Fazele procesului civil

Intrucat procesul civil se desfa soara pe o perioada mai inde lungata de timp, e posibil ca pana la terminarea lui sa apara o noua lege de procedura civila. Legea procesual civila produce efectele pt care a fost edictata in tot intervalul de timp de la intrarea in vigoare si pana la aprobare. Cele 2 mo mente reprezinta limitele apli carii in timp a legilor de proce dura civila. Principiul are un caracter universal si e aplicabil intregului sistem de norme juri dice.Actele si faptele ce se pro duc intre momentul intrarii in vigoare si momentul abrogarii vor fi supuse legii respective, legea procedurala, nu are pute re retroactiva. Constitutia Ro maniei prevede ca legea dispu ne numai pt viitor, ea n-are pu tere retroactiva. Principiul apli carii imediate a legii noi impu ne unele precizari in functie de clasificare normelor de proce dura dupa obiectul lor : a)in so lutionarea conflictelor dintre legile de organizare judicia ra se pot distinge 2 situatii si anume : cand legea noua des fiinteaza unele instante si cand legea noua infiinteaza instante. Pt ipoteaza desfiintarii unor instante C.proc.civ consacra re gula trimiterii din oficiu a cau zei la instanta competenta po trivit legii noi de procedura. Legea 92/1992 abrogata prin legea 304/2004 nu s-a dispus desfiintarea unor instante ci a dispus infiintarea curtilor de apel, a unor judecatorii si des fiintarea comisiilor de judeca ta. Urmare desfiintarii comisii lor de judecata, dosarele au fost trimise la judecatoriile in a caror raza teritoriala si-au desfasurat activitatea organele de jurisdictie obsteasca. Prin Legea 304/2004 privind orga nizarea judiciara s-a dispus in-fiintarea unor tribunale specia lizate si a unor sedii secundare cu activitate permanenta in al te localitati din judet sau in mu nicipiul Bucuresti pt curtile de apel, tribunale si judectaorii, in raport de volumul de activi tate, cu natura si complexita tea cauzelor deduse judecatii. In cazul infiintarii unor instant te, acestea sunt sesizate, evi dent, dupa darea in functiune, iar daca norma de procedura prevede expres trimiterea dosa relor de catre instanta initial sesizata catre instante recent infiintata, trebuie respectate dispozitiile legii de procedura referitoare la competenta. Si normele care reglementeaza compunerea completelor de ju decata sunt de imediata aplica re. Acest principiu e aplicabil si normelor de procedura pro-priu-zisa.Legea noua nu aduce atingere actelor procedurale in deplinite anterior intrarii ei in vigoare, dar nici legea veche nu se mai aplica dupa ce a fost abrogata. In administrarea pro belor, instanta de judecata res pecta acest principiu.b)in ceea ce priveste principiul imedia tei aplicari a normei de pro cedura, Codul de procedura prevede ca dispozitiile noii le gi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei in vigoare si proceselor in curs de judeca ta incepute sub legea veche, precum si executarii silite ince pute sub acea lege. Acest prin cipiu e aplicabil si normelor de procedura propriu-zisa. In administrarea probelor, instant ta de judecata respecta acest principiu. Dand eficienta pre zumtiei absolute a puterii lu crului judecat, legiuitorul a pre vazut in art.725 alin.3 C.proc. civ ca hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a legii noi raman supuse cailor de atac si termenelor prevazu te de legea sub care au fost pronuntate.

a)Colegialitatea instantei. Colegialitatea instantei presu pune ca un litigiu civil, in cazu rile prevazute de lege, sa fie so lutionat de 2 sau 3 judecatori. Vorbim de principiul colegiali tatii numai in cazul in care completul de judecata e com pus din 2 sau mai multi judeca tori. Regula e ca in prima ins tanta la judecatorie, tribunal si curte de apel cauzele civile se judeca de un singur judecator, iar exceptia o intalnim in mate ria confliectelor de munca si asigurari sociale. In prima ins tanta conflictele de munca si asigurari sociale se solutionea za de un complet de judecata compus din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari. b)Compu nerea instantei. Actuala regle mentare stabileste urmatoarele reguli privitoare la compune rea instantelor judecatoresti : *cauzele date, potrivit legii in competenta de prima instanta a judecatoriilor, tribunalelor si curtilor de apel se judeca de un singur judecator, cu excep tia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari socia le care se judeca in complet compus de 2 judecatori si 2 asistenti judiciari;*apelurile se judeca de tribunale si curtile de apel in complet format din 2 judecatori; *recursurile se ju deca de tribunale si curtile de apel in complet format din 3 ju decatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel. In cazul in care judecatorii care intra in compunerea complete lui format din 2 judecatori nu ajung la un acord asupra hota rarii, ce urmeaza a se pronunta procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in con ditiile legii. Completul de di vergenta se compune prin in cluderea in completul de jude cata, a presedintelui sau a vice presedintelui instantei, a prese dintelui de sectie ori a unui alt judecator din planificarea de permanenta. Asistentii judicia ri participa la deliberari cu vot consultativ si semneaza hotara rile pronuntate. In cazul cauze lor privind conflictele de mun ca si de asigurari sociale se ia aceeasi masura ca in cazul ori caror cauze. Inalta Curte de Ca satie si Justitie judeca in com plet format din 3 judecatori ai aceleiasi sectii. Daca numarul de judecatori necesari formarii completului de judecata nu se poate asigura, acesta va fi com pus din judecatori de la celelal te sectii, desemnati de catre presedintele sau vicepresedin tele acestei instante. Comple tul de 3 judecatori se consti tuie de regula din judecatori specializati, in functie de natu ra cauzei si e prezidat de prese dintele sau vicepresedintele in stantei supreme. Instanta supre ma judeca anumite cauze in Sectii Unite. Intr-o asemenea imprejurare, la judecata trebu ie sa participle cel putin 2 trei mi din numarul judecatorilor in functie. Decizia poate fi lua ta numai cu majoritatea voturi lor celor prezenti. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Jus titie prezideaza Sectiile Unite. Normele procedurale privitoa re la compunerea instantelor ju decatoresti sunt de ordine pu blica ; nerespectarea acestora determinand desfiintarea sau casarea dupa caz, a hotararilor pronuntate. c)Constituirea ins tantei. Doctrina foloseste dis tinct de compunerea instantei notiunea de constituire a ins tantei, care inseamna alcatui rea cu toate organele si persoa nele cerute de lege. Cand vor bim de constituirea instantei avem in vedere intotdeauna participarea grefierului si a pro curorului, acesta din urma nu mai cand legea prevede in mod expres concluziile aces tuia. De ex : puenrea sub inter dictie si ridicarea interdictiei, exproprierea. Grefierii care participa la sedintele de judeca ta sunt obligati sa efectueze toate consemnarile despre des fasurarea acestora si sa indepli neasca atributiile prevazute in Regulamnetul de ordine interi oara a instantelor judecatoresti La Inalta Curte de Casatie si Justitie locul grefierului e luat de magistratul-asistent.

Din continutul art.45 C.proc. civ nu rezulta calitatea procesu ala a procurorului in procesul civil. Jurisprudenta a demons trat ca procurorul poate avea in procesul civil calitatea de parte si de participant, dupa caz, in conditiile legii. In litera tura de spacialitae, s-a facut to tusi distinctie intre calitatea de parte in sens procesual si in sens material pt a se sublinia ca procurorul e parte in proce sul civil doar in prima accepti une. Atunci cand se afirma ca procurorul e parte in proces doar in sensul procesual acest lucru se face din dorinta de a sublinia ca el nu e subiect al ra portului de drept substantial de dus judecatii.Calitatea de parte in procesul civil reprezinta in mod firesc o entitate juridica distincta de aceea de subiect. Considerarea procurorului ca parte in procesul civil nu poate conduce la concluzia identifi carii pozitiei sale procesuale cu aceea a partilor principale. Procurorul intervine in activita tea judiciara pt a apara intere sele generale ale societatii, si tuatie in care apare ca reprezen tant al societatii. Interesul pu blic e prezent chiar si atunci cand procurorul intervine pt apararea drepturilor si interese lor legitime ale cetatenilor. Astfel, efectele hotararii jude catoresti nu se rasfrang in mod direct asupra procurorului ; el participa la activitatea judicia ra in conditiile si in cazurile determinate de art.45 C.proc. civ ; procurorul poate exercita caile de atac chiar daca nu a fost parte in proces in fata instantei de judecata. Faptul ca procurorul respecta normele de procedura civila in cauza dedusa judecatii, ca de altfel to ti participantii, inclusiv instan ta de judecata, nu-I confera calitatea de parte.

Sechestrul asigurator e o cale de protectie a drepturilor subie ctive ale persoanelor. Legea ofera posibilitatea celui intere sat de a solicita instantei sa or done luarea unor masuri asigu ratorii, adica a unor masuri de indisponibilizare si conservare de natura sa impiedice pe pa rat sa distruga, sa instraineze bunuri din patrimonial sau ori sa-si diminueze activul patri monial. Sechestrul asigurator reprezinta o masura destinata sa indisponibilizeze bunuri mo bile ale paratului, pana la fina lizarea procesului, in scopul de a garanta reclamantului po sibilitatea de a-si realiza crean ta constatata prin hotararea ce se va pronunta. Se va recurge la aceasta masura asiguratorie doar atunci cand obiectul actiu nii vizeaza plata unei creante. Creditorul poate solicita infiin tarea unui sechestru asigurator bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca se dovedeste ca a intentat actiune. Deosebi rea dintre sechestrul judiciar si cel asigurator consta in aceea ca primul asigura conservarea unui bun determinat, care for meaza obiectul litigiului dintre parti, in timp ce cel de-al 2 in disponibilizeaza in patrimo niul debitorului bunuri ce nu formeaza obiectul litigiului dar care vor putea fi vandute, in momentul obtinerii titlului executor pt indestularea crean tei debitorului. Pt infiintarea sechestrului asigurator se cer a fi intrunite, dupa caz, urmatoa rele conditii: a)in cazul credito rului care nu are titlu executo riu dar are o creanta exigibila constatata printr-un act scris, se impune ca acesta sa faca do vada ca a intentat actiune. Se chestrul asigurator se poate in fiinta asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, iar creditorul va fi obligat la plata unei cautiuni al carei cuantum va fi fixat de instanta. In acest caz la stabilirea cautiunii ins tanta va face aplicarea art.723 indice 1 alin.2 C.proc.civ potri vit caruia cautiunea nu va re prezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar in cazul cererilor al caror obiect nu e evaluabil in bani, nu va depasi suma de 2000 lei. Cautiunea se va depune dupa caz. La Trezoreria Statului, CEC sau la orice instituie ban cara pe numele partii respecti ve, la dispozitia instantei sau, dupa caz, a executorului jude catoresc. b)in cazul in care cre ditorul nu are creanta constata ta in scris, poate solicita infiin tarea sechestrului asigurator daca face dovada ca a intentat actiune si ca a depus o cautiu ne de jumatate din valoarea re clamanta; c)la cererea credito rului instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar da ca creanta nu e exigibila in ca zurile urmatoare: *cand debito rul a micsorat prin fapta sa asi gurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ; *cand e in pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risi peasca averea. In aceste cazuri creditorul trebuie sa faca dova da ca a intenta actiunea, ca nu are titlu executoriu, ca are o creanta constatata prin act scris, si sa depuna o cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta. Obligativitatea depunerii cautiunii rezida in ideea de garantie anticipate pt cealalta parte careia I se pune la dispozitie un mijloc sigur in vederea acoperirii pagubelor pe care le-ar suferi in cazul in care masurile luate impotriva sa i-ar cauza daune si vor fi, in cele din urma, desfiintate. Cau tiunea serveste exclusiv numai interesului partii in favoarea careia a fost depusa, neputand fi urmarita, in principiu, de alti creditori. Odata cu infiintarea sechestrului asigurator, care e executoriu, durata cautiunii va trebui sa se prelungeasca pana la solutionarea definitiva a acti unii principale,cand aceasta se va putea transforma in seches tru definitiv, in cazul adminite rii actiunii. Cautiunea reprezin ta o suma de bani ce trebuie de pusa de partea care solicita ins tituirea sechestrului judiciar, cu titlu de garantie in scopul dezdaunarii debitorului pt eventualele pagube produse de o indisponibilizare nejustifica ta a bunurilor sale. In materie comerciala, sechestrul asigura tor sau proprirea asiguratorie nu se va putea incuviinta decat cu plata cautiunii cu exceptia cazului cand cererea de seches tru sau proprire se face in virtu tea unei cambia sau a unui alt efect comercial la ordin sau la purtator, protestat de neplata. In materia insolventiei, la cere rea debitorului, judecatorul sin dic ii poate oblige pe creditori care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune, de cel 10% din valoarea creante lor. Tot in aceasta materie, ma surile asiguratorii asupra bunu rilor din averea persoanei ur marite se pot lua numai cu pla ta unei cautiuni in cunatum de 10% din valoarea pretentiilor. Cerea de sechestru asigurator se introduce la instanta domici liului debitorului, odata cu ce rerea de chemare in judecata, competenta revenind instantei sesizata cu cererea principala. Instanta va decide de urgenta, in camera de consiliu, fara cita rea partilor, prin incheiere exe cutorie, fixand totodata, daca ecazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia ur meaza sa fie depusa. Nedepu nerea catiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Inche ierea prin care se ia masura se chestrului asigurator e supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare. Recur sul se judecata de urgenta si cu precadere cu citarea in termen scurt a partilor. Pronuntarea hotararii poate fi amanata cu cel mult 24 de ore, iar redacta rea hotararii se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare, atat la solutionarea cererii cat si la judecarea recursului. In cheierea de incuviintare a se-chestrului asigurator e executo riu de drept. Executorul judeca toresc va sechestra o cantitate de bunuri urmaribile suficienta pt indestularea creantei, va in ventaria si declara sechestrate bunurile, intocmid procesul-verbal de sechestru. Sechestrul asigurator pus asupra unui bun imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Scopul aces tei inscrieri e de a face opoza bil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor doban di vreun drept asupra imobilu lui repectiv. Cei interesati pot face contestatie la executare impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii seches trului. In ceea ce priveste ridi carea unei asemenea masuri C.proc.civ. prevede ca "daca debitorul va da, in toate cazuri le garantie indestulatoare, ins tanta va putea ridica, la cere rea debitorului, sechestrul asi gurator". Cererea se solutionea za in camera de consiliu, de ur genta si cu citarea in termen scurt a partilor, prin incheiere supusa numai recursului in ter men de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, pronuntarea putand fi amanita 24 ore, iar redactarea hotararii urmand a se face in cel mult 48 ore de la pronuntare. Debitorul poate ce re ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o in cazul in care cererea principa la in temeiul careia a fost incu viintata masura asiguratorie, a fost repsinsa sau perimata, prin hotarare irevocabila. Ma sura sechestrul asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, potri vit regulilor privitoare la exe cutarea silita, care se aplica in mod corespunzator, iar in ceea ce priveste valorificarea bunu rilor sechestrate se va putea fa ce numai dupa ce creditorul a obtinut titlu executoriu. Atat cererea de incuviintare a se chestrului asigurator, cat si ce rerea de ridicare a acestei ma suri sunt supuse taxei judiciare de timbru si timbrului judiciar, potrivit legii, iar cererile pt exercitarea cailor de atac se timbreaza cu 50% din taxa da torata pt cererea solutionata de prima instanta.

Dupa numire expertul va stu dia dosarul si daca e necsara o deplasare la fata locului, va ci ta partile pin carte postala re comandata, cu dovada de pri mire, aratand zilele si orele cand incepe si continua lucra rea. Dovada de primire va fi depusa la raportul de exper tiza. Necitarea partilor cu scri soare recomandata la efectua rea expertizei la fata locului constituie motiv de nulitate a lucrarii respective. Rezultate le obtinute vor fi prezentate de catre expert intr-o lucrare scrisa care sa aiba urmatoarea structura : a)Partea introducti va in care se mentioneaza or ganul care a dispus efectuarea expertizei, data la care s-a dis pus efectuarea acesteia, nume le si prenumele expertului sau ale specialistului, specialitatea acestuia, data intocmirii rapor tului de expertiza, obiectul acesteia si intrebarile la care expertul sau specialistul ur meaza sa raspunda, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata si daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii in cursul expertizei. b)Descrierea opera tiunilor de efectuare a experti zei, obiectiile sau explicatiile partilor, precum si analiza acestor obiectii ori explicatii pe baza celor constatate de ex pert sau de specialist. c)Con cluziile care cuprind raspunsu rile la intrebarile puse si pare rea expertului sau a specialis tului asupra obiectului experti zei. Cand au fost numiti 3 ex perti se va intocmi un singur raport, iar daca acestia au pa reri deosebite se va arata in acelasi raport parerile motiva te ale acestora, iar daca s-a for mat o majoritate sa se arate opinia majoritatii si opinia ex pertului ramans in minoritate. Raportul de expertiza se va de pune ce cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pt ju decata. Daca instanta constata ca raportul de expertiza nu e complet, e insuficient docu mentat sau nu e lamurita asu pra conlcuziilor la care a ajuns expertul, va dispune completarea raportului sau efectuarea unei noi expertize. Aceasta noua expertiza tre buie ceruta motivata la primul termen dupa depunere lucrarii Noua expertiza poate fi incre dintatat acelorasi experti, daca se constata ca ei nu au nici o vina in ceea ce priveste respin gerea primei expertize, sau altor experi, daca se constatat nepriceperea sau neglijenta primilor experti. Completarea raportului de expertiza va fi in sa facuta intotdeauna de ace iasi experti. Instanta ca apre cia raportul de expertiza ca si celelalte probe din dosar. Acesta are obligatia sa motive ze in hotarare de ce a acceptat o expertiza si de ce a inlatu rat-o pe cealalta.

Sediul materiei il constituie dispozitiile art.241 indice 1 - 241 indice 22 C.proc.civ care se aplica numai in cazul litigii lor patrimoniale, cu exceptia acelora ce privesc drepturi asu pra carora legea nu permite a se face tranzactie. Partile pot conveni la prima zi de infatisa re ca avocatii care le asista si le reprezinta, sa administreze probele in cauza. In acest sens partile isi vor da consimtaman tul personal sau prin mandatar cu imputernicire speciala, in fata instantei, care va lua act despre aceasta prin incheiere. Consimtamantul poate fi dat si in fata avocatului, care e obligat sa certifice consimta mantul si semnatura partii pe care o asista sau o reprezinta. In cazul in care sunt mai mul te parti asistate de acelasi avo cat, consimtamantul va fi dat de fiecare dintre ele separat. Consimtamantul dat pt admi nistrarea probelor nu poate fi revocat de catre una dintre par ti. Fiecare parte e obligata in cazul acestei proceduri sa de clare ca isi aleg domiciliul la avocatul care o reprezinta. In cazul reprezentarii partilor, se dintele de judecata se pot des fasura in camera de consiliu, cu participarea obligatorie a avocatilor, fiind admise si par tile si mandatarii lor, cand e cazul.Instanta verifica, din ofi ciu, daca partile si-au dat con simtamantul, apoi rezolva ex ceptiile invocate de parti sau ridicate din oficiu hotaraste asupra cererilor de interventie formulate de parti sau de terte persoane, in conditiile legii, verifica fiecare pretentie si aparare pe baza cererii de che mare in judecata, a intampina rii si a explicatiilor avocatilor; constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestatae; la cerere, va dis pune in conditiile legii masuri asiguratorii; va lua act de re nuntarea reclamantului, de achitarea paratului, sau de tranzactia partilor; va incuviin ta probele solicitate de parti si cele pe care le considera nece sare ; va decide in legatura cu orice alta cerere formulata la prima zi de infatisare. Aceste cereri pot fi formulate si ulte rior primei zile de infatisare, instanta putand acorda in acest scop un termen scurt dat in cunostinta partilor reprezen tate prin avocat. Partea care lipseste nejustificat la terme nul de incuviintare a dovezi lor va fi decazuta din dreptul de a mai propune si adminis tra orice dovada, cu exceptia celei ce inscrisuri, insa partea va putea participa la adminis trarea dovezilor de catre cea lalta parte si va putea combate aceste dovezi. Pt administra rea probelor de catre avocati, instanta va stabili un termen de 6 luni tinand seama de vo lumul si complexitatea acesto ra. Acest termen poate fi pre lungit daca in cursul adminis trarii probelor se invoca excep tii, incidente procedurale ce trebuie rezolvate de instanta de judecata; a incetat contrac tul de asistenta juridica ; una dintre parti a decedat. In ter men de 15 zile de la incuviin tarea probelor avocatii vor pre zenta instantei programul de administrare a acestora, asu pra caruia instanta se va pro nunta in camera de consiliu. Dupa admiterea programului privind administrarea probe lor, acesta e obligatroiu pt par ti si avocatii lor. Apoi, progra mul privind administrarea pro belor va fi comunicat procuro rului, atunci cand acesta parti cipa in procesul civil. In ceea ce priveste locul unde pot fi administrate probele, acestea pot fi administrate in cabine tul unuia dintre avocati sau in orice alt loc convenit, daca na tura probei impune aceasta. In cadrul derularii acestei proce duri, partile prin avocati sunt obligate sa-si comunice inscri surile si orice alte acte, prin scrisoare recomandata cu con firmare de primire sau in mod privat, sub luare de semnatura Nerespectarea nejustificata a programului de administrare a probelor atrage sanctiunea de caderii partii din dreptul de a mai administra proba respecti va. Pt orice incident ivit in cur sul administrarii probelor va fi sesizata instanta de judecata Aceasta dispune citarea parti lor si solutioneaza incidentul in camera de consiliu, de inda ta sau in cel mult 30 zile de la data la care a fost sesizata dupa caz. Incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul In cazul in care un inscris se afla in pastrarea unei autorita ti, instanta va dispune depune rea acestuia la dosarul instan tei, apoi se comunica fiecarui avocat copie dupa acel docu ment. Tot instanta e cea care procedeaza la verificare de scripte in cazul in care una din parti nu recunoaste scrisul sau semnatura dintr-un inscris Proba cu martori va fi admi nistrata de catre avocatii parti lor, marturia acestora fiind consemnata in declaratia de martor. In cadrul acestei pro ceduri ascultarea martorilor nu se face sub prestare de jura mant. Minorul care nu a im plinit 14 ani si persoanele lip site de discernamant vor fi as cultati numai de catre instan ta. Marturia se consemneaza de catre o persoana aleasa de parti in declaratia de martor, care va fi semnata pe fiecare pagina si al sfarsitul ei, de ca tre aceasta, martori si avocatii partilor. Orice adaugire, ster sura sau schimbari in cuprin sul marturiei va fi semnata de martori si de avocatii partilor, sub sanctiunea de a nu fi luate in seama. In cazul in care mar turia a fost stenodactilogra fiata va fi transcrisa daca par tile sunt de acord, declaratiile martorilor pot fi consemnate si autentificate de un notar public. Instanta de judecata e cea care hotaraste asupra cere rii de inlocuire a martorilor, de ascultare din nou sau de confruntare a acestora, pre cum si asupra cererii de a se admite noi martori sau alte probe ce se dovedesc necesare si care nu puteau fi prevazute pt a fi solicitate. In cadrul acestei proceduri poate fi ad ministrata si proba cu experti za. Partile isi vor alege exper tul, precum si numele consilie rilor fiecareia dintre ele. In ca zul in care nu se inteleg, ins tanta e cea care desemneaza expertul. Acesta e obligat sa efectueze expertiza si sa o pre da avocatilor partilor, sub sem natura de primire, cu cel putin 30 zile inainte de termenul fi xat de instanta. Proba privind cerectarea la fata locului va fi administrata de catre instanta, iar procesul-verbal incheita la fata locului va fi intocmit in atatea exemplare cate parti sunt si va fi inmanat avoca tilor in cel mult 5 zile de la efectuarea cercetarii. Instanta administreaza si proba cu in terogatoriul, dupa citarea parti lor, in camera de consiliu. Co pii de pe interogatoriul luat vor fi inmanate de indata avo catilor partilor. Dupa adminis trarea tuturor probelor incu viintate de instanta, reclaman tul, prin avocatul sau va redac ta concluziile scrise privind pretentiile sale, apoi le trimite celorlalte parti din proces si dupa caz, Minsitrului Public, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau le va inmana direct, sub luare de semnatura. Fiecare parte, prin avocatul sau, va redacta pro priile concluzii pe care le va comunica celorlalte parti din proces si cand e cazul, Minis terului Public. Avocatii parti lor au obligatia de a alcatui pt fiecare parte cate un dosar si unul pt instanta ce contine toa te inscrisurile prin care, potri vit legii, se constata adminis trarea fiecarei probe. Aceste dosare vor fi numerotate, snu ruite si vor purta semnatura avocatilor partilor pe fiecare pagina. La expirarea termenu lui de 6 luni fixat de instanta avocatii partilor vor prezenta impreuna instantei dosarul ca uzei repsective. La primirea dosarului, instanta va fixa ter menul de judecata care nu va putea fi mai lung de o luna de la data primirii dosarului. La termenul de judecat fixat, ins tanta poate proceda la judeca rea in fond a cauzei, acordand partilor cuvantul pt a pune concluzii prin avocat. Instanta daca socoteste necesar, va dis pune, prin incheiere motivata, sa fie administrate nemijlocit in fata sa toate sau numai une le dintre probele administrate de avocati. Instanta va stabili termene scurte, in continuare, date in cunostinta partilor, iar martorii vor fi citati in termen scurt, cauzele fiind considera te urgente. Pe parcursul deru larii procedurii administrarii probelor prin avocati, la cere rea acestora sau a partii intere sate, instanta poate lua masu ra amenzii si obligarii la plata de despagubiri, in cazurile si in conditiile prevazute de dis pozitiile art.108 indice 1- 108 indice 4 C.proc.civ. Dispozitii le art.241 indice 1 - 241 indi ce 22 C.proc.civ se aplica in mod corespunzator si consilie rilor juridici care potrivit legii reprezinta partea.

In ceea ce priveste citarea persoanelor aflate in strainata te sediul materiei il constituie art. 87 pct. 7 si 8 C.proc.civ. Legea face distinctie intre per soanele trimise in strainatate in interes de serviciu si cele aflate in strainatate din diver se alte motive. Astfel, per sonalul misiunilor diplomati ce si oficiile consulare ale Romaniei, precum si cetatenii romani trimisi ca functio nari la organizatii internati onale,precum si membrii lor de familie, care locuiesc cu ei, aflati in strainatate, vor fi citati prin Ministerul Afaceri lor Externe. Cetatenii romani, altii decat cei prevazuti mai sus, aflati in strainatate in in teres de serviciu, vor fi citati prin organele centrale care i-au trimis sau in subordinea ca rora se afla cei care i-au trimis. In cazul in care prin tratate sau conventii internatio nale la care Romania este par te sau prin acte normative spe ciale nu se prevede o alta pro cedura, citarea celor care se afla in strainatate, avand do miciliul sau resedinta cunoscu ta, se face printr-o citatie scrie sa trimisa cu scrisoare reco mandata, cu dovada de primire (art.87 pct.8 C.proc.civ.). La aceasta procedura se recurge numai in lipsa unor tratate sau conventii internationale la care e parte Romania sau a altor ac te normative speciale care sa deroge de la regulile de drept comun analizate. In cazul in ca re domiciliul sau resedinta ce lor aflati in strainatate nu sunt cunoscute, citarea se face prin publicitate. Textul art.87 pct.8 C.proc.civ. nu face distinctie intre cetatenii romani aflati temporar in strainatate si ceta tenii straini, situatie in care in toate cazurile enumerate mai sus, daca cei aflati in strainata te au mandatar cunoscut in ta ra, va fi citat si acesta (art.87 pct.8 alin.3 C.proc.civ.).. Prin citatie paratul va fi informat ca are obligatia de a-si alege do miciliul in Romania, unde ur meaza sa i se faca toate comu nicarile privind procesul. In ca zul in care paratul nu se con formeaza acestei obligatii co municarile se vor face prin scrisoare recomandata, iar reci pisa de predare la posta roma na a scrisorii, in cuprinsul ca reia vor fi mentionate actele ce se expediaza, tine loc de dova da de indeplinire a procedurii (art.114¹ alin.4 C.proc.civ.). Cei aflati in strainatate ale ca ror domicilii nu sunt cunos cute sunt citati prin publicita te, in conditiile art.95 C.proc civ

d)dr procesual civil si dr ad ministrativ. O gasim regle mentata in art.1 din Legea nr 554/2004 privind contenciosul administrativ. Printre titularii unei cereri adresate instantei de contencios administrativ se numara si persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act ad ministrativ cu caracter indivi dual, adresat altui subiect de drept; Avocatul poporului; Mi nisterul Public si chiar autorita tea publica emitenta a unui act administrativ nelegal. Legea speciala (nr.554/2004) contine norme de procedura insa dispo zitiile acesteia se completeaza cu prevederile C.proc.civ, in masura in care nu sunt incoma patibile cu principiul raporturi lor de autoritate dintre autorita tile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in dreptu rile sau interesele lor legitime, pe de alta parte. Instantele ju decatoresti au obligatia sa jude ce cererile celor vatamati in drepturile lor prin acte adminis trative, putand sa se pronunte si asupra legalitatii acestor acte.

Aplicarea normelor de proce dura civila asupra persoanelor se face cu respectarea principi ului egalitatii, inscris atata in Constitutie cat si in art.7 din Legea 304/2004. In ceea ce pri veste cetatenii straini si apatri zi care locuiesc in Romania art 18 alin.1 din Constituie preci zeaza ca ei se bucura de protec tia generala a persoanelor si a averilor garantata de Constitu tie si de alte legi. Acest princi piu se reflecta si in materia ra porturilor juridice cu un ele ment de extraneitate. In acest sens art.163 alin.1 din Legea 105/1992 dispune ca : "strainii persoanele fizice si persoanele juridice au, in conditiile legii, in fata instantei romane, ace leasi drepturi si aceleasi oblige tii procedurale ca si persoanele fizice de cetatenie romana si persoanele juridice romane". Potrivit art.163 alin.2 din aceeasi lege, cetatenii straini beneficiaza in fata instantelor romane, in procesele privind raporturile de drept internatio nal privat, de scutiri sau redu ceri de taxe si cheltuieli de pro cedura, precum si de asistenta juridica gratuita, in aceeasi ma sura si in aceleasi conditii ca si cetatenii romani, sub conditia reciprocitatii cu statul de ceta tenie sau de domiciliu al solici tantului. Sub conditia reciproci tatii reclamantul de cetatenie straina nu poate fi obligat sa depuna cautiune ori vreo garan tie, pt motivul ca e strain sau ca nu are domiciliul ori sediul in Romania. Dupa data adera rii Romaniei la Uniunea Euro peana in solutionarea cauzelor de natura civila si comerciala vor fi aplicate dispozitiile Re gulamentului Consiliului (CE) nr.44/2001 indice 10 privind competenta instantelor, recu noasterea si executarea hotara rilor judecatoresti, Regulamen tului (CE) nr.1206/2001 pri vind cooperarea intre instante le statelor in obtinerea probe lor in cauzele civile si comerci ale, Regulamentului (CE) nr. 1346/2000 privind procedurile transfrontaliere de insolventa.

In procesul civil poate fi parte doar persoana capacila de a avea drepturi si obligatii proce suale, adica persoana care are capacitatea juridica procesuala In cadrul procesului civil, cand vorbim de capacitatea procesuala avem in vedere ca pacitatea procesuala de folosin ta si capacitatea procesuala de exercitiu: a)capacitatea proce suala de folosinta consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii in plan procesual. In cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinta incepe la nasterea lor si inceteaza la moartea lor; nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta, asa cum nimeni nu poate renunta nici in tot, nici in parte la ea. In cazul persoanelor juridice, capacitatea de folosinta se do bandeste la data inregistrarii, iar pt persoanele juridice care nu sunt supuse inregistrarii, la data actului de dispozitie, la da ta recunoasterii actului de dis pozitie, la data autorizarii, ori la data indeplinirii oricaror alte cerinte prevazute de lege, dupa caz. Continutul capacita tii de folosinta a persoanelor juridice e dominat de prince piul specialitatii capacitatii de folosinta, in sensul ca o per soana juridica nu poate avea decat acele drepturi si nu-si poate asuma decat acele obli gatii care corespund scopului. Prin urmare, in baza capacita tii civile de folosinta, orice per soana fizica sau persoana juri dica are dreptul de a figura ca parte intr-un proces civil. Ca pacitatea procesuala de folosin ta a persoanei fizice inceteaza prin moarte, iar capacitatea procesuala de folosinta a per soanei juridice inceteaza prin comasare, divizare totala sau dizolvare. b)capacitatea proce suala de exercitiu consta in aptitudinea unei persoane de a-si valorifica singura drepturi le procesuale si de a-si indepli ni singura obligatiile procesua le, deci de a sta in judecata. Capacitatea de exercitiu e con secinta capacitatii de folosinta, astfel incat cine nu are capaci tate de folosinta nu are nici ca pacitate de exercitiu. E posibil ca o persoana sa aiba capacita te de folosinta dar sa nu aiba pe cea de exercitiu. Capacita tea de exercitiu e definitva pri vitor la persoanele fizice si ju ridice ca fiind capacitatea per soanei de a-si exercita drepturi le si de-asi asuma obligatii sa varsind acte juridice. In cazul persoanelor fizice capacitatea de exercitiu depline se doban deste la implinirea varstei de 18 ani. Minora de 16 sau 15 ani prin casatorie dobandeste capacitatea deplina de exerci tiu, iar barbatul se poate casato ri numai daca a implinti 18 ani. Incetarea capacitatii de exercitiu deplina are loc, defi nitiv sau temporar, dupa caz, prin moarte, prin punerea sub interdictie judecatoreasca ori in situatia anularii casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani. In cazurile anume pre vazute de lege, persoanele ca re nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate ori autorizate in codnitile legii sau statutelor referitoare la ca pacitatea ori organizarea lor. Intalnim 3 situatii in care cei lipsiti de capacitate de exerci tiu si cei cu capacitate restran sa pot sta in judecata si anume : *minorul care nu a implinit 14 ani si persoana pusa sub in terdictie nu au capacitate de exercitiu.Pt aceste categorii de persoane, actele juridice se in cheie de reprezentantii lor lega li. In plan procesual, reprezen tantii legali pot fi pt minori pa rinti sau in lipsa acestora tuto rele, iar in cazul interzisilor tutorele si curatorul numit pa na la solutionarea procesului de punere sub interdictie. In caz de urgenta, cand acestia nu au reprezentant legal, pot soli cita numirea unui curator. In cazul in care exista un conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat sau cand o persoana juridica, chemata sa stea in judecata, nu are repre zentant legal, instanta de jude cata va putea numi un curator special. In cazul in care se ivesc interese contrare intre tu tore si minor, care nu intra in categoria celor care trebuie sa conduca la inlocuirea tutorelui precum si in cazul instituirii curatelei, autoritatea tutelara e cea care numeste curatorul. *asistarea opereaza in cazul persoanelor care au capacita tea de exercitiu restransa,adica a minorilor intre 14-18 ani. Acestia vor fi citati si vor sta personal la proces, dar asistati de parinti, iar in lipsa acestora de tutore, care semneaza alatu ri de minori cererile adresate instantei si sunt citati in acest scop la judecarea cauzei. In ca zul in care in timpul desfasura rii procesului minorul repre zentat implineste 14 ani, va fi citat personal, ocrotitorii legali urmand sa-l asiste. *autoriza rea se refera la cazurile in care legea dispune ca reprezentan tul sau ocrotitorul legal al ce lui lipsit de capacitate de exer citiu, chemat sa reprezinte sau sa asiste pe cel fara capacitate de exercitiu sau cu capacitate restransa are nevoie, pt anumi te acte juridice, de autorizarea speciala data de organul com petent. In cazul persoanelor ju ridice, persoana juridica isi exercita drepturile si isi inde plineste obligatiile prin organe le sale, iar actele facute de aceste organe, in limitele pute rilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice insasi. Punerea in valoare a ca pacitatii de exercitiu a persoa nei juridice se realizeaza direct prin organele sale ori prin alte subiecte de drept imputernicite de aceste organe. Asociatiile sau societatile fara persoanlita te juridica pot sta in judecata ca parate, daca au organe pro prii de conducere. Persoana ju ridica parte in procesul civil poate participa la activitatea procesuala prin organele sale ori poate fi reprezentata de consiliul juridic al acesteia sau chiar de un avocat.

3)Poprirea asiguratorie. Poprirea asiguratorie e o masu ra de asigurare a actiunii civile prin care partea interesata, per soana fizica sau juridica poate solicita instantei de judecata indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorpora le urmaribile datorate debitoru lui de o a 3 persoana sau pe ca re aceasta I le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente in conditiile stabilite de art.591. La incu viintarea popririi asiguratorii iau parte 3 persoane legate intre ele prin raporturi juridice diferite : creditorul-reclamant care cere infiintarea popririi, debitorul-parat si tertul-poprit care e obligat fata de debito rul-parat. Poprirea se poate in fiinta chiar in mainile credito rului reclamant atunci cand acesta datoreaza el insusi su me de bani debitorului-parat. Mentionam ca ordonanta de in fiintare a popririi consta in or dinul dat de catre instanta ter tului-poprit de a nu plati crean ta creditorului sau, parat in pro cesul in care s-a dispus infiin tarea popririi, si de a o retine pana cand se va decide asupra modalitatii de plata, cu ocazia validarii popririi. Aceasta ordo nanta se comunicaa tertului-po prit care, din momentul primi rii nu mai poate faca nici o pla ta creditorului sau si nici altor persoane in numele acestuia. Pana la solutionarea definitiva a cauzei, tertul-poprit va retine intreaga creanta ce o datora creditorului sau la infiintarea popririi cat si sumele ce urmau a i se plati la scadentele ulteri oare infiintarii acesteia. La fi nele procesului, daca actiunea a fost admisa, creditorul urma ritor poate solicita validarea popririi. In acest fel, poprirea asiguratorie se transforma in poprire definitiva.Cererile prin care se solicita luarea acestei masuri asiguratorii sunt supu se taxei judiciare de timbru si timbrului judiciar.

In anumite cauze civile, pt aflarea adevarului pe langa al te probe administrate e nevoie si de proba cu expertiza, intoc mita de un specialist in dome niul respectiv. Expertiza ca mijloc de probatiune e regle mentata de C.proc.civ in art. 201-214, care constituie drep tul comun in materie la care se adauga alte legi speciale. Uneori in unele cazuri pt re zolvarea unor probleme de stricta specialitate, instanta re curge la ajutorul unor specia listi numiti experti. Expertiza a fost definita doctrina ca un mijloc de dovada la care ins tanta recurge in cazul in care, pt stabilirea adevarului, e ne-voie de lamurirea unor impre jurari de fapt, pt rezolvarea ca rora se cer anumite cunostinte de specialitate. Potrivit art.2 din Ordonanata privind organi zarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudi ciara nr.2/25 ian 2000, experti za tehnica efectuata de experti sau de specialisti, in conditiile prevazute de prezenta ordo nanta, din dispozitia organelor de urmarire penala, a instan telor judecatoresti sau a altor organe cu atributii jurisdictio nale in vederea lamuririi unor fapte sau imprejurari ale cau zei, constituie expertiza tehni ca judiciara.Expertiza tehni ca efectuata la cererea persoa nelor fizice sau juridice cu pri vire la situatii care nu au lega tura nemijlocita cu activitatea judiciara cosntituie expertiza tehnica extrajudiciara. Calita tea de expert tehnic judiciar se dobandeste pe baza de exa men, cu respectarea conditii lor prevazute de art.10 din or donanta nr.2/25.01.2000. Pro fesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de catre persoanele care au aceasta calitate.Tot pe baza de examen se dobandeste si cali tatea de expert contabil si con tabil autorizat. Expertul tehnic judiciar precum si expertul contabil efectueaza expertize tehnice judiciare si contabile numai in specialitatea in care au fost atestatati. Expertul e o persoana straina de proces, ca re in raportul de expertiza pe care il intocmeste la cererea partilor sau a instantei, raspun de pe baza cunostintelor sale de specialitate la obiectivele stabilite, in scopul aflarii ade varului si solutionarii corecte a litigiului, nicidecum la pro bleme de drept. Concluziile ra portului de expertiza nu il obli ga pe judecator in pronuntarea unei anumite solutii. Judecato rul e cel care interpreteaza ex pertiza ca pe oricare alta pro ba. Cunostintele de specialita te ale unui expert sunt necesa re doar in acele imprejurari de fapt pt a caror cunoastere e necesara o pregatire speciala pe care judecatorul nu o poseda.

Cercetarea la fata locului e considerata o proba judiciara directa si e reglementata in art 215-217 C.proc.civ. In realita te, ea nu reprezinta un mijloc de proba ci un act procedural care are ca scop cercetarea in afara instantei a unor probe materiale. Cercetarea la fata locului duce la constatarea ne mijulocita a starii si situatiei unui obiect, a locului si modu lui de asezare a unor lucruri, in general a unor bunuri imo bile sau mobile netransporta bile in instanta, fiind intalnita in practica in procesele pri vind servituti, granituiri, de gradari de imobile, spatiu loca tiv. Desi art.215 C.proc.civ stabileste ca cercetarea la fata locului va putea fi facuta de ambii sau numai de un singur judecator, apreciem ca si aceasta proba urmeaza sa fie adminsitrata de catre coimple tul de judecata caruia i-a fost repartizata cauza aleatoriu. Cercetarea la fata locului se fa ce cu citarea partilor putandu-se asculta chiar martorii sau expertii pricinii. In cazul in ca re partile legal citate nu se pre zinta, instanta va dispune sus pendarea judecatii, exceptand cazul in care s-a solicitat ju decata in lipsa. In atare situa tie, instanta va trece la efec tuarea cercetarii. Daca partile nu au fost legal citate nici nu sunt prezente, cercetarea e lo vita de nulitate. Cand procuro rul ia parte la procesul civil, acesta va fi incunostintat des pre data si locul efectuarii cer cetarii. La fata locului, instan ta va desfasura cercetarea du pa aceleasi reguli ca la judeca ta : apelul partilor si al marto rilor, ascultarea partilor, a mar torilor si expertilor prezenti, care vor face expuneri sau vor da explicatii pe teren, verifica rea de inscrisuri, planuri, schi te. Cu ocazia cercetarii la fata locului, instanta va intocmi un proces-verbal, care va cuprin de : data si locul unde s-a fa cut cercetarea ; numele si pre numele judecatorilor si al gre fierului care ii insoteste; par tile prezente si lipsa, numele si prenumele procurorului, du pa caz, martorii, expertii, pre cum si mentiunea daca au fost sa nu citati; explicatiile si sus tinerile partilor asupra obiectu lui cercetarii; constatarile ins tantei, fara nici un fel de apre cieri, in termeni foarte precisi si in mod amanuntit; mentiuni le referitoare la audierea mar torilor, declaratiile acestora, precum si expunerea; mentiu ni referitoare la schitele, pla nurile si actele depuse de parti ; semnaturile.

Potrivit art.274 alin.1 C.proc. civ acordarea cheltuielilor de judecata se face la cererea par tii care a castigat procesul. Re clamantul poate solicita chel tuielil de judecata prin actul de investire a instantei, iar pa ratul prin intampinare ori prin concluziile depuse la dezbate rea in fond a cauzei. Omisiu nea poartii de a solicita cheltu ieli de judecata la dezbaterea de fond a cauzei, desi prin ce rerea introductiva le-a cerut nu conducr la stingerea dreptu lui sau, acesta putand fi exer citat pe calea unei actiuni ci vile separate. Partea care soli cita cheltuielile de judecata trebuie sa le justifice, depu nand in acest sens lista chel tuielilor insotita de acte dove ditoare. Instanta acorda cheltu ielile de judecata la termina rea procesului prin hotararea judecatoreasca. De la aceasta regula, exista si o exceptie si anume "paratul care a recunos cut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata". In materie comerciala, insa fara de dispoztiile art.43 C.com debitorul nu poate invoca dis pozitiile art.275 C.proc.civ in sensul ca nu datoreaza cheltu ielile de judecata deoarece a recunoscut la prima zi de infa tisare pretentiile reclamantu lui sau ca nu a fost pus in in tarziere. In procesele de partaj partile litigante vor suporta im preuna cheltuielile de judeca ta, deoarece sistarea partii de indiviziune profita tuturor. Cheltuielile urmeaza a fi su portate in raport cu cotele ce revin coindivizionarilor, iar daca una din parti a ocazionat cheltuieli, acestea vor fi supor tate exclusiv de acea parte. Si in materia actiunilor in garni tuire, cheltuielile de garnituire trebuie suportate de ambele parti. Ultima situatie speciala in legatura cu acordarea chel tuielilor de judecata se refera la modul de stabilire a acesto ra in cazul coparticiparii pro cesuale. Daca sunt mai multi reclamanti sau mai multi para ti, ei vor fi obligati sa plateas ca cheltuielile de judecata in mod egal, proportional sau so lidar, potrivit cu interesul ce are fiecare sau dupa felul ra portului de drept intre ei. In solutionarea cererii privind acordarea cheltuielilor de jude cat, instanta va tine seama de pozitia partilor in proces, acestea urmand sa fie obligate doar la suportarea cheltuieli lor de judecata. Asupra cheltu ielilor de judecata instanta se pronunta prin hotarare.In mod exceptional instanta se pronun ta asupra cheltuielilor de jude cata printr-o incheiere, in ca zul renuntarii la judecata. Par tea nemultumita de omisiunea instantei de a se pronunta cu privire la plata cheltuielilor de judecata poate cere completa rea hotararii in acelasi termen in care se poate declara apel sau recurs importiva acelei ho tarati. O asemenea cerere se solutioneaza de urgenta cu ci tarea partilor, prin hotarare se parata.Aceasta procedura va fi urmata si in situatia in care instanta a omis sa se pronunte asupra cererilor martorilor, ex pertilor, traducatorilor, inter pretilor sau aparatorilor cu pri vire la drepturile lor. Impotri va hotararii prin care instanta de judecata a omis sa se pro nunte asupra cheltuielilor de judecat poate fi exercitat ape lul, recursul sau revizuirea.

Regulile privitoare la modul de calcul al termenelor de pro cedura sunt prevazute in art 101 C.proc.civ. Potrivit aces tui text, termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in cal cul nici ziua din care el incepe sa curga si nici ziua in care se sfarseste. Nici instanta si nici partile nu pot conveni sau aprecia asupra modului de cal cul al termenelor. Termenele fixate pe ani, luni sau saptama ni se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespun zatore zile de plecare, adica zi lei in care termenul a inceput sa curga. (ex : termenul de 1 an care a inceput sa curga la 10 ian anul curent se sfarseste in aceeasi zi adica 10 ian anul urmator). Termenul de o luna care a inceput la 10 ian se sfar seste la 10 febr, iar cel de o saptamana, inceput in ziua de luni se sfarseste saptamana vii toare in aceeasi zi. Termenul de o luna inceput la 31 ian se sfarseste la 28 sau 29 febr sau cel inceput la 28,29 febr se sfarseste la 30 sau 31 ale lunii urmatoare. Termenele fixate pe zile, se socotesc intotdeau na pe zile libere, in calcul ter menului neintrand nici ziua cand a inceput nici ziua cand s-a sfarsit. Modul de calcul pe zile libere se aplica atat terme nelor prevazute in C.proc.civ cat si termenelor procedurale stabilite in legi speciale, cu exceptia acelor cazuri in care aceste legi prin derogare de la regula generala stabilesc un alt mod de calcul. Potrivit art 101 alin.2 C.proc.civ termene le stabilte pe ore incep sa cur ga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar conform art 101 alin.ultim C.proc.civ ter menul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare sau cand ser viciul e suspendat, se va pre lungi pana la sfarsitul primei zile de lucru lucratoare. Aceas ta dispozitie e de aplicare ge nerala in sensul ca ea se refera deopotriva la toate termenele fixate pe ani, luni, zile, ore. Modul de calcul prevazut in art.101 C.proc.civ se aplica numai termenlor de procedura nu si termenelor de prescriptie care se calculeaza conform, dispozitiilor Cciv, ale Ccom si ale Decretului nr.167/1958 privind prescriptia extinctva.

Sediul materiei privind invoca rea, constatarea si rezolvarea nulitatilor il constituie art.8 C.proc.civ. Conditiile de invo care a exceptiei nulitatii difera dupa cum e vorba de nulitatea absoluta sau de nulitate relati va. Astfel, nulitatile absolute pot fi invocate de parte, de procuror sau pot fi ridicate din oficiu de judecator in ori ce stare a pricini, pe cand nuli tatile relative pot fi declarate numai la cererea partii care are interes in litigiul respec tiv. In acest sens art. 108 alin.3 C.proc.civ. precizea za ca neregularitatea actelor de procedura se acopera daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate si inainte de a pune concluzii in fond.De pilda, paratul care nu a invocat exceptia necompe tentei teritoriale de drept co mun (art. 5 C.proc.civ.) pana la prima zi de infatisare, nu o mai poate invoca in apel sau in recurs, intrucat normele de procedura nu ii mai permit. Din momentul in care partile in litigiu au pus concluzii in fond orice nulitate relativa se acopera. Art. 108 alin.ultim C.proc.civ. contine regula con form careia 'nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinu ita prin propriul sau fapt'. De exemplu, reclamantul care a introdus cererea de chemare in judecata la o instanta ne competenta teritorial, nu va putea cere declinarea compe tentei. Reclamantul care a che mat in judecata doi parati ce isi au domiciliul in circum scriptia a 2 instante deopo triva competente teritorial, nu poate cere^-instantei declinarea competentei in favoarea altei instante, respectiv cea de la domiciliul celuilalt parat. De la aceasta regula nulitatile absolute fac exceptie (pot fi invocate si in fata instantei de control judiciar). Nulitatile pot fi invocate sub forma de exceptie in fata primei instan te si, dupa caz, in caile legale de atac. Instanta de judecata este cea care constata nulitati le, iar atunci cand admite ex ceptia anuleaza actele de pro cedura respective, pronuntan du-se printr-o incheiere sau prin hotarare, dupa caz. Daca exceptia privind nulitatea ab soluta sau relativa nu este inte meiata instanta o va respinge.

i)dr procesual si alte ramuri de drept. Dr procesual civil mai are legatura cu dr comer cial. Astfel, Cproc.civ contine dispozitii privind solutionarea litigiilor comerciale, iar art721 indice 1 prevede expres ca dis pozitiile codului alcatuiesc pro cedura de dr comun in materie comerciala. Legatura dreptului procesual civil cu dr muncii consta in aceea ca o serie de litigii de munca se solutionea za cu respectarea normelor de procedura civila. Dr procesual civil are legaturi cu dr mediu lui, dr financiar, la solutiona rea cauzelor de aceasta natura stand principiile procesului ci vil oglindite in Constitutie si in Codul de procedura civila, cat si normele de procedura re feritoare la instanta competen ta, probe, termene, sanctiuni procedurale, cai de atac, executarea silita.

Dex-ul defineste termenul de instanta ca "organ de stat insar cinat cu solutionarea litigiilor dintre persoanele fizice sau dintre acestea si persoanele juridice". Intr-un prim sens, prin instanta se intelege orga nul imputernicit de lege sa re zolve un litigiu intervenit intre parti. In acest sens, notiunea de instanta include toate orga nele de jurisdictie infiintate prin lege. Intr-un alt sens, mai restrans, prin notiunea de ins tanta intelegem instantele jude catoresti care potrivit art.2, alin.2 din Legea privind orga nizarea judiciara, sunt : Inalta Curte de Casatie si Justitie, cur tile de apel, tribunalele, tribu nalele specializate, instantele militare, judecatoriile. Judeca toriile functioneaza in fiecare judet si in municipiul Bucu resti. Numarul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt cele prevazute in anexa la Legea 304/2004. Tribunalele sunt organizate la nivelul fieca rui judet si isi au sediul in loca litatea de resedinta a judetelor respective. Un asemenea tribu nal e constituit si la nivelul mu nicipiului Bucuresti. In privin ta tribunalelor militare, din anexa nr.2 la Legea 304/2004, rezulta ca functioneaza 4 tribu nale militare in municipiile Bu curesti, Cluj-Napoca, Iasi si Ti misoara si un Tribunal Militar Teritorial in municipiul Bucu resti, acest din urma avand competanta teritoriala generala Instantele militare au fiecare statut de unitate militara, cu in dicativ propriu. Curtile de apel functioneaza intr-o circums criptie cuprinzand mai multe tribunale. Numarul curtilor de apel, sediile lor, precum si tri bunalele cuprinse in circums criptia respectiva sunt prevazu te in anexa la aceeasi lege. In prezent in tara noastra functi oneaza 15 curti de apel si o Curte Militara de Apel. Aceas ta functioneaza in municipiul Bucuresti, e instanta unica si are personalitate. Inalta Curte de Casatie si Justitie e singura instanta suprema, are personali tate juridica, sediul in capitala tarii si functioneaza in confor mitate cu dispozitiile Legii nr. 304/2004. Ca instanta suprema asigura interpretarea si aplica rea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, conform competentei sale. Inal ta Curte de Casatie si Justitie e organizata in sectii : sectia ci vila si de proprietate intelectua la, sectia penala, sectia comer ciala, sectia de contencios ad ministrativ si fiscal, Completul de 9 judecatori si Sectiile Uni te, fiecare avand competenta proprie. Intr-un alt sens, mai limitat prin instanta se intelege un anumit grad de jurisdictie, si anume, judecatire, tribunal sau curte, ca instanta in fata ca reia se afla un proces oarecare sau despre care ar putea fi vor ba ca ar avea competenta sa so lutioneza un anumit proces. In vorbirea curenta in acest sens, se spune ca un proces se afla in prima instanta sau in ultima instanta ori in apel sau recurs. Asadar, intr-un stat de drept in stantele judecatoresti sunt orga nizate intr-un sistem propriu, totalitatea acestora alcatuind autoritatea judecatoreasca.

In coparticiparea facultativa,in raporturile dintre ei, copartici pantii se bucura se independen ta procesuala activa sau pasiva dupa caz. Independenta proce suala consta in aceea ca un re clamant sau parat poate repre zenta pe celalalt copartas pro cesual numai in baza unui man dat expres. In procesul civil co participarea procesuala e gu vernata de principiul indepen dentei procesuale a actelor de procedura. In privinta coparti ciparii procesuale necesara C.proc.civ dispune ca atunci cand "prin natura raportului ju ridic sau in temeiul unei dis pozitii a legii, efectele hotara rii se intind asupra tuturor re clamantilor sau paratilor,actele de procedura indeplinite nu mai de unii dintre ei sau terme nele incuviintate numai unora dintre ei pt indeplinirea actelor de procedura folosesc si celor lalt". Prin acte de procedura se intelege : cererea de recuzare a judecatorului, grefierului, pro curorului si expertului; incheie rea instantei prin care se ama na cauza pt angajarea unui apa rator sau pt lipsa de procedura ; cererile pt execitarea cailor de atac. In cazul in care intre coparticipanti exista raporturi obligationale de solidaritate sau indivizibilitate, efectele ad miterii apelului sau recursului declarat de unul dintre coparti cipantilor se vor extinde si asu pra coparticipantilor care nu au introdus apel sau recurs ori ale caror cereri de apel sau re curs au fost respinse, fara a fi cercetate in fond. Profita tutu ror coparticipantilor activi sau pasivi, dupa caz, admiterea unor exceptii, cum ar fi : pres criptia dreptului la actiune, pu terea lucrului judecat sau ne competenta instantei. De la re gula inscrisa in art.48 alin.2 te za I C.proc.civ exista si o ex ceptie in sensul ca in cazul in care reclamantii sau paratii nu s-au infatisat sau nu au indepli nit un act de procedura in ter men vor continua totusi sa fie citati.

Art.45 alin.ultim C.proc.civ da dreptul procurorului sa ceara punerea in executare a hotarari lor pronuntate in favoarea mi norilor, a persoanelor puse sub intedictie si a disparutilor, pre cum si in alte cazuri expres prevazute de lege. La introdu cerea de catre procuror a unei cereri pt executarea silita a unei hotarari, atunci cand titu larul dreptului nu cere el insu si executarea ei, se cer a fi res pectate aceleasi conditii ca si la introducerea actiunii. Pune rea in executare a hotararii ju decatoresti la cererea procuro rului se face numai daca hota rarea e favorabila persoanelor enumerate de art.45 alin.1 C.proc.civ, cu respectarea pro cedurii prevazute de dreptul comun. Procurorul poate solici ta executarea silita chiar daca nu a participat la judecarea ca uzei a carei hotarari urmeaza sa fie pusa in executare. Procu rorul poate exercita si contes tatie la executare pt a solicita instantei competente sa dispu na masuri concret pt respecta rea legii in activitatea de pune re in executare a hotararilor judecatoresti si poate formula cerere privind intoarecrea executarii silite.

In intervalul dintre data intro ducerii actiunii si executarea de bunavoie sau silita a hotara rii definitive si irevocabile, pot surveni unele imprejurari obi ective sau subiective care de termina diminuarea activului patrimonial al debitorului. Pt a preintampina asemenea situtaii legiuitorul a reglementat asigu rarea actiunii printr-o serie de masuri asiguratorii. Prin asigu rarea actiunii civile se intelege luarea de catre instanta a unor masuri care sa asigure realize rea efectiva a drepturilor ce se vor stabili prin hotararea jude catoreasca ce urmeaza sa se pronunte intr-un proces civil pendent. In esenta, prin asigu rarea actiunii se intelege posi bilitatea oferita prin lege credi torului de buna credinta de a indisponibiliza bunurile debito rului. Luarea masurilor asigura torii e inscrisa in art.1718 C.civ, conform caruia : oricine e obligat personal e tinut a in deplini indatoririle sale cu bu nurile sale, mobile sau imobile prezente si viitoare. In favoa rea creditorilor reclamanti au fost reglementate anumite ma suri juridice de natura sa ser veasca la conservarea patrimo niului debitorilor parati. Rapor tandu-le la actiunea principala toate masurile asiguratorii au un caracter accesoriu. Masuri le asiguratorii reglementate in C.proc.civ in Cartea a VI-a, Capitolul IV sunt : sechestrul judiciar, sechestrul asigurator si poprirea asiguratorie. Rapor tandu-le la actiunea principala toate masurile asiguratorii au un caracter accesoriu.

Daca inscrisul depus de una din parti e contesta de partea adversa, ori daca instanta are indoieli asupra autenticitatii inscrisului, se recurge la verifi carea de scripte sau dupa caz la procedura falsului. Procedu ra verificarii de scripte (inscri suri) e prevazuta de art.177-185 C.proc.civ si cuprinde 2 forme : verificarea de scripte propriu-zisa aplicabila numai inscrisurilor sub semnatura privata si procedura falsului, aplicabila atat inscrisurilor sub semnatura privata cat si inscri surilor autentice. a)procedura verificarii de scripte propriu-zisa. La aceasta procedura se recurge cand una din partile in proces nu recunoaste ca scrisul sau semnatura de pe inscrisul care i se opune este a sa. Ins tanta e cea care, in urma verifi carii stabileste cui apartine scri sul sau semnatura.Acela caruia I se opune un inscris sub semnatura privata e dator, fie sa recunoasca, fie sa tagaduias ca scrisul ori semnatura, iar mostenitorii sau urmasii in drepturi de la care se pretinde a fi inscrisul pot declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura acestuia. Metodele de cerceta re in procedura verificarii de scripte sunt urmatoarele : con fruntarea inscrisului cercetat cu scrierea facuta in fata ins tantei; confruntarea de catre in stanta a inscrisului tagaduit sau nerecunoscut cu alte inscri suri ori portiunea din inscris care nu e tagaduita; expertiza grafica (a scrisului). Rezultatul verificarii de scripte va fi con semnat intr-o incheiere interlo cutorie. Inscrisul va fi retinut si folosit ca mijloc de proba daca se constata ca el emana de la partea care l-a tagaduit sau de la persoana careia I se atribuie. b)procedura falsului sau procedura inscrierii in fals e reglementata in art.180-185 C.proc.civ. Aceasta procedura se deschide numai daca partea careia I se opune un inscris nu recunoaste scrisul sau semnatu ra si sustine ca inscrisul e fals. Pot fi atacate ca false atat in scrisurile autentice cat si cele sub semnatura privata. Falsul in inscrisuri poate fi material cand alterarea adevarului s-a facut prin stersaturi sau adaugi ri ori intelectual cand cel care a redactat inscrisul a inserat alte mentiuni ori un alt conti nut decat cel voit de parti. Cer cetarea si stabilirea falsului se fac de catre organele de urma rire si judecata penala, iar in cazurile prevazute expres de le ge, de catre instanta de judeca ta. Procedura falsului cuprinde urmatoarele faze : faza pregati toare ; faza de urmarire penala ; faza de judecata. *faza prega titoare se desfasoara in fata ins tantei civile conform regulilor inscrise in art.180-183 C.proc. civ. In aceasta faza se ia mai intai act de declaratia partii ca re defaimeaza inscrisul ca se inscrie in fals. Declaratia de in scriere in fals poate fi facuta si prin mandatar cu procura speci ala. Presedintele constata apoi, printr-un proces-verbal, starea materiala a inscrisului defai mat, pe care il semneaza spre neschimbare. La termenul fi xat, cand partile sunt prezente, presedintele va intreba pe par tea care a infatisat inscrisul da ca intelege sa se serveasca de el. Daca partea raspunde ca re nunta la inscris sau daca aceas ta, desi citata nu se prezinta, in scrisul va fi inlaturat, iar daca partea care a defaimat inscri sul lipseste, nu voieste sa ras punda la intrebare ori raspun de ca nu mai staruie in declara tia facuta, inscrisul va fi consi derat ca recunoscut. In cazul in care, partea care a infatisat inscrisul staruie in folosirea lui, iar partea care l-a defaimat staruie in declaratia facuta, ins tanta va incheia un proces-ver bal care impreuna cu inscrisul defaimat, va fi inaintat parche tului. In ipoteza in care partea care a denuntat falsul a indicat pe autorul sau complicele fal sului, instanta civila poate sus penda judecata pricinii civile inaintand inscrisul parchetului impreuna cu procesul-verbal care se va incheia. *faza de ur marire penala se desfasoara in fata organelor de urmarire pe nala potrivit regulilor inscrise in C.proc.pen. Daca e sesizata instanta penala, va fi informa ta si instanta civila despre situ atia survenita in vederea menti nerii situatiei de suspendare a cauzei civile pana la solutiona rea definitiva a cazuei penale asupra falsului. Suspendarea e facultativa. Daca actul e decla rat ca fiind fals, hotararea pro nuntata in civil e susceptibila de a fi revizuita. *faza de jude cata asupra falsului se desfa soara in fata instantei potrivit dispozitiilor C.proc.pen. In ca zul in care prin sentinta penala definitiva se constatat ca inscri sul e fals, instanta civila va in latura actul urmand a-si forma convingerea pe baza unor alte dovezi. Daca falsul nu a fost constatat, inscrisul incriminat va fi mentinut ca mijloc de do vada in cauza civila.Cand nu e caz de judecata penala sau da ca actiunea publica s-a stins sau s-a prescris, urmeaza ca falsul sa fie cercetat de instan ta civila, prin orice mijloace de dovada.

