ar putea sa contrafaca obiectul unei inventii si sa‑l foloseasca, obtinand sume fabuloase in detrimentul adevaratului autor al inventiei si la adapost de legea penala.

Textul art. 58 ni se pare exagerat de restrictiv din punct de vedere al protectiei, in masura in care impune conditia ca fapta sa fie savarsita dupa data publicarii cererii de brevet de inventie. Aceasta inseamna ca sunt lasate in afara protectiei penale momen­tul realizarii inventiei si al depunerii cererii, deoarece numai dupa publicarea cererii de brevet de inventie se poate savarsi infractiunea.

Pe de alta parte, art. 58 contine si o inadvertenta. Se face referire la obiectul unui brevet de inventie, insemnand ca exista protectie penala din momentul acordarii bre­vetului, pentru ca in finalul textului sa se faca trimitere la un interval de timp anterior acordarii brevetului, cel al publicarii cererii si al acordarii brevetului de inventie.

Potrivit legii speciale (Legea nr. 64/1991), obtinerea brevetului de inventie parcurge urmatoarele faze:

constituirea depozitului reglementar;

publicarea cererii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala dupa expirarea unui termen de 18 luni de la data constituirii depozitului [art. 23 alin. (1)];

acordarea brevetului de inventie;

publicarea brevetului de inventie in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala.

Dupa cum se observa, termenul este destul de mare de la data depunerii cererii si pana la publicarea ei, cand se naste si protectia penala. Daca se comit una sau mai multe fapte din cele prevazute in art. 58 pana la publicarea cererii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, litigiul se rezolva pe cale civila.

S‑ar putea sustine ca art. 299 C.pen. se refera la obiectul unei inventii in sens larg, adica la acea activitate inventiva a carei valoare a fost consacrata prin acordarea brevetului de inventie. In acest caz, art. 299 C.pen. ar cuprinde o solutie mai restric­tiva, deoarece s‑ar aplica din momentul aparitiei brevetului de inventie, pe cand
art. 58 din legea speciala s‑ar aplica din momentul publicarii cererii de brevet de inventie, deci inainte de acordare brevetului.

Daca se considera ca o inventie in materialitatea ei exista legal numai din momen­tul brevetarii, ar ramane in afara raspunderii penale actiunea de contrafacere si de folosire fara drept a obiectului unei inventii, fapte comise pana la data acordarii brevetului[3].

Daca pana la aceasta data cineva fura obiectul unei inventii, consideram ca vor opera dispozitiile prevazute la furt (art. 208 si 209 C.pen.), iar daca o persoana contraface obiectul unei asemenea inventii, va exista un litigiu civil avand la baza o raspundere civila delictuala. De asemenea, va exista un litigiu civil si atunci cand se foloseste fara drept obiectul inventiei, chiar daca din punct de vedere penal ar putea fi retinuta si o infractiune de furt.

Este posibil ca produsul unei activitati inventive sa nu fie consacrata printr‑un brevet de inventie sau ca autorul unei activitati inventive sa nu doreasca sa parcurga procedura acordarii brevetului de inventie.

In acest caz, activitatea sa este lipsita de protectie juridica penala. De exemplu, inventatorul X care obtine in urma unei activitati de cercetare un anumit produs nu doreste sa declanseze procedura acordarii brevetului de inventie, iar o alta persoana, dupa o perioada, isi insuseste obiectul inventiei si obtine brevetul de inventie. In acest caz, prejudiciul adus adevaratului inventator este foarte mare, deoarece acesta nu mai poate beneficia in niciun fel de obiectul propriei sale inventii. De asemenea, se poate intampla ca cererea de obtinere a unui brevet de inventie sa fie respinsa, iar dupa un timp o alta persoana sa prezinte acelasi obiect si sa obtina brevetul de inventie. In ambele situatii nu exista dispozitii penale care sa protejeze pe adevaratul inventator, acesta urmand sa foloseasca actiunea civila in despagubire daca face dovada ca i s‑a adus un prejudiciu.

Desi interesante opiniile exprimate, in concluzie, sustinem ca textul art. 299 C.pen. se refera la obiectul unei inventii in sens legal, adica o activitate inventiva pentru care s‑a obtinut brevet de inventie, iar in ceea ce priveste art. 58 din Legea
nr. 64/1991 trebuie sa deosebim dupa cum este vorba de teza I sau teza a II‑a.

Astfel, savarsirea infractiunii de contrafacere (fabricarea, folosirea sau punerea in circulatie fara drept a obiectului unui brevet de inventie - art. 58 teza I) este conditio­nata de o situatie premisa, care consta in existenta unui brevet de inventie in perioada de valabilitate. Potrivit art. 31 din Legea nr. 64/1991, durata de protectie a unui brevet de inventie este de 20 de ani, cu incepere de la data de depozit[4].

Daca este vorba de orice alta incalcare a drepturilor conferite conform art. 33
alin. (1) art. 58 teza a II‑a , fapta constituie infractiune daca este comisa dupa data publicarii cererii de brevet de inventie.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii se savar­seste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama ca realizeaza o imitatie a obiectului unei inventii sau ca se foloseste fara drept de obiectul unei inventii, voieste sa savarseasca fapta si prevede consecintele faptei, pe care le urma­reste sau le accepta.

Infractiunea nu este conditionata de existenta vreunui motiv sau scop, insa aceste elemente subiective vor fi avute in vedere la individualizarea raspunderii penale.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Tentativa nu este sanctionata. Infractiunea se consuma in momentul in care executarea oricareia dintre cele doua actiuni prevazute in textul art. 299 C.pen. este dusa pana la capat. In acest moment se produce si starea de pericol pentru progresul economiei nationale, precum si lezarea drepturilor si intereselor, inclusiv patrimoniale, ale titularului brevetului de inventie ori ale titularului certificatului de inventator.

B. Modalitati. In cazul acestei infractiuni, exista doua modalitati normative: contrafacerea obiectului unei inventii si folosirea fara drept a obiectul unei inventii.

C. Sanctiuni. Contrafacerea obiectului unei inventii se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autori­tatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 600.000 lei, in cazul in care legea prevede pentru infrac­tiunea savarsita de persoana fizica pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda.