Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica




Drept


Qdidactic » stiinta & tehnica » drept
Dreptul forma a memoriei colective . pluralismul socio-juridic.



Dreptul forma a memoriei colective . pluralismul socio-juridic.


DREPTUL FORMA A MEMORIEI COLECTIVE . PLURALISMUL SOCIO-JURIDIC.



Dreptul trimite intotdeauna la relatiile dintre membrii unui grup social. El este perceput ca un 'comandament' care spune ce este 'normal', ce este dorit, asteptat, in relatiile dintre membrii grupului respectiv. Starea de 'normalitate' comporta, fireste, variatii istorice si culturale. Insa dincolo de aspectele particulare, imanente unui timp si culturi, se poate spune ca 'starea de normalitate' la care se refera Dreptul (modern) descrie relatiile si comportamentul de cooperare dintre indivizii care traiesc intr-o comunitate, grup. Aceste relatii asigura stabilitatea si continuitatea comunitatii, fiind de aceea 'fixate' si transmise de la o generatie la alta prin diferite forme ale memoriei sociale colective: obicei sau traditie, cunostinte, valori si ideologii, jurisprudenta, uzante, norme moral- juridice, tehnici de interpretare, etc.

Dreptul modern se raporteaza la toate aceste forme de memorie sociala -care conserva si transmit standardele comportamentului si relatiilor de cooperare- ca la surse sau izvoare constitutive. Influenta acestor surse asupra constructiei standardelor de comportament, a normelor cu vocatie regularizatoare, este variabila. La nivelul unor culturi domina traditia juridica a comunitatii (common law), in timp ce la nivelul altora (statute law) dominanta va fi constructia normativ juridica realizata de un corp de experti precum si activitatea de legiferare. Istoric privind lucrurile, se vorbeste de o evolutie si o ierarhie a surselor Dreptului. Ea ar include traditia sau obiceiul juridic, jurisprudenta, procesul de constructie si legiferare a normelor juridice, etc. In traditia dreptului modern, predominanta activitatii de constructie normativ-juridica si legiferare devin chiar criterii de apreciere a 'gradului de dezvoltare' a unui anumit sistem juridic, sau a unui anumit demers disciplinar juridic (sau stiinte juridice).

In stransa legatura cu ierarhizarea izvoarelor constitutive, dreptul modern integreaza ca supozitie constitutiva postulatul singularitatii si al unicitatii sale intr-un anumit timp si pe un anumit teritoriu. Intr-un anumit interval temporal si pe un anumit teritoriu (de regula cel national) doar normele juridice elaborate sau recunoscute de stat sunt acelea in functie de care se apreciaza si la nevoie se sanctioneaza punitiv, comportamentul indivizilor. Structura traditionala a normei juridice sprijina pozitia dreptului modern de 'etalon unic' al comportamentului. Generalitatea normei de drept modern impune, in mod deliberat, neglijarea aspectelor contingente, a varietatii si pluralismului socio-cultural. Postulatul generalitatii este edificator: norma trebuie sa preceada cazul, ca o preconditie logic-rationala a posibilitatii sale de a reglementa conduita unor agenti sociali foarte diferiti.




Numeroase studii si cercetari socio-juridice recente au pus in evidenta existenta unei noi tendinte, manifeste in special ca urmare a proceselor de globalizare si integrare regionala. Aceasta tendinta s-ar caracteriza dupa Boaventura de Sousa Santos prin pluralism si pragmatism. Apreciat, prin traditie, ca fiind specific doar perspectivei sociologice asupra dreptului, pluralismul semnifica, in primul rand, sanctionarea juridica a varietatii si a diferentelor. El presupune 'existenta simultana, in cadrul aceleiasi ordini juridice, a unor reguli de drept diferite care se aplica unor situatii identice sau coexistenta unei pluralitati de ordini juridice distincte care stabilesc sau nu intre ele raporturi juridice.'

Favorizand intalnirea grupurilor, comunitatilor si traditiilor culturale variate, diferite, fenomenele de integrare regionala si de globalizare transforma analiza sociologica si antropologica in surse directe ale dreptului. Studiile sociologice asupra grupurilor si comunitatilor devin o modalitate flexibila de integrare a pluralismului, varietatii si diferentelor. Nu are loc o substitutie. Este vorba mai de graba de o dez-iearhizare a surselor normativitatii juridice si o re-punere in drepturi a traditiei juridice si a jurisprudentei, ca expresii ale vietii juridice efective a comunitatii. Principala consecinta a acestei stari de fapt este, dupa K.H.Ladeur, reintoarcerea dreptului la pragmatism, reinsertia sa in timp si re-integrarea dimensiunii sociale - a vietii reale a indivizilor, comunitatilor, grupurilor, etc - in procesul elaborarii si gestiunii normei juridice.

Intr-un articol devenit celebru, Global Bukowina ,, Legal Pluralism in the World Society , Gunther Teubner observa ca in acest secol si mileniu, viziunea traditionala, moderna asupra Dreptului s-a modificat radical, facand loc unei conceptii sociojuridice flexibile ce opereaza intr-un sistem pluralist deschis si non-ierarhic. Acest camp sociojuridic pluralist s-ar caracteriza prin urmatoarele trasaturi:

-prin pluralitatea ordinilor juridice;

-prin globalism si intensificarea practicilor transnationale;

-prin localism si multiplicarea identitatilor;


-prin eterogenizarea si diminuarea functiilor de reglementare si legiferare care in mod traditional apartineau statului-national;

-prin fragmentarea si destabilizarea realitatii, careia ii corespunde o noua forma de drept (de retele ale pluralismului juridic global) centrat pe management-ul schimbarii, al invatarii si al riscului, pe rezolvarea creativa a problemelor.

-prin nasterea unei noi paradigme de cunoastere -posmodernismul- care-si propune apropierea de modurile concrete de viata.

-CIMPUL SOCIOJURIDIC PLURALIST

























Sub impactul acestor presiuni si mutatii:


-se disipeaza monopolul juridic si legislativ al statului;

-statul isi pierde pozitia de centru juridic al productiei dreptului national si international;

-se multiplica sursele normativitatii juridice;

-are loc o deplasare de accent dinspre dimensiunea normativa a Dreptului (discursul juridic consemneaza din ce in ce mai des sintagma de 'soft-law') spre cea axiologica;

- are loc o crestere a rolului grupurilor si organizatiilor nonguvernamentale care devin agentii unei noi ordini juridice internationale care nu mai este legata de stat - se vorbeste azi de o lume multicentrica precum si de retelele pluralismului global generate de multitudinea relatiilor dintre actorii sociali non-guvernamentali;

-se produce o apropiere intre drept si realitate - sub forma re-valorizarii traditiei juridice a comunitatii, grupului- intre fapte si norme (J.Habermas) etc.

Observam mai sus, de exemplu, ca lumea de azi se caracterizeaza prin globalism si intensificarea practicilor transnationale , dar si prin localism si multiplicarea identitatilor , de exemplu, discursul actual despre minoritati - grupuri structurate in functie de apartenenta etnica, religioasa, de sex sau orientare sexuala, varsta, etc., si discriminarea pozitiva menita sa le protejeze identitatea distincta). Cum putem lega intre ele aceste doua caracteristici, aparent opuse ale lumii de azi, globalism si localism? Ca sa ma refer la exemplele folosite, v-as raspunde ca avem o obligatie 'nascuta' din valorile, practicile si reglementarile de drept international al drepturilor omului de a acorda minoritatilor drepturile necesare pastrarii identitatii lor - care de regula este locala, particulara anumitor contexte socio-culturale identificabile.

Insa principalul motiv pentru care v-am sensibilizat la pluralismul socio-juridic global este legat de formarea dumneavoastra ca viitori consilieri de probatiune. Este o profesie care, spre deosebire de multe altele va fereste, fie ca vreti fie ca nu, de rutina. As putea motiva in multe feluri aceasta afirmatie. Practica profesiei de consilier de probatiune presupune in orice moment raportarea nu numai la persoane si situatii diferite, dar si la un complex de standarde si obligatii care vin din directii foarte diferite. Unele direct din viata (identitatea, istoria vietii personale, etc), altele din diverse teorii (psihologice, juridice, criminologice, socio-politice, etc) si din schimbarea acestor teorii (asa cum se intampla acum), din traditia si experienta altor tari in materie, din schimbul permanent de informatii cu colegii nostri din alte tari, din norme de drept international, din decizii ale instantelor internationale, etc. Le-am prezentat ilustrativ in schema de mai sus.

Procesul generalizarii si implementarii sanctiunilor neprivative de liberatate in practica diferitor sisteme penale ilustreaza si el efectele multiplicarii surselor normativitatii socio-juridice specifice lumii de azi. El este unul dintre exemplele edificatoare ale actiunii si formelor de manifestare a pluralismul socio-juridic global.

Varietatea formelor in care sunt practicate, in diferite sisteme penale, sanctiunile neprivative de libertate - incepand de la probatiunea traditionala, pana la arestul la domiciliu si supravegherea electronica, etc- este efectul concertat al actiunii unei multitudini de surse (izvoare) socio-juridice. Fiecare dintre ele are un anumit impact mai 'tare' sau mai 'slab' asupra practicii administrarii sanctiunilor comunitare. Dar, ele actioneaza intotdeauna concertat - impunand un pluralism de standarde de care trebuie sa fim constienti daca am decis sa optam pentru aceasta cariera profesionala. Intre acestea, traditia juridica a comunitatilor, mutatiile in filosofia traditionala a sistemelor penale, schimbarile in paradigma psiho-sociologica si socio-politica, standardele universale si europene in materia drepturilor omului, cooperarea internationala intre diferite organizatii guvernamentale si non-guvernamentale, etc au contribuit la nasterea unor alternative la sanctiunea privativa de libertate. Unele dintre ele sunt descrise mai jos.

Cea mai mare parte a studiului este dedicata normelor, valorilor si principiilor reglementate in sistemul universal si european al drepturilor omului. . Aceste reglementari genereaza 'standardele tari' ale practicii profesiei dumneavoastra, deoarece stabilesc, in mod expres, limitele, natura, obiectivele, durata, specificul interventiei, obligatiile fata de client, drepturile clientului, caracterul pluridisciplinar, continuu al formarii consilierului de probatiune, etc.




Boaventura de Sousa Santos, 'Droit : une carte de la lecture deformee. Pour une conception postmoderne du droit.' Droit et Societe, no.10, 1988, pag.363

Arnaud, A.J. (1991) 'Pour une pensee juridique europeenne' PUF, Paris, pag.203

Ladeur, K.H (1999) 'The Theory of Autopoiesis as an Approach to a Better Understanding of Postmodern Law. From Hierarchy of Norms to the Heterarchy of Changing Patterns of Legal Inter-relationships', EUI, Badia Fiesolana, Italy

Teubner, G (1997) 'Global Bukowina: Legal Pluralism in the World Society' in G.Teubner (Ed.) Global Law Without a State, Dartmouth







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|