2)Numirea expertilor. Poate fi numit expert persoana care figureaza pe listele Biroului lo cal de expertiza judiciara teh nica si contabila, care functio neaza in cadrul tribunalelor. Expertul poate fi numit de ca tre instanta, de organele de ur marire penala si de alte orga ne cu atributii jurisdictionale. Partea interesata are dreptul sa solicite ca pe langa persoa na numita in calitate de expert sa mai participe la efectuarea expertizei, pe chletuiala sa, si un expert sau un specialist. Acest drept al partilor in liti giu e prevazut si in art.201 alin.1 C.proc.civ cu conditia ca legea sa nu dispuna altfel. In ceea ce priveste modalita tea de numire, daca partile nu se invoiesc asupra numirii ex pertilor, ei se vor numi de ca tre instanta, prin tragere la sor ti, in sedinta publica, de pe lis te intocmite de biroul local de expertiza. Prin incheierea de numire instanta va stabili si plata expertilor, si anume cu antumul onorariului provizo riu si cine il achita. Organul care a dispus efectuarea expertizei tehnice are urmatoa rele obligatii : *stabilirea prin incheiere sau prin ordonanta a obiectului expertizei si a intre barilor la care trebuie sa ras punda expertul ; *stabilirea da tei depunerii raportului de ex pertiza; *fixarea onorariului provizoriu ; *stabilirea avansu lui pt chletuielile de deplasare atunci cand e cazul; *comuni carea numelui persoanei de semnate sa efectueze experti za catre biroul local pt experti ze judiciare tehnice si contabi le. In procesele funciare exper tiza tehnica nu va fi incuviin tata decat daca partea solici tanta depunde in sedinta publi ca respectiva obiectivele de expertiza solicitate. In cazul expertizei medico-legale ins tanta comunica unitatii medi co-legale incheierea prin care s-a dispus efectuarea experti zei laboratorului sau institutu lui de specialitate, dupa caz, indrumand totodata partile sa se prezinte la data si ora fixata in vederea efectuarii experti zei. Partea care a propus pro ba cu expertiza e obligata ca in termen de 5 zile de la in cuviintare sa achite suma sta bilita de instanta pt plata ex pertului in contul special al bi roului local pt expertize teh nice si contabile si sa depuna recipisa la grefa instantei. Acest termen poate fi prelun git pana la 15 zile. Nedepune rea onorariului expertului in termenul prevazut de lege, atrage sanctiunea decaderii partii din dreptul de a se mai folosi de aceasta proba. Insa depunerea sumei se va putea face si dupa implinirea terme nului, daca prin aceasta nu se amana judecata.

Amenda judiciara si despagu birea se stabilesc prin incheie re executorie, care se comuni ca celui obligat, daca masura a fost luata in lipsa acestuia. Instanta are obligatia ca atunci cand aplica sanctiunea sa motiveze in incheiere in ce consta abaterea savarsita. Im potriva acestei incheieri cel interesat va putea face numai cerere de reexaminare, solici tand, motivat, sa se revina asu pra amenzii ori despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora. Termenul in care poate fi formulata cererea de reexaminare e de 15 zile, du pa caz, de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii. Competenta solutionarii cere rii de reexaminare revine com pletului de judecata ori prese dintelui instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea. Cererea de re examinare se solutioneaza in camera de consiliu prin incheiere irevocabila.

Codul de procedura civila pre vede in art.85 C.proc.civ. ca: 'Judecatorul nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor afara numai daca legea nu dis pune altfel'. Actul de procedu ra folosit pt chemarea partilor si a altor participanti (martori, experti, interpreti) in fata ins tantei de judecata e citatia.Prin acest act procesual sunt incu nostintate partile asupra terme nului la care sunt chemate sa se infatiseze in fata instantei de judecata investita cu solutio narea cauzei, pt a-si formula apararile si sustinerile referi toare la obiectul litigiului res pectiv. Ca act procesual produ cator de efecte juridice, citatia este formata din 2 elemente: chemarea in judecata si sancti unea. Citatia este compusa din 2 parti: citatia propriu-zisa si dovada de inmanare. In acest sens, textul art. 88 alin.l C.proc.civ. prevede ca citatia propriu-zisa cuprinde o serie de mentiuni in mod obligato riu, iar lipsa lor atrage nulita tea citatiei. Aceste mentiuni sunt: numarul si data emite rii, precum si numarul dosa rului; aratarea anului, lunii, zi lei si a orei de infatisare; arata rea instantei si a sediului ei; nu mele, domiciliul si calitatea ce lui citat; numele si domiciliul partii potrivnice si felul pri cinii; alte mentiuni prevazute de lege; parafa sefului instan tei, si semnatura grefierului. Pt mentiunile de mai mica impor tanta, cum ar fi: -numarul si data emiterii, precum si numarul dosarului; numele si domiciliul partii potrivnice si felul pricinii (legea nu prevede nulitatea decat in cazul in care partea interesata dovedeste ca prin lipsa lor a suferit o vata mare ce nu poate fi inlaturata decat prin anularea citatiei). Instanta de judecata ia cunos tinta de faptul ca un partici pant la procesul civil a fost sau nu citat (atunci cand s-a dispus citarea) din dovada de inmana re a citatiei, respectiv proce sul-verbal incheiat de agentul procedural insarcinat cu inma narea actului de procedura (art. 100 alin. 1 C.proc.civ.). Aceste elemente sunt: anul, luna, ziua cand a fost incheiat; numele celui care 1-a incheiat; functia acestuia; numele, pre numele si domiciliul celui ca ruia i s-a facut comunicarea, cu aratarea, numarului, etaju lui, apartamentului sau came rei, daca cel caruia i s-a facut comunicarea locuieste intr-o cladire cu mai multe etaje sau apartamente sau in hotel, si daca actul de procedura a fost inmanat la locuinta sa, ori a fost afisat pe usa acestei locu inte; aratarea instantei de la ca re porneste actul de procedura si identificarea lui, iar pt cita tii si a termenului de infatisare ; aratarea inscrisurilor comuni cate. numele si calitatea ce lui caruia i s-a facut inma narea sau locul unde s-a facut afisarea; semnatura celui care a incheiat procesul-verbal. In cazul in care cei care trebuie sa semneze dovada de primire sau procesul-verbal refuza sau nu pot sa o faca, cel insarcinat cu inmanarea actului va face aceasta mentiune in continutul procesului-verbal. Procesul-verbal incheiat la inmanarea citatiei face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care 1-a incheiat.

a)Dupa caracterul normelor de procedura civila incalcate cu ocazia intocmirii actului de procedura nulitatile pot fi ab solute si relative. Nulitatile de ordine publica pot fi ridicate de parte sau de judecator in orice stare a pricinii, iar cele lalte nulitati se declara numai la cererea partii care are inte res sa le invoce. Nulitatile de ordine publica protejeaza inte resele de ordin general superi oare intereselor particulare si sunt invicate de orice parte care are un interes recunsocut de lege. Nulitatile absolute sunt acele nulitati care sanc tioneaza actele de procedura savarsite prin violarea sau ne socotirea normelor de natura imperativa. Nulitatile relative sunt acele nulitati care sanctio neaza actele de procedura sa varsite cu nerespectarea dispo zitiilor legale de natura dispo zitiva. Regimul juridic al nuli tatii absolute are urmatoarele caracteristici : *pot fi invocate in orice stadiu al pricinii, chiar si in fata instantei de re curs ; *de catre orice persoae interesata sau din oficiu de catre instanta de judecata; *aceste nulitati nu pot fi aco perite prin trecerea timpului sau consimtamantul partilor. Regimul juridic al nulitatii re lative prezinta urmatoarele ca racteristici : *pot fi invocate numai intr-un anumit termen sau intr-o anumita forma; *dreptul de a le invoca ii re vine numai partii interesate ; *aceste nulitati pot fi acope rite,partea interesata putand sa renunte expres sau tacit la dreptul de a invoca nulitatea actului. b)Dupa izvorul lor nu litatile se imaprt in nulitati ex prese si nulitati virtuale. Nuli tatile exprese sunt acelea sta bilite anume de lege. Nulita tile virtuale isi au izvorul in nesocotirea principiilor funda mentale sau a altor reguli de drept procesual civil. In aceas ta categorie intra nulitatile de terminate de incalcarea unor principii fundamentale ale dreptului procesual civil. c)Dupa intinderea efectelor distructive ale sanctiunii, nuli tatile se impart in nulitati tota le si nulitati partiale. Nulitatea totala reprezinta sanctiunea ca re determina ineficacitatea ac tului juridic in intregul sau. Nulitatea partiala se rasfrange doar asupra acelor parti ale actului juridic care contravin legii. d)Dupa modul in care opereaza, nulitatile se impart in nulitati de drept si nulitati judiciare. Nulitatile de drept sunt acelea care opereaza in te meiul legii, fara a fi necesara o hotarare judecatoreasca. Nu litatile judiciare afecteaza ac tul de procedura doar daca in tervine o hotarare judecato reasca prin care se pronunta sanctiunea. e)Dupa cum pri vesc forma exterioara sau in trinseca a actului de procedu ra, nulitatile pot fi extrinseci sau intrinseci. Nulitatile intrin seci intervin in cazul nesocoti rii unor cerinte ce tin de natu ra actului de procedura, pe cand nulitatile extrinseci inter vin in cazul nesosotirii unor conditii exterioare ale actului de procedura. f)Dupa cum nu litatea se intemeiaza pe rapor tul cauzal specific dintre dife ritele acte de procedura, nulita tile sunt proprii sau derivate. Nulitatea proprie reprezinta o sanctiune care lipseste de efi cienta juridica actul de proce dura indeplinit cu nesocotirea conditiilor sale de validitate. Nulitatea deriva reprezinta o consecinta a invalidarii unor acte procedurale anterioare si fata de care actul in cauza se afla in raport de dependenta functionata.

rea cat si prescriptia nu pot fi extinse prin analogie la toate cazurile, normele care le regle menteaza fiind de stricta inter pretare; *dispozitiile art. 1888 C.civ. din materia prescriptiei ("ziua se imparte in 24 de ore. Ea incepe la miezul noptii si se sfarseste la miezul noptii urmatoare'), se aplica si la cal culul termenelor de procedura imperative, dupa cum regulile inscrise in art. 101 alin.3-5 C.proc.civ. (referitoare la cal culul termenelor pe ani, luni, saptamani si la ipoteza in care termenul se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala) si in art. 104 C.proc.civ. ("actele de pro cedura trimise prin posta ins tantelor judecatoresti se soco tesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de impli nirea lui') sunt valabile si in materia prescriptiei. d)Deosebi ri intre decadere si prescriptia dreptului la actiune: *prescrip tia dreptului la actiune este o institutie de drept material, iar decaderea este o institutie a dreptului procesual; *prin pres criptie se pierde direct dreptul la actiune, decaderea afecteaza indirect acest drept; *termene le procedurale imperative sunt mult mai scurte decat terme nele de prescriptie; *termenele stabilite sub sanctiunea decade rii curg impotriva tuturor per soanelor (cu sau fara capacita te de exercitiu) pe cand cursul prescriptiei se suspenda in con ditiile art. 14 din Decretul nr. 167/1958, in cazul celor cu capacitate de exercitiu restran sa sau lipsiti de capacitate de exercitiu; *conform art. 16 din Decretul nr.167/1958, termene le de prescriptie se intrerup prin recunoastere, introduce rea unei cereri de chemare in judecata si printr-un act ince pator de executare, pe cand ter menele procedurale sanctiona te cu decaderea se intrerup nu mai daca actul de procedura nu a putut fi indeplinit dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii.

Doctrina si anume opinia autorilor in materia dr proce sual civil fundamenteaza in cursuri universitare, monogra fii si studii nu constituie izvor de drept, insa anumite prince pii, reguli sau criterii din unele norme de procedura civila isi au originea in opiniile autorilor.

Partile in procesul civil sunt persoanele fizice sau persoane le juridice (titularul dreptului si cel al obligatiei) intre care s-a ivit conflictul, si care poarte denumiri diferite in functie de mijlocul procesual pe care il folosesc, astfel, in cazul cererii de chemare in judecata : recla mant si parat, in apel : apelant si intimat, in recurs : recurent si intimat, in cazul cererii de revizuire : revizuient si intimat in faza executarii silite : credi tor-urmaritor si debitor-urma rit. In orice proces civil, in pro cedura de drept comun conten cioasa trebuie sa existe cel pu tin 2 persoane cu interese con tradictorii. Reclamantul e per soana fizica sau juridica, su biectul activ, ce pretinde ca un drept sau un interes legal al sau i-a fost incalcat sau nesoco tit sau care cere realizarea sau valorificarea acestuia pe cale judiciara, iar paratul, subiectul pasiv, e o persoana fizica sau juridica despre care reclaman tul pretinde ca i-a incalcat sau nu i-a recunoscut dreptul sau, interesul sau, care urmeaza sa raspunda pt fapta sa. Din mo mentul sesizarii isntantei de ju decata reclamantul cauta sa-si dovedeasca pretentiile sale, iar paratul sa se apere impotriva pretentiilor ridicate de acesta. Reclamantul are o pozitie ofen siva, de atacant in prima instan ta, pana in momentul in care paratul formuleaza cererea re conventionala. In caile de atac, daca paratul decalara apel, re curs sau exercita alte cai de atac extraordinare reclamantul are calitatea de intimat si in aceasta calitate apara si comba te motivele invocate.

