Perchezitia corporala

Perchezitia corporala

Perchezitia corporala, poate fi definita ca fiind cercetarea asupra imbracamintei unei persoane cu scopul de a gasi si ridica obiecte sau inscrisuri cunoscute organului judiciar , cand se tagaduieste existenta sau detinerea lor , precum si in vederea descoperirii altor mijloace de proba necesare aflarii adevarului.

Potrivit art. 96-99 C. pr.pen. orice persoana fizica sau juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligat sa-l predea organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cerere.

Cu privire la perchezitia corporala C. pr.pen. instituie doar procedura de efectuare a acesteia si anume: "perchezitia corporala se efectueaza numai de o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata" (art.106 C. pr. pen.).Aceasta prevedere asigura faptul ca perchezitionarea corpului persoanei se va face in limitele decentei.

Dat fiind specificul reglementarilor constitutionale in materie si continutul suficient de cuprinzator al normelor de drept procesual penal, ca si pe baza suplimentului analogic sustinem ca dispozitiile referitoare la perchezitia domiciliara, pot fi folosite, in mod corespunzator, si in cazul perchezitiei corporale^[2].

Organele care pot incuviinta perchezitia corporal sunt prevazute in art.23 alin.2, art.27 alin.3 din Constitutie; art.100, art.101, art.102, art.106 C.pr. pen. In cursul urmaririi penale, procurorul incuviinteaza efectuarea perchezitiei corporale la cererea motivata a organului de cercetare penala, care se pronunta prin rezolutie motivata. In cazul in care autorizatia de perchezitie este emisa aceasta se intocmeste in doua exemplare, un exemplar se remite organului solicitant, iar celalalt exemplar ramane la procuror. In cursul judecatii, instanta dispune asupra perchezitiei corporale, in conformitate cu prevederile art. 102 alin.2.

Instanta se pronunta asupra perchezitiei, la cerere sau din oficiu, prin incheiere motivata (art.301, art.302).

Dispozitia de efectuare a perchezitiei se comunica procurorului in vederea aducerii la indeplinire. Procurorul poate aduce la indeplinire dispozitia instantei si prin organul de cercetare penala a carei activitate o supravegheaza (art. 219C.pr.pen.

Perchezitia corporala se efectueaza dupa caz de;

Organele judiciare;

procurorul poate efectua personal perchezitia corporala in cursul exercitarii supravegherii cercetarilor penale ori cand realizeaza obligatoriu urmarirea penala (art.217-218, art.209 C. pr.pen.).

instanta de judecata, cu ocazia unei cercetarii locale, nimic nu o poate impiedica sa procedeze la efectuarea unei perchezitii corporale in virtutea principiului rolului activ al acesteia.

organul de cercetare penala poate efectua perchezitia corporala numai in temeiul ordinului dat de procuror.

In practica judiciara s-a pus problema daca organul de cercetare penala poate efectua perchezitii fara aprobarea procurorului, daca persoana consimte la aceasta. Raspunsul este negativ, aceste prevederi fiind implicit inlaturate prin dispozitiile categorice ale art.27 alin.3 din Constitutia Romaniei care stabilesc efectuarea perchezitiilor exclusive pe baza ordinului magistratului .

Perchezitia corporala vizeaza nu numai examinarea obiectelor de imbracaminte ci si alte obiecte aflate asupra persoanei (incaltamintea, poseta, servieta), ori cu sine sau aflate in paza (mijloace de transport, animale insotitoare) precum si corpul persoanei (pielea, parul, cavitatile naturale) .

Organele extrajudiciare

pot efectua acte premergatoare, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala, si lucratorii operativi, anume desemnati, din Ministerul de Interne si organele de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale.

comandantii de nave si aeronave pentru infractiunile savarsite pe acestea, pe timpul cat navele si aeronavele se afla in afara porturilor si aeroporturilor, si subofiterii din trupele de graniceri pentru infractiunile de frontiera pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului.

Conditiile admiterii perchezitiei corporale cuprind o latura substantiala si o latura formala.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Conditii substantiale (de fond), conform art. 100 C.pr.pen. distingem doua situatii:

perchezitia corporala poate fi dispusa ori efectuata daca; in posesia unei persoanei se afla un inscris ori un obiect care poate servi ca mijloc de proba; organul judiciar, ori organul extrajudiciar a solicitat inscrisul ori obiectul de la cel care il detine; persoana respectiva a tagaduit existenta sau detinerea inscrisului ori obiectului cerut.

perchezitia corporala poate fi dispusa ori efectuata ori de cate ori este necesar pentru descoperirea de noi probe.

Conditii procedurale( de forma):

perchezitia poate fi efectuata numai pe baza ordinului magistratului (art.27, alin.3 din Constitutia Romaniei).Aceasta conditie reprezinta o garantie substantiala pentru protectia persoanei ce urmeaza a fi perchezitionata.

organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia corporala este obligat ca, in prealabil, sa se legitimeze. Acesta are in plus obligatia sa prezinte autorizatia data de procuror.Organul extrajudiciar are aceleasi obligatii.

perchezitia corporala se efectueaza numai de o persoana de acelasi sex cu cea perchezitionata. Dupa cum am mai spus anterior, aceasta conditie trebuie sa fie indeplinita in limitele decentei.

Conditiile speciale

deputatul sau senatorul nu poate fi perchezitionat  fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa (art.69 din Constitutie).

Cu privire la perchezitia asupra deputatilor si senatorilor, legea prevede ca acestia nu pot fi perchezitionati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, insa, legea nu distinge la ce fel de perchezitie nu pot fi supusi, domiciliara sau corporala?

Un autor de specialitate apreciaza ca "legea ar trebui sa faca o precizare intr-un art. separat din C.pr.pen pentru ca, in practica sunt intalnite serioase probleme cu privire la acest aspect ", parere la care si noi ne raliem.

magistratii nu pot fi cercetatii si nici perchezitionati fara avizul ministrului justitiei (art.91 din Legea 92/1992).

notarii publici nu pot fi perchezitionati fara avizul ministrului justitiei(art.31 din Legea 36/1995).

perchezitionarea avocatului nu poate fi facuta decat de procuror si numai dupa aprobarea prealabila a actului procedural de catre prim-procurorul de pe langa tribunal (art.29 din Legea 51/1995).

Situatii in care perchezitia nu poate fi efectuata

Presedintele Romaniei se bucura de imunitate de jurisdictie.Camera deputatilor si Senatului in sedinta comuna pot hotari punerea sub acuzare pentru inalta tradare (art.84 din Constitutia Romaniei).O astfel de fapta nu este incriminata in C. pen.

perchezitia corporala nu poate fi efectuata nici asupra persoanelor care se bucura de imunitate de jurisdictie penala (art.8 C. pr.pen.).

Spre deosebire de legea romana, in alte legislatii exista nuantarii cu privire la perchezitie care dau eficienta dar, in acelasi timp, si pertinenta imunitatii parlamentare.

Legislatia tarilor din Uniunea Europeana acorda niveluri diferite de imunitate parlamentarilor dupa cum urmeaza:

in Olanda, parlamentarul nu are mai multe drepturi decat oricare cetatean,inca din 1884, acesta poate fi perchezitionat si trimis in judecata fara acordul Parlamentului;

parlamentarii din Marea Britanie si Irlanda nu au avut niciodata imunitate in fata legii;

in Belgia,Franta, Grecia si Portugalia, parlamentarii pot fi perchezitionati fara aprobarea Parlamentului, insa pentru alte procedurii este nevoie de acceptul alesilor;

in Austria, Danemarca,Germania, Italia, Luxemburg, Spania si Suedia parlamentarilor li se acorda protectie in fata oricarei proceduri de ordin administrativ sau penal;