Nerespectarea regimului materiilor explozive

Nerespectarea regimului materiilor explozive

Continutul legal

Infractiunea prevazuta in art. 280 C.pen. se prezinta intr‑o varianta tip si mai multe variante agravate.

Varianta tip consta in producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, trans­portul sau folosirea materiilor explozive sau orice alte operatiuni privind aceste materiale fara drept.

Fapta este mai grava cand a fost savarsita prin sustragerea materiilor explozive ori cand aceasta a privit o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil ori cand cantitatea de exploziv este insotita de materiale de initiere.

Fapta are caracter mai grav daca a produs pericol public sau vreuna din urmarile aratate in art. 181 sau art. 182 ori a cauzat o paguba materiala sau a avut conse­cinte deosebit de grave ori a produs moartea uneia sau mai multor persoane.

Fapta este mai grava si atunci cand se realizeaza prin amenintarea, adresata unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice ori juridice cu folosirea materiilor explozive in scopul de a provoca vatamarea corporala sau moartea unei persoane ori pagube materiale sau in vederea indeplinirii ori neindeplinirii unui act sau cand prin amenintare se pretinde a se da sau preda materiale explozive.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul juridic. a) Obiectul juridic special il constituie valorile sociale privi­toare la viata si integritatea corporala a persoanelor, la bunurile din patrimoniul public si privat, la ordinea si siguranta publica, valori ce sunt asigurate prin respec­tarea re­gimului materialelor explozive.

b) Obiectul material il formeaza materiile explozive in sensul de amestecuri explo­zive, pirotehnice, mijloace de initiere si cele auxiliare de aprindere, precum si orice alta substanta sau amestecuri de substante capabile sa dea nastere la reactii chimice instantanee, cu degajare de caldura si gaze la temperatura ridicata[1].

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ nemijlocit poate fi orice persoana. Parti­ci­patia penala este posibila in toate formele[2].

b) Subiectul pasiv este statul, iar in variantele agravate, subiect pasiv secundar este persoana fizica sau juridica prejudiciata prin savarsirea faptei.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material se poate realiza prin una din urma­toarele actiuni incriminate: producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, trans­portul, folosirea sau sustragerea materiilor explozive.

b) Cerinta esentiala. Pentru ca fapta sa constituie infractiune este necesar ca aceste actiuni sa se efectueze fara drept, adica cu incalcarea dispozitiilor legale.

c) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru viata si inte­gritatea corporala persoanei, pentru bunurile din patrimoniul public sau privat sau pentru intreaga ordine si siguranta publica.

In variantele agravante va exista si o urmare secundara, constand in atingerea adusa dreptului la viata, la integritate corporala ori patrimoniului public sau privat.[3]

B. Latura subiectiva. In varianta tip forma de vinovatie este intentia directa sau indirecta. In variantele agravate, forma de vinovatie este praeterintentia. Existenta in­fractiunii nu este conditionata de vreun scop sau mobil special, cu exceptia variantei prevazute de art. 280 alin. (7) C.pen.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Nerespectarea regimului materiilor explozive este o infractiune suscep­tibila de a parcurge toate etapele de desfasurare a unei activitati infractionale. Fapta este incriminata doar in forma consumata si cea a tentativei.

Consumarea are loc in momentul in care executarea actiunii s‑a produs in intregime si s‑a creat starea de pericol pentru valorile sociale ocrotite in cadrul variantei tip, ori s‑au produs consecintele cerute de norma de incriminare in varian­tele agravate.

Infractiunea poate imbraca forma continua sau continuata.

B. Modalitati. Modalitatile normative sunt: producerea, experimentarea, prelucra­rea, detinerea, transportul, folosirea sau orice alte operatii privind materiile explozive sau sus­tra­gerea acestor materii ori amenintarea adresata unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice sau juridice, cu folosirea materialelor explo­zive in scopul de a provoca vatamarea corporala sau moartea unor persoane ori pagube materiale.

Modalitatile faptice de realizare a acestei infractiuni pot fi de o mare diversitate.

C. Sanctiuni. In cazul variantei tip pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani, iar cand se savarseste prin sustragerea materiilor explozive pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.

In varianta prevazuta de alin. (3) pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 de ani.

Potrivit art. 280 alin. (4) C.pen., cand fapta a produs pericol public sau a avut vreuna din urmarile aratate in art. 181, art. 182, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 20 ani. Atunci cand fapta a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchi­soarea de la 10 la 20 de ani, iar cand s‑a produs moartea uneia sau mai multor per­soane, pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 ani.

In cazul amenintarii adresate unui stat, unei organizatii internationale sau unei persoane fizice sau juridice cu folosirea materiilor explozive in scopul de a provoca vatamarea corporala sau moartea unei persoane ori pagube materiale, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani, iar cand prin amenintare se pretinde a se da ori a se preda materii explozive, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 15 ani.

Legiuitorul a prevazut si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.