Codul de procedura civila se refera doar la lipsa capacitatii de exercitiu. Lipsa capacitatii procesuale atrage sanctiuni di ferite, dupa cum e vorba de lip sa capacitatii de folosinta sau de lipsa capacitatii de exerci tiu. Astfel, exceptia lipsei capa citatii procesuale de folosinta poate fi ridicata de oricare din parti, de procuror sau de instan ta din oficiu si in orice etapa a procesului si chiar direct in re curs. Actele de procedura facu te de o persoana fizica sau juri dica fara capacitate de folosin ta sunt lovite de nulitate abso luta. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta e o ex ceptie de fond, absoluta si pe remptorie. In ceea ce priveste sanctiunea lipsei capacitatii procesuale de exercitiu C.proc civ prevede ca actele de proce dura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor proce surale sunt anulabile. Acelasi lucru se intampla si in cazul persoanelor fizice cu capacita te de exercitiu restransa, daca nu au fost asistate de ocrotito rul legal. Nulitatea nu intervi ne automat ci instanta acorda un termen pt implinirea lipsuri lor, actele putand fi ratificate total sau partial, de reprezentantul sau ocrotitorul legal. Exceptia lipsei capacita tii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocate in orice stare a pricinii iar daca lipsurile nu se implinesc in termenul acordat de instanta cererea va fi anulata. Asadar, exceptia lipsei capacitatii pro cesuale de exercitiu e o excep tie de fond, absoluta si peremptorie.

Pt declansarea actiunii civile partea interesata trebuie sa afir me un drept subiectiv civil ce se cere a fi protejat sau un in teres legitim ce nu se poate realiza decat pe calea justitei, verificarea dreptului pretins avand loc prin dezbateri contra dictorii in timpul judecatii in fond a actiunii civile. Dreptul subietiv civil pt a putea fi exercitat, pt a se bucura de protectia juridica a actiunii tre buie sa indeplineasca anumite conditii : *sa fie recunoscut si ocrotit de lege, adica sa nu in tre in continutul unui raport ju ridic ilegal, care sa contravina ordinii publice sau bunelor mo ravuri ; *sa fie exercitat in limi tele sale externe si interne; *sa fie exercitat cu buna-credinta ; *sa fie actual, adica sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive (aceasta conditie se refera la situatiile in care se cere in justitie reali zarea dreptului, nu si atunci cand se solicita a se constata dreptul in starea in care se ga seste). De la regula actualitatii, C.proc.civ prevede 3 exceptii si anume : o prima exceptie consacra posibilitatea promo varii unei actiuni in materie de locatiune imobiliara inainte de implinirea termenului, hotara rea instantei urmand sa fie pu sa in executare la data implini rii termenului; a 2 exceptie vi zeaza actiunile referitoare la pensile de intretinere sau alte prestatii periodice, si ultima ex ceptie se refera la posibilitatea instantei de judecata de a incu viinta, inainte de implinirea termenului, cereri pt executa rea unor obligatii civile, atunci cand se apreciaza ca o atare masura e in natura sa conduca la pagubirea creditorului, daca s-ar astepta implinirea terme nului. Sanctiunea care inter vine in cazul lipsei dreptului. Lipsa dreptului subiectiv e san ctionata cu respingerea actiu nii. Daca paratul invoca prema turitatea cererii, aceasta se res pinge ca prematur introdusa, reclamantul putand introduce o noua cerere la implinirea termenului sau conditiei.

Probele, in procesul civil, sunt reglementate de C.civ (art. 1169-1206), C.com (art.45-67), C.proc.civ (art.167-241) si in alte legi speciale. Probele sunt o institutie centrala in pro cesul civil, ele fiind unui din tre cei mai importanti factori in opera de distribuire a justi tiei, pt ca fara probe darea ho tararii judecatoresti e practic imposibila. In literatura juridi ca si in practica judiciara, noti unea de proba e folosita in mai multe sensuri. Astfel, prin pro ba intelegem actiunea prin ca re se poate ajunge la stabilirea faptelor sau imprejurarilor ca re au dat nastere conflictului dintre partile in litigiu, in acest sens, notiunea de proba e lega ta de ideea de sarcina a probei. Intr-un alt sens, prin proba inte legem mijloacele prin care, in cauzele supuse judecatii, se poate ajunge la stabilirea ade varului. In acest sens notiunea de proba se refera la mijloace le de probatiune judiciara ad mise de lege, si anume: inscri suri, depozitiile martorilor, in terogatoriul, expertiza, cerceta rea la fata locului. Prin notiu nea de proba se mai poate in telege rezultatul actiunii de probatiune judiciara. In sensul acesta se spune ca proba e completa sau incompleta, con vingatoare sau neconvingatoa re. In vorbirea curenta notiu nea de proba e folosita in sen sul de mijloace de probatiune judiciara. In doctrina, notiunii de proba i s-a mai dat si inte lesul de fapt probator, adica un fapt material care odata dove dit printr-un mijloc de proba, serveste la randul sau la stabili rea existentei sau inexistentei unui alt fapt material, determi na in solutionarea pricinii. In procesul civil, probele au im portanta nu numai pt partile din proces, ci si pt societate in general.

1)Admisibilitatea probei cu martori. Sediul materiei pri vind admisibilitatea probei cu martori il constituie art.1191-1198 C.civ. In ceea ce priveste admisibilitatea probei cu mar tori a actelor juridice, dispozi tiile cuprinse in art.1191 alin. 1,2 C.civ prevad 2 reguli res trictive si anume : a)interdictia de a dovedi cu martori preten tii a caror valoare depaseste 250 lei. Art.1191 alin.1 C.civ prevede ca dovada actelor juri dice al caror obiect are o va loare ce depaseste suma de 250 lei, chiar pt depozit valutar, nu se poate face decat sau prin act autentic sau prin act sub semnatura privata. Eva luarea obiectului actului juri dic se face prin raportarea la momentul in care partile au in cheiat actulul juridic deoarece in acel moment partile puteau sa aprecieze daca era necesara sau nu preconstituirea unui in-scris. b)interdictia de a dovedi cu martori in contra sau peste cuprinsul unui inscris. Potrivit art.1191 alin.2 C.civ nu se va primi niciodata o dovada prin martori, in contra sau in parte ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce pretinde ca s-ar fi zis inaintea, la timpul sau in urma confectionarii actului, chiar cu privire la o suma sau valoare ce nu depaseste 250 lei. In privinta acestei reguli, in literatura de spcialitate si in practica judiciara s-au introdus urmatoarele precizari : *regula nu se aplica decat inscrisurilor preconstituite; *eroarea, dolul, violenta, absenta cauzei, cauza falsa, ilicita sau imorala, frau darea legii se pot dovedi intot deauna cu martori, chiar si atunci cand actul juridic a fost constatat printr-un inscris au tentic ; *dovada cu martori e admisa pt stabilirea unor fapte distincte de actul constatat prin inscris si ulterioare inche ierii acestuia care constituie moduri de executare sau stinge rea obligatiilor, daca aceste operatiuni privite separat pot fi dovedite cu martori; *proba cu martori e admisa pt lamurirea sensului exact al unor cauze contractuale, daca acestea sunt confuze, deoarece a interpreta nu inseamna a proba in contra sau peste cuprinsul unui in-scris. De la aceste reguli art 1191 alin.3 C.civ prevede ur matoarele exceptii : *se preve de ca partile pot conveni sa se faca dovada cu martori, iar paratul in loc sa se opuna la aceasta solicita si el proba cu martori pt dovedirea aceluiasi act juridic ; *in materie comer ciala, in principiu, proba cu martori e admisa fara restrictii ; *in materie de dreptul fami liei, in ceea ce priveste dovada bunurilor proprii in raporturile patrimoniale dintre soti, ambe le reguli sunt inaplicabile ; *existenta unui inceput de do vada scrisa da posiblitatea ad ministrarii probei cu martori ; *poate fi considerata ca un in ceput de dovada, atitudinea partii care, fara motive temeini ce refuza sa raspunda la intero gatoriu sau nu se infatiseaza desi a fost citat cu mentiunea expresa de a se prezenta la in terogatoriu; *daca partea liti ganta, dupa ce s-a dovedit ca detine inscrisul, nu-l infatisea za la cererea instantei, aceasta va putea socoti ca dovedite pre tentiile partii care a cerut infati sarea cu privire la cuprinsul acelui inscris ; *imposibilita tea preconstituirii probei scrise constituie o alta exceptie. Aceste reguli nu se aplica in ur matoarele situatii : *la oblige tiile ce se nasc din cvasicon tracte, din delicte sau cvaside licte ; *la depozitul necesar in caz de incendiu, ruina, naufra giu si la depozitele ce fac cala torii in ospataria unde trag, in toate aceste cazuri judecatorul va avea in vedere calitatea per soanelor si circumstantele fap tului; *la obligatiile contracta te in caz de accidente nepreva zute, cand nu ea cu putinta par tilor de a face inscrisuri; *cand creditorul a pierdut titlul ce-I servea de dovada scrisa din o cauza de forta majora nepreva zuta si fara a I se putea imputa in aceasta privinta o comporta re culpabila.

4)Drepturile si obligatiile ex pertului. Pt activitatea presta ta in cauza civila in care a fost numit pt efectuarea unei lucra ri de spcialitate care poarta de numirea de raport de experti za, expertul are dreptul la un onorariu. In situatia in care la terminarea lucrarii, prin decon tul de cheltuieli, expertul face dovada ca pt efectuarea exper tizei suma stabilita initial e prea mica in raport cu volu mul lucrarii, instanta va putea mari plata cuvenita prin inche iere executorie data cu citarea partilor. In cazul in care pt efectuarea expertizei dispuse expertul trebuie sa se deplase ze in alta localitate decat cea in care domiciliaza, acesta are dreptul la rambursarea cheltu ielilor de transport, cazare si la plata diurnei potrivit dispo zitiilor care reglementeaza aceste drepturi pt salariatii din institutiile publice. Raportul de expertiza insotit de nota de evaluare a onorariului, impreu na cu decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurna sau al altor cheltuieli necesare pt efectuarea expertizei, daca e cazul, va fi depus la biroul lo cal pt expertize judiciare tehni ce si contabile, in vederea tri miterii la organul care a dis pus efectuarea expertizei. Or ganul care a dispus efectuarea expertizei stabileste onorariul definitiv, in functie de comple xitatea lucrarii, de volumul de lucru depus si de gradul profe sional ori stiintific al expertu lui sau specialistului. Plata onorariului si decontarea altor cheltuieli cuvenite expertului sau specialistului se fac numai putin biroul local pt expertize judiciare tehnice si contabile. Expertul va putea incasa ono rariul numai dupa depunerea raportului de expertiza si nu mai cu avizul instantei ca poa te ridica suma depusa in con tul sau. In cazul in care instan ta are nevoie de lamuriri in privinta continutului experti zei, va chema expertul in ins tanta, iar pt aceasta activitate i se acorda despagubiri ce se vor stabili prin incheiere exe cutorie. Daca expertul va cere sau va primi mai mult decat plata stabilita de instanta, va fi pedepsit pt infractiunea de luare de mita. C.proc.civ stabi leste urmatorele obligatii si sanctiuni in sarcina expertilor : *sa efectueze si sa depuna lu crarea la termenul fixat si sa dea lamuririle cerute, in caz contrar va fi sanctionat cu amenda judiciara de la 30 la 500 lei; *sa-si exprime de in data pararea in fata instantei daca imprejurarile cauzei o permit; *daca e necesara o lu crare la fata locului, sa citeze partile prin carte postala reco mandata, cu dovada de primi re, indicand ora, ziua si locul efectuarii lucrarii ; *sa depuna lucrarea cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judeca ta fixat ; *sa-si motiveze in scris parerea, in cazul existen tei unor pareri contradictorii intre expertii numiti. Neefectu area expertizei tehnice datori ta unor cauze imputabile sau efectuarea acesteia, atrage ras punderea disciplinara, admi nistrativa, civila sau penala expertului tehnic judiciar ori a expertului tehnic extrajudiciar vinovat. Expertilor tehnici ju diciari vinovati de abateri co mise in exercitarea activitatii de expert li se pot aplica de ca tre biroul central pt expertize tehnice judiciare, in raport cu gravitatea abaterii savarsite, urmatoarele sanctiuni discipli nare: avertisment scris, sus pendarea dreptului de a efec tua expertize tehnice judiciare pe o perioada cuprinsa intre 3 luni si 1 an, retragerea calitatii de expert tehnic judiciar. In situatia in care impotriva ex pertului tehnic judiciar e pusa in miscare actiunea penala, se dispune suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice pana la solutionarea definitiva a cauzei.

In cuprinsul cheltuielilor de ju decata intra taxa judiciara de timbru, onorariul expertilor, despagubirea martorilor, ono rariul avocatilor, precum si orice cheltuieli pe care partea care a castigat procesul va do vedi ca le-a facut. Taxele judi ciare de timbru reprezinta pla ta serviciilor prestate de catre instantele judecatoresti, Minis terul Justitiei si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casa tie si Justitie. In continutul cheltuielilor de judecata intra si timbrul judiciar care a fost instituit prin Ordonanta Guver nului nr.32/1995, prin Legea nr.123/9.07.1997. Potrivit acestei ordonante, timbrul ju diciar se aplica actiunilor, ce rerilor, actelor si serviciilor de competenta tuturor instantelor judecatoresti, Ministerului Jus titiei, Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casa tie si Justitie, precum si actelor notariale ce se indepli nesc de catre notarii publici. In cazul in care se solicita so lutionarea in fond a cauzei, ce rerea de chemare in judecata adresata instantelor judecato resti, se timbraza cu timbru ju diciar in valoare de 0,3 lei, iar atunci cand se exercita o cale de atatc, cu timbru judiciar in valoarea de 0,15 lei. In cazul in care cererile care privesc fondul sau o cale de atac au ca obiect o valoare mai mare de 100 lei se aplica timbre ju diciare de 1,5 lei, daca valoa rea e de peste 1000 lei se apli ca timbre judiciare de 3 lei, iar daca valoarea e de peste 10000 lei se aplica timbrul ju diciar de 5 lei. Dpdv al taxei judiciare de timbru actiunile si cererile se impart in 2 cate gorii : actiuni si cereri evalua bile in bani si actiuni si cereri neevaluabile in bani. Sunt con siderate actiuni si cereri eva luabile in bani cele al caror obiect il constituie un drept pa trimonial evaluabil in bani. Ta xa judiciara de timbru e taxa pe care trebuie sa o plateasca partea care sesizeaza instanta de judecata in raport cu natura cererii prin care sesizeaza ins tanta de judecata. Modul de plata si cuantumul taxelor ju diciare de timbru sunt re glementate prin Legea 146/ 24.07.1997, modificata, pri vind txele judiciare de timbru. Sunt supuse taxelor judiciare de timbru actiunile si cererile promovate in fata instantelor judecatoretsi, precum si cereri le adresate Minsiterului Justiti ei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justi tie si se taxeaza diferentiat, du pa cum obiectul acestora e sau nu evaluabil in bani, ex ceptand cazurile prevazute de lege. Taxa judiciara de timbru va fi platita de persoanele fizi ce si persoanele juridice care formuleaza cerere de chemare in judecata sau exercita o cale de atac. Taxele judicare de timbru se platesc anticipat in numerar sau prin virament si constituie integral venituri pro prii ale bugetelor locale. Sunt scutte de taxe judiciare de tim bru actiunile si cererile, inclu siv cele pt exercitarea cailor de atac referitoare la : *inche ierea, executarea si incetarea contractului individual de munca, orice drepturi ce de curg din raporturi de munca, stabilirea impozitului pe sala rii, drepturile decurgand din executarea contractelor colec tive de munca, cele privind so lutionarea conflictelor colecti ve de munca, precum si execu tarea hotararilor pronuntate in aceste litigii ; *plata muncii membrilor cooperativelor de productie mestesugareasca; *obligatiile legale si contrac tuale de intretinere ; *stabili rea si plata pensiilor, precum si alte drepturi prevazute prin sistemele de asigurari sociale ; *stabilirea si plata ajutorului de somaj, a ajutorului de inte grare profesionala si a aloca tiei de sprijin ; *restitutirea de catre persoanele fizice si juri dice care folosesc personal sa lariat a sumelor acordate de or ganul de asigurare cu titlu de pensii si ajutoare sociale celor accidentati in munca ; *stabi lirea si acordarea despagubiri lor decurgand din condam narea sau luarea unei masuri prevedntive pe nedrept; *adop tie, constatarea abandonului, tutela, curatela ; *sanctionarea contraventiilor; *protectia con sumatorilor; *stabilirea dreptu rilor persoanelor fizice actio nare la societatile comerciale agricole pe actiuni; *amenzile de orice fel ;* valorificarea drepturilor Societatii Nationa le de Cruce Rosie ; *exercita rea drepturilor colective; *cau zele penale, inclusiv despagu birile civile, materiale si mora le ; *orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pt care se prevad prin legi speciale scutiri de taxa judiciara de tim bru ; drepturile si interesele legitime pretinse de fostii deti nuti si persecutati pt motive politice in perioada regimului comunist din Romania. Scuti rile de plata taxei judiciare de timbru se impart in 2 categorii : scutiri care privesc actiunile sau cererile avand un obiect si care se aplica tuturor partilor din proces, insa numai in ceea ce priveste obiectul scutit ; scutiri care privesc anumite persoane si de care beneficia za numia persoanele respecti ve. Sunt scutite de txa judicia ra de timbru cererile si actiuni le inclusiv caile de atac formu late potrivit legii de Guvernul Romaniei, Senat, Camera De putatilor, Presedentia Roma niei, Curtea Constitutionala, Avocatul Poporului, Ministe rul Public, Ministerul Finante lor precum si cele formulate de alte institutii publice indi ferent de calitatea procesuala a acestora, cand au ca obiect venituri publice. Sunt scutite de taxa judiciara de timbru ce rerile pt inregistrarea asociatii lor de proprietari, adresate ju decatoriei, precum si a trans crierea titlurilor de proprietate Legea privind taxele judiciare de timbru prevede posibilita tea restituirii, in anumite con ditii a taxelor judiciare de tim bru in urmatoarele cazuri : *cand taxa platita nu era dato rata; *cand s-a platit mai mult decat cuantumul legal ; *cand actiunea sau cererea ramane fara obiect in cursul procesu lui, ca urmare a unor dispozi tii legale; *cand in procesul de divort, partile au renuntat la judecata ori s-au impacat ; *cand contestatia la executare a fost admisa, iar hotararea a ramas irevocabila. Dreptul de a solicita restituirea taxei judi ciare de timbru poate fi exer citat in termen de 1 an de la data nasterii sale. Cand instan ta de control judiciar contata ca in fazele anterioare taxa ju diciara de timbru nu a fost pla tita in cuantumul legal, ii pu ne in vedere partii respective sa o achite, iar daca aceasta nu se conformeaza dispune darea in debit a taxei datorate. Daca o cerere introductiva de instanta a fost depusa fara sa fie timbrata sau insuficient timbrata si daca pana la pri mul termen de judecata nu s-a justificat plata taxei judiciare de timbru, instanta poate acor da partii interesate un singur termen de plata a ei. Dispozi tiile referitoare la taxele judici are de timbru primeaza si se aplica si in situatia exercitarii cailor de atac. Contestantiile impotriva modului de stabilre a taxei judiciare de timbru sunt scutite de plata taxei judi ciare de timbru si se solutio neaza de catre instantele jude catoresti. Impotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru partea interesata sau nemultumita poate formu la cerere de reexaminare. Ter menul in care poate fi exerci tata aceasta cale de atac e de 3 zile si incepe sa curga de la da ta la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicarii sumei datorate. Onorariul avocatilor reprezinta retributia muncii avocatului si se avanseaza de partea care il angajeaza pt sus tinerea apararii sale. La sfarsi tul procesului partea care cade in pretentii va trebui sa supor te si cheltuielile facute cu an gajarea unui avocat. Plata ex pertilor reprezinta onorariul fi xat de instanta pt munca pe ca re acestia o depun in vederea lamuriririi problemelor specia le ale cauzei. Expertii sunt nu miti de catre instanta printr-o incheiere prin care se stabiles te si plata cuvenita acestora. Despagubirile martorilor re prezinta cheltuielile avansate de partea care i-a propus si constau in contravaloarea tran sportului, cazarii si mesei, pre cum si plata zielelor nelucrate In categoria "alte cheltuieli" pot fi incadrate cheltuielile efectuate cu deplasarea instan tei la fata locului, deplasarea partilor in vederea judecatii, procurarea de diferite acte.

Nulitatea actelor de procedura sunt reglementate in C.proc. civ in art.105-108 si in alte legi speciale. Nulitatea actelor de procedura a fost definitva ca sanctiunea care atrage neva labilitatea actelor juridice procesuale din cauza neobser varii sau incalcarii conditiilor prevazute de lege cu ocazia intocmirii sau aducerii lor la indeplinire. Prin urmare, acte le de procedura intocmite cu incalcarea dispozitiilor preva zute de lege pt validitatea lor sunt sanctionate cu nulitatea. Prin reglementarea sanctiunii nulitatii legiuitorul a urmarit sa preintampine incalcarea le gii, iar in cazul in care aceasta a avut loc sa remedieze vata marile provocate. Nulitatea ac telor de proecdura pe motivul nerespectarii termenelor proce durale imperative sau prohibi te se incadreaza in cazul de nulitate prevazut in art.105 alin.2 C.proc.civ. astfel, actul de procedura neindeplinit in intervalul de timp prevazut de normele imperative e lipsit de efectele sale juridice (ex: ape lul sau recursul peste terme nul legal atrage sanctiunea respingerii lui ca tardiv promovat).

3)Dupa caracterul conduitei pe care o prescriu. a)norme imperative reglementeaza pro bleme de interes general si prescriu o conduita de la care partile nu pot deroga. Incalca rea normei imperative poate fi invocate de oricare dintre parti de procuror, de instanta din ofi ciu si in orice faza a procesu lui civil si atrage o sanctiune procedurala absoluta (nulitatea absoluta, decaderea, perima rea) b)norme procedurale dis pozitive (supletive sau permisi ve) sunt cele care suplinesc vo inta neexprimata a partilor in actele juridice sau protejeaza interesele uneia dintre parti, prescriu o conduita de la care partile pot conveni sa se abata. Incalcarea normei dispozitive poate fi invocate numai de cei interesati si doar in anumite conditii si atrage o sanctiune procedurala relativa (anularea actului). In literatura de specia litate sunt considerate ca avand, de regula, un caracter imperativ normele privitoare la : organizarea judecatoreasca competenta materiala a instant tei judecatoresti si cele care consacra principii de baza ala activitatii judicare. Din redacta rea textelor procedurale rezul ta cu usurinta caracterul impe rativ sau dispozitiv al normei respective. Astfel, norma are caracter imperativ atunci cand cuprinde expresii precum : ju decatorul nu poate hotari asu pra unei cereri decat dupa cita rea sau infatisarea partilor, afa ra numai daca legea dispune altfel; trebuie sa faca ; partile vor fi citate ; va declara ; va fi declarata nula ; ordine publica; sub sanctiunea nulitatii.Atunci cand intalnim expresii precum : partile pot conveni; celalata parte poate cere ; poate sa faca ; poate sa renunte ; va putea ; poate stabili ; normele au ca racter dispozitiv intrucat indi ca o facultate a ambelor parti ori a uneia dintre ele.

In rolul important de a infaptui justitia instantele judecatoresti au sarcina de a solutiona litigii le care apar intre persoanele fi zice, intre persoanele fizice si persoanele juridice, ele nepu tand refuza rezolvarea acestor diferende. Fiind sesizata cu o cerere de chemare in judecata, instanta are obligatia sa o re zolve, in caz contrar conform art.3 Cciv "judectorul care va refuza sa judece, sub cuvant ca legea nu prevede sau ca e intu necata sau neindestulatoare, va fi urmarit ca fiind culpabil de denegare de dreptate". Judeca torii sunt independenti in acti vitatea de judecata, insa nu pot refuza sa judece pe motiv ca le gea nu prevede, e neclara sau incompleta. In activitatea lor, judecatorii sunt obligati sa asi gure suprematia legii, sa res pecte drepturile si libertatile persoanelor, egalitatea acesto ra in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscrimina toriu tutror participantilor la procedurile judiciare. Instanta de judecata are o importanta misiune de a cerceta si solutio na cauza dedusa judecatii, pro nuntandu-se printr-o hotarare, ca urmare a aplicarii textului de lege corespunzator situatiei de fapt stabilita. Prin urmare, judecatorul in activitatea de ju decata, e independent, se supu ne numai legii si respecta in tocmai principiile fundamenta le care guverneaza procesul ci vil.Activitatea judecatorului se concretizeaza in importante ac te procedurale, cum ar fi : rezo lutii, incheieri, procese-verba le, hotarari judectaoresti. Ins tanta de judecata in procesul civil indeplineste 2 functii si anume : cercetarea cauzei si so lutionarea ei. Functia de cerce tare incepe odata cu sesizarea instantei de judecata de catre partea care pretinde ca I s-a in calcat un drept subiectiv civil. Odata sesizata, instanta de ju decata in virtutea rolului sau activ si al aflarii adevarului e obligata sa conduca dezbateri le, sa administreze probele ne cesare stabilirii corecte a situa tiei de fapt si aflarii adevarului astfel incat prin aplicarea nor mei de drept sa pronunte hota rari temeinice si legale. Cea de-a 2 functie a instantei e strans legata de prima si cons ta in interpretarea si aplicarea legii in cauza concreta dedusa judecatii, pronuntand, de regu la, actul final, hotararea judeca toreasca. Fata de celelalte su biecte care participa in proce sul civil, instanta e subiectul principal in fata careia se asi gura suprematia legii prin res pectarea normelor de procedu ra civila si a principiilor care guverneaza intreaga actvitate de judecata.

Drepturile si obligatiile care in tra in raportul juridic dedus ju decatii pot fi transmise in cur sul procesului, ceea ce echiva leaza cu o transmisiune a cali tatii procesuale activa sau pasi va. Transmisiunea calitatii pro cesuale poate avea loc in teme iul legii (legala) sau in baza acordului de vointa al partilor (conventionala). In cazul per soanelor fizice transmisiunea legala se realizeaza pe calea succesiunii. Astfel, mostenito rii care accepta mostenirea pre iau toate drepturile si obliga tiile procesuale ale autorului lor, inclusiv calitatea de recla mant sau parat. Calitatea proce suala nu poate fi transmisa, in principiu, in actiunile cu carac ter strict personal. Prin excep tie de la aceasta regula, unele actiuni pot fi continuate de ca tre mostenitori,daca acestea au fost promovate de autorul lor in timpul vietii. In cazul per soanelor juridice, transmisiu nea legala are loc pe calea reor ganizarii persoanei juridice ca re e parte in proces, prin coma sare sau divizare. Persoana ju ridica nou creata dobandeste drepturile si obligatiile proce suale ale persoanei juridice reorganizate. Transmisiunea conventionala, a calitatii pro cesuale poate avea loc in baza unei intelegeri dintre una din parti si un tert in urmatoarele cazuri : cesiunea de creanta, preluarea datoriilor, vanzarea bunului litigios. Dpdv al drep tului substantial transmisiunea drepturilor si obligatiilor poate avea un caracter universal, cu titlu universal ori cu titlu parti cular. Persoana care dobandes te calitatea procesuala ca urma re a transimsiunii acesteia, va prelua procedura in starea in care aceasta s-a aflat in mo mentul introducerii sale in pro ces. Activitatea procesuala ur meaza sa se continue in contra dictoriu cu noul titular al drep turilor sau obligatiilor deduse judecatii.

3.Exercitarea cailor de atac de catre procuror. Procurorul poate, in conditiile legii, sa exercite caile de atac impotri va oricaror hotarari in temeiul art.45 alin.ultim C.proc.civ. Prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege, procurorul poate cere schimbarea, desfiin tarea, anularea, modificarea, casarea oricarei hotarari pe ca re o considera netemeinica si nelegala. Ca si celelalte parti ale procesului civil, procurorul poate exercita oricare din caile ordinare sau extraordinare de atac in cazul cand el a introdus actiunea ori a luat parte la dez bateri, cat si in cazul in care ia cunostinta de existenta cauzei abia la sfarsitul judecatii in fond chiar dupa ce hotararea a ramas definitiva. Dreptul pro curorului de a exercita caile le gale de atac e consacrat in mod expres in art.63 lit.f din Legea nr.304/2004. Procuroru lui general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casa tie si Justitie ii e recunoscuta legitimarea procesuala si in ceea ce priveste cerere de stra mutare pt siguranta publica si recursului in interesul legii.

a)Propunerea martorilor se fa ce potrivit regulilor generale, si anume, reclamantul va arata martorii in cererea de chemare in judecata sau cel tarziu la pri ma zi de infatisare, iar paratul va indica martorii in intampina re sau la prima zi de infatisare sub sanctiunea decaderii din proba.Daca proba cu martori a fost incuviintata in cursul jude catii partea e obligata sub sanc tiunea decaderii sa depuna lis ta martorilor in termen de 5 zi le de la incuviintare,iar dovada contrara trebuie ceruta sub pe deapsa decaderii in aceeasi sen tinta daca amandoua partile sunt de fata. In functie de natu ra si complexitatea cauzei, ins tanta poate limita numarul mar torilor propusi. Instanta va mo tiva in incheierea de sedinta masura limitarii numarului martorilor, faptele ce trebuie dovedite, precum si mijloacele de proba admise pt dovedirea situatiie de fapt. In incheiere se precizeaza faptele asupra carora martorii vor fi ascultati. Inlocuirea martorilor nu se va incuviinta decat in cazuri extre me, cum ar fi moartea, dispari tia sau pt motive bine intemeia te. In aceasta situatie, lista cu martori va fi depusa in termen de 5 zile de la incuviinta, in caz contrar, va opera sanctiu nea decaderii. b)Persoanele ca re pot fi ascultate ca martori. Martor in procesul civil poate fi orice persoana care are cu nostinta despre imprejurarile care au dat nastere conflictului dintre partile in litigiu. C.proc. civ prevede ca poate fi audiat ca martor chiar si copilul sub 14 ani si persoanele care din pricina debilitatii mintale sau in mod vremelnic sunt lipsite de discernamt, insa la aprecie rea depozitiei instanta va tine seama de situatia speciala a acestora. Textul art.189 C.proc civ prevede expres ca nu pot fi ascultati ca martori ; *rudele sau afinii pana la gradul 3 in clusiv; *sotul, chiar despartitit; *interzisii si cei declarati de lege incompatibili de a marturi si; *cei condamnati pt martu rie mincinoasa. Insa partile pot conveni expres sau tacit sa fie ascultate ca martori si persoa nele prevazute in art.189 alin.1 pct.1 si 2 C.proc.civ. In teme iul art.191 C.proc.civ sunt scu tite de a fi martor urmatoarele categorii de persoane: *slujito rii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii pu blici si orice alti muncitori pe care legea ii oblige sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii; *functionarii pu blici si fostii functionari public ci, asupra imprejurarilor secre te de care au avut cunostinta in aceasta calitate ; *cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insisi sau ar expune pe vreuna din persoanele aratate in art.189 la pct.1 si 2 la o pe deapsa penala sau la dispretul public. c)Prezentarea si asculta rea martorilor. Prin incheierea de sedinta prin care instanta a admis proba cu martori se va dispune citarea acestora pt a se prezenta la termenul fixat pt audierea lor. La termenul de ju decata, se va face apelul aces tora,vor fi notati cei prezenti si cei absenti. Acestia din urma vor fi citati pt termenul urma tor. Dupa identificarea martori lor, care consta in indicarea numelui, ocupatiei, locuintei si varstei; daca e ruda sau afin cu una din parti si in ce grad ; da ca se afla in serviciul uneia din parti; daca e in judecata, in dusmanie sau in legaturi de in teres cu vreuna din parti. Mar torii sunt ascultati separati, or dinea ascultarii acestora fiind stabilita de presedinte, insa avand in vedere si cererea par tilor.Dupa identificare, un mar tor ramane in sala de judecata iar restul martorilor sunt invita ti afara. Se procedeaza astfel, pt a se indeplini o cerinta a le gii conform careia fiecare mar tor va fi ascultat separat. Dupa ce e audiat martorul ramane in sala si e invitat urmatorul mar tor care, dupa ascultare va ra mane in sala. Se procedeaza astfel in continuare pana sunt audiati toti martorii. Martorii vor fi din nou intrebati daca instanta considera necesar, iar martorii ale caror aratari nu se potrivesc vor fi din nou intre bati, fiind pusi de fata. Con-form art.193 C.proc.civ inainte de a fi ascultat martorul va depune urmatorul juramant "Jur ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dum nezeu". In timpul juramantului martorul va tine mana pe Bi blie sau pe cruce. martorului de alta religie dect cea crestina nu ii sunt aplicabile aceste dis pozitii. Minorul care nu a im plinit 14 ani nu depunde jura mant. acestuia i se atrage aten tia sa spuna adevarul. Dupa de punderea juramantului, instan ta va atrage atentia martorului ca daca nu spune adevarul sa varseste infractiunea de martu rie mincinoasa prevazuta si pe depsita de C.pen. Toate aceste formalitati sunt trecute in de claratia de martor. Apoi se tre ce la audierea propriu-zisa, de pozitia acestuia fiind consem nata in scris de catre grefier du pa dictarea presedintelui. Apoi se citeste si se semneaza de martor, de grefier si de pre sedinte pe fiecare pagina pana la sfarsit. Daca martorul nu vrea sau nu stie sa semneze se face aceasta mentiune in decla ratia sa de martor. In ceea ce priveste tehnica audierii, mai intai martorul e lasat sa spuna tot ce stie in legatura cu con flictul dintre partile in litigiu, apoi i se pun intrebari, mai intai de presedintele completu lui de judecata apoi de parti. Intrebarile partilor care nu sunt utile, concludente, perti nente vor fi respinse motivat de catre presedintele completu lui de judecata.In cazul in care instanta apreciaza ca intreba rea e jignitoare sau tinde sa dovedeasca un fapt a carui do vedire e oprita de lege o va res pinge motivat. Aceste aspecte vor fi consemnate in caietul grefierului, apoi la incheierea de sedinta. Grefierul care con semneaza declaratia de martor va bara cu linii locurile nescri se din declaratie,astfel incat sa nu se mai poata adauga nimic. Instanta va incheia procesul-verbal si-l va trimite pe martor in fata autoritatilor penale da ca din cercetari reies banuieli puternice de marturie minci noasa sau de mituire a martoru lui. Martorul poate cere sa i se plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit pt timpul alocat prezentarii la instanta pt a fi audiat. Incheierea prin ca re e admisa o asemenea cerere e executorie. Neprezentarea martorului legal citat sau refu zul acestuia de a depune martu rie cand e prezent in instanta, in afara de cazul in care acesta e minor, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 30 la 500 lei. Impotriva martorului care lipseste la prima citare ins tanta poate emite mandat de aducere. La fel va proceda ins tanta in pricinile urgente, chiar la primul termen judecata. In cazul in care dupa mandatul de aducere, martorul nu se infa tiseaza, instanta poate pasi la judecata. Daca martorul nu poate veni in instanta din mo tive obiective, instanta poate incuviinta ascultarea la locuin ta acestuia.

Declansarea unui proces civil determina efectuarea unor cheltuieli, in primul rand, de catre stat, caruia ii revine sar cina de a infaptui justitia, si in al 2 rand, de catre partile in li tigiu. Prin urmare, cheltuielile de judecata nu sunt decat su mele de bani pe care partile li tigante trebuie sa le suporte in legatura cu activitatea lor pro cesuala. La data sesizarii ins tantei de judecata partile judi ciare au obligatia sa achite an ticipat anumite cheltuieli (ta xe judiciare de timbru si tim bru judiciar), urmand ca la sfarsitul dezbaterilor acestea sa fie suportate de partea care a pierdut procesul. O aseme nea solutie e justificata, deoa rece partea careia i-a fost ad misa actiunea a facut cheltu ieli fara sa fie vinovata si e normal ca partea care a provo cat procesul sau a staruit in ju decarea lui, sa fie obligata sa suporte cheltuielile ocazionale din culpa sa. Cheltuielile de ju decata vor fi suportate in fond de partea din vina careia s-a promovat actiunea, adica de partea aflata in culpa procesua la. In culpa procesuala se afla si reclamantul in cazul in care cererea sa a fost respinsa ca nefondata, ca fiind autoritate de lucru judecat, ca fiind pres cris dreptul la actiune, a fost anulata ca netimbrata sau insu ficient timbrata sau cererea s-a perimat. Cheltuielile de jude cata actioneaza ca adevarate sanctiuni procedurale pt cei ca re declanseaza un proces adre sandu-se justitiei fara nici un temei, rapind astfel timpul ins tantelor si a celorlalti partici panti cu procese inutile. Prin cipiul general al acordarii cheltuielilor de judecata il ga sim in art.274 C.proc.civ. Po trivit acestui text "partea care cade in pretentii va fi obliga ta, la cerere sa plateasca chel tuieli de judecata". La baza acordarii cheltuielilor de jude cata sta culpa procesuala a par tii care a pierdut procesul.

Termenele de procedura se pot clasifica dupa mai multe criterii, modul in care sunt sta bilite,caracterul lor, modul lor de calcul si efectele pe care le produc. a)Dupa modul de sta bilire, distingem intre termene legale, judecatoresti si conven tionale. Termenele legale sunt stabilite in mod expres de le ge cum ar fi termenele pt exer citarea cailor legale de atac, termenele prevazute pt pro nuntarea si redactarea hotara rii. La randul lor termenele le gale pot fi termene legale per fecte sau fixe, atunci cand du rata lor nu poate fi modificata de instanta (ex: termenul in ca re poate fi exercitata calea de atac extraordinara a revizuirii) si termenele legale imperfecte atunci cand legea insasi permi te instantei sa prelungeasca sau sa micsoreze un anumit termen (posibilitatea de pre lungire a termenului de recurs cu inca 5 zile daca recurentul trebuie sa-si completeze recur sul). Termenele judecatoresti sunt acele termene stabilite de instanta in cursul procesului si se caracterizeaza prin aceea ca ele pot fi schimbate, reduse sau prelungite in functie de ce rerile partilor sau necesitatile ivite (ex : termenele de infati sare, termenul fixat pt depune rea anumitor acte sau memo rii). Termenele conventionale sunt acele termene stabilite de parti in cursul procesului civil si au un caracter cu totul ex ceptional. (ex: termenul stabi lit prin conventie arbitrala. Termenul solicitat si stabilit de ambele parti pt incheierea unei tranzactii). b)Dupa carac terul lor termenele de procedu ra pot fi imperative sau prohi bite. Termenele imperative (peremptorii) sunt termenele care impun ca inauntrul lor anumite drepturi sa fie exerci tate sau anumite acte de proce dura sa fie aduse la indeplini re. (ex: termenele pt exercita rea cailor legale de atac, ter menul pt depunerea cererii reconventionale). Termenele prohibitive (dilatorii) sunt ter menele inauntru carora anumi te drepturi sau acte de proce dura nu pot fi exercitate. c)Du pa modul de calcul termenele de procedura pot fi clasificate in termene statornice pe ani, luni, saptamani, zile si ore. d)Dupa efectele pe care le produc, termenele de procedu ra se impart in termene absolu te si termene relative. Terme nele absolute sunt acele terme ne care au caracter obligatoriu atat pt parti cat si pt instanta. Termenele relative sunt terme nele care daca nu au fost res pectate nu atrag sanctiuni pro cedurale, ci doar sanctiuni disciplinare sau pecuniare.

mise citatiile nu poate fi preschimbat decat pt motive temeinice si cu citarea parti lor. Citarea acestora se face in termen scurt, in camera de consiliu. Solutionarea cererii de preschimbare a primului termen de judecata este de competenta presedintelui ins tantei, a vicepresedintelui ins tantei,a presedintelui de sectie ori a judecatorului care il inlocuieste. in cursul judecarii procesului cererea de pres chimbare a termenului se so lutioneaza de catre completul de judecata (art.153 alin. ultim C.proc.civ.). In practica in ceea ce priveste completul competent sa solutioneze cere rea de preschimbare a terme nului se aplica dispozitiile art. 99 alin. 8 din Regulamentul de ordine interioara al instan telor judecatoresti. Potrivit acestui text "Cererile de pres chimbare a primului termen de judecata vor fi solutionate de completul de judecata care a primit dosarul prin repar tizare aleatorie'. Evident, in cererea de preschimbare a ter menului partea in litigiu trebuie sa justifice motive temeinice.

In respectarea principiului gra tuitatii justitiei, Codul de procedura civila prevede in art. 86 alin. 1 ca cererile si ac tele de procedura se comunica partilor in proces din oficiu prin: agentii procedurali ai instantei, prin orice alt salariat al instantei; prin agenti ori salariati ai altor instante, in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul. In atare situatie instanta solicitata cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare pt alta instanta, e obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimita ins tantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii de ci tare/comunicare a actului. In cazul in care comunicarea nu e posibila in sensul celor de mai sus, potrivit art.86 alin.ultim C.proc.civ. comunicarea cereri lor si a tuturor actelor de pro cedura se va face prin posta, cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace ce asigura trans miterea textului actului si con firmarea primirii acestuia. Asa dar, toate actele de procedura se comunica din oficiu, adica fara sa fie necesara staruinta partii interesate in intocmirea actului de procedura respectiv. in ceea ce priveste citatia si toate actele de procedura legiu itorul a prevazut ca acestea se inmaneaza la domiciliul sau re sedinta celui citat (art.90 alin.l C.proc.civ.). De la aceasta re gula exista o derogare, in sen sul ca in situatia in care partea citata opereaza o asezare agri cola, comerciala, industriala sau profesionala in alta parte, inmanarea citatiei se face la locul acestor asezari (art.90 alin.l teza a Ii-a C.proc.civ.). Citatia poate fi inmanata per soanei citate in orice loc va fi intalnita de agentul procedural cu conditia ca aceasta sa fie de acord cu primirea citatiei si sa semneze de primirea ei.

Decaderea poate fi definita ca acea sanctiune procedurala ca re consta in pierderea dreptu lui de a declara o cale de atac sau de a indeplini orice act de procedura, daca nu a fost exer citat in termenul prevazut de lege. Codul de procedura civia reglementeaza decaderea in art.103 alin.l C.proc.civ. astfel : 'neexercitarea oricarei cai de atac si neimplinirca oricarui act de procedura in termen le gal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o impre jurare mai presus de vointa ei'. Decaderea poate fi intal nita in urmatoarele situatii: *cand legea stabileste un termen fix pt exercitarea unui drept sau indeplinirea unui act de procedura si partea a lasat sa se scurga acest termen fara a se folosi de el; de ex, neexer citarea caii de atac a apelului sau a recursului in termen de 15 zile de la comunicarea hota rarii (art.284 si art.301 C.proc.civ.); *cand legea stabi leste ca exercitarea unui drept sau indeplinirea unor acte de procedura trebuie sa se faca intr-un anumit stadiu al proce sului ori intr-o anumita ordine si partea nu a respectat dispo zitiile legale stabilite in acest sens; de ex, exceptiile de procedura relative care nu au fost invocate prin intampinare sau cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, atrag decaderea partii din dreptul de a le mai putea invoca in tot cursul judecatii (art.136 C.proc.civ.). Sanctiunea deca derii poate fi invocata -pe cale de exceptie in cursul judecatii. Daca s-a incalcat o norma im perativa se invoca de instanta din oficiu, de parti si de procu ror in orice stadiu al procesu lui. Daca s-a incalcat o norma dispozitiva exceptia poate fi invocata numai de parte la prima zi de infatisare. In cazul in care instanta admite excep tia decaderii, efectul consta in stingerea completa a tuturor posibilitatilor exercitarii drep tului sau indeplinirii actului ne realizat in termen.Insa, potrivit art.103 C.proc.civ. sanctiunea decaderii nu opereaza in cazul in care partea dovedeste ca a fost impiedicata sa isi exercite dreptul sau de a indeplini actul de procedura printr-o impreju rare mai presus de vointa sa. In asemenea cazuri termenul de decadere se intrerupe iar du pa incetarea impiedicarii ince pe sa curga un nou termen de 15 zile. Repunerea in termen a partii interesate se va face nu mai daca aceasta justifica fap tul impiedicarii de a-si exerci ta dreptul sau de a indeplini actul dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Instanta competenta sa solutioneze cau za are competenta de a verifica daca sunt intrunite cerintele art.103 alin.2 C.proc.civ. si sa dispuna admiterea cererii de repunere in termen sau respin gerea cererii daca nu sunt inde plinite cerintele acestei dispo zitii legale. Doctrina a grupat asemanarile si deosebirile din tre decadere si nulitate si din tre decadere si prescriptia drep tului la actiune dupa cum ur meaza: a)Asemanari intre deca dere si nulitate : *in cazul ce lor 2 sanctiuni actele sunt lipsi te de efectele procedurale; *ce le 2 sanctiuni procedurale nu pot fi extinse prin analogie; *din momentul in care au fost invocate judecatorul este obli gat sa se pronunte asupra lor; *in ambele cazuri fiind vorba de incalcarea unor norme dis pozitive, partea nu poate invo ca nulitatea pricinuita prin pro priul sau fapt, dupa cum nu poate invoca decaderea pe ca re si-ar fi provocat-o; b)Deose biri intre decadere si nulitate : *nulitatea sanctioneaza neob servarea formelor legale sau nerespectarea termenelor prohi bitive, pe cand decaderea inter vine in cazul nesocotirii terme nelor legale imperative; *nuli tatea prevazuta de art.105 alin.2 C.proc.civ. este conditio nata de existenta unei vatamari si de imposibilitatea inlaturarii acesteia prin alte cai decat cea a anularii actului, pe cand de caderea opereaza prin simplul fapt ai expirarii termenului; *actul nul va putea fi refacut cu respectarea cerintelor impu se de lege sau dupa implinirea termenului prohibitiv, in timp ce actul tardiv nu mai poate fi in nici un caz refacut - deca derea stingand insusi dreptul procesual de a exercita o cale de atac sau de a indeplini un alt act de procedura. c)Asema nari intre decadere si prescrip tia dreptului la actiune : *am bele sanctiuni fac sa se stinga drepturi care nu au fost exer citate in termen; *atat decade