Tertele persoane in procesul civil - interventia in procesul civil

Interventia in procesul civil

Notiune

Interventia principala

Interventia accesorie

Notiune si trasaturi

Interventia accesorie este acea cerere incidenta prin care o terta persoana, interesata in solutionarea unui litigiu, intervine pentru apararea drepturilor uneia din partile principale (art.49 al.3 Cod de proc.civ.)

Trasaturi:

tertul are un interes propriu in solutionarea unui litigiu (de pilda, evitarea unei actiuni ulterioare impotriva sa);

tertul nu reclama un drept propriu in justitie, ci doar sprijina pozitia procesuala a uneia din parti.

Domeniul de aplicabilitate

In principiu, interventia accesorie este admisibila in orice materie, fiind frecvent folosita in practica. Insa, exista si domenii in care aplicabilitatea sa este foarte redusa (litigii privind starea si capacitatea persoanei).

Procedura interventiei accesorii

Interventia accesorie va avea forma unei simple cereri (art.82 Cod de proc.civ.) si nu a unei actiuni in justitie, de sine statatoare.

Interventia accesorie se poate face in orice faza a procesului, chiar si in fata instantei de recurs (art.51 Cod de proc.civ.).

Interventia accesorie se solutioneaza in doua etape:

a)      admiterea in principiu

Incuviintarea in principiu se poate dispune de catre instanta dupa ascultarea partilor si a celui care intervine.

Asupra incuviintarii in principiu instanta se pronunta printr-o incheiere interlocutorie, de care instanta va fi legata (nu va mai putea reveni asupra masurii) si care nu poate fi atacata decat o data cu fondul (vezi art. 52 al. 2).

Impotriva acestei interventii se poate formula intampinare, dar nu se poate formula cerere reconventionala.

Tertul intervenient accesoriu are o pozitie dependenta fata de partea in folosul careia intervine, neputand face acte potrivnice interesului acesteia(art.54). Va putea, insa, propune orice probe, formula orice cereri sau invoca orice exceptii in sprijinul partii pentru care a intervenit.

In acelasi sens, al principiului dependentei procesuale, art.56 Cod de proc.civ. prevede ca apelul sau recursul facut de cel care intervine in interesul uneia din parti se socoteste neavenit, daca partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.

b)      solutionarea propriu-zisa a cererii de interventie

Interventia principala se solutioneaza o data cu actiunea initiala, instanta pronuntand o singura hotarare asupra ambelor cereri; autoritatea de lucru judecat se va rasfrange si asupra intervenientului.

Solutia asupra interventiei accesorii va fi influentata in mod semnificativ de solutia data asupra actiunii principale.

Cererea de interventie accesorie nu poate fi disjunsa, deoarece - nefiind asimilata unei actiuni in justitie - nu poate fi judecata separat.

Chemarea in judecata a altor persoane

Notiune si importanta

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Conform art.57 Cod de proc.civila, "Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul".

Aceasta institutie procesuala determina solutionarea in acelasi cadru procesual a unor raporturi juridice conexe si complexe, contribuind la o mai buna administrare a justitiei.

Conditii de admisibilitate

Legea impune o conditie particulara pentru aceasta forma de participare a tertilor: tertul sa poata pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul (de exemplu: paratul actionat in justitie de un creditor poate solicita chemarea in judecata si a celorlalti creditori cu care are raporturi obligationale conexe; idem: cazul actiunilor reale imobiliare, iesiri din indiviziune, etc.).        

Procedura solutionarii

Cererea poate fi promovata doar in fata primei instante. Reclamantul poate formula cererea pana la inchiderea dezbaterilor, iar paratul - o data cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare.

Nerespectarea acestor termene atrage sanctiunea judecarii separate a cererii, cu exceptia cazului in care partile consimt sa se judece impreuna (art.135).

Dupa inregistrarea cererii, aceasta se comunica tertului si partii adverse. Tertului i se comunica si copii dupa cererea principala si celelalte inscrisuri de la dosar.

Ca urmare a introducerii tertului, in proces se produc efecte importante.

Astfel, conform art.58 cod de proc.civ. "Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila." Prin urmare, cel chemat in judecata va avea, in principiu, aceleasi drepturi ca si intervenientul principal, bucurandu-se de independenta procesuala. El poate renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, poate face tranzactii.

Insa, cel chemat in judecata va trebui sa ia procedura in starea in care aceasta se afla in momentul interventiei.

Art.59 Cod de proc.civ. reglementeaza un efect specific al acestei institutii: daca "paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoaste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca va depune suma datorata." Prin urmare, procesul va continua intre reclamantul initial si cel chemat in judecata.

Cererea de chemare in judecata a altor persoane se judeca o data cu cererea principala.

Daca interventia tertului determina intarzierea judecatii, instanta poate dispune disjungerea ei de actiunea principala.

Chemarea in garantie

Notiune si importanta

"Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte daca ar pierde procesul." (art.60)

Ori de cate ori una din parti are o actiune in regres impotriva unui tert, il poate introduce in litigiu, pe calea procesuala a "chemarii in garantie", pentru a fi despagubita, daca va cadea in pretentii.

Chemarea in garantie pe cale incidenta reprezinta o facultate a partilor, nu o obligatie a acestora. Chemarea in garantie se poate realiza si pe cale separata; insa, cererea pe cale incidenta ofera unele avantaje:

garantul poate contribui alaturi de partea garantata la respingerea pretentiilor reclamantului;

se realizeaza o mai buna administrare a justitiei si se face o economie a resurselor procesuale.

Conditii de admisibilitate

a)         partea interesata trebuie sa afirme existenta unei obligatii (legale sau conventionale) de garantie sau de despagubire in sarcina unui tert;

b)         cererea de chemare in garantie trebuie sa fie facuta in forma ceruta de lege pentru cererea de chemare in judecata (art.61, art.112)

Domeniu de aplicabilitate

Legea nu limiteaza domeniile in care se poate face cerere de chemare in garantie.

Cel mai frecvent, aceste cereri se fac in materia contractelor cu titlu oneros (a se vedea, spre exemplu, art.1336, 1338 Cod civil). De asemenea, cererea este utilizata in actiunile in revendicare, iesiri din indiviziune, etc.

In doctrina si jurisprudenta se apreciaza ca chemarea in garantie nu este admisibila in procedurile speciale cu caracter sumar (ordonante presedintiale, actiuni posesorii). In astfel de proceduri se iau masuri vremelnice, doar "pipaindu-se" fondul, iar chemarea in garantie este legata exclusiv de fondul dreptului dedus judecatii.

De asemenea, se apreciaza ca in litigiile vizand drepturi nepatrimoniale chemarea in garantie nu isi gaseste utilitatea.

Procedura chemarii in garantie

Cererea de chemare in garantie poate fi promovata doar in fata primei instante. Reclamantul poate formula cererea pana la inchiderea dezbaterilor, iar paratul - o data cu intampinarea sau cel mai tarziu la prima zi de infatisare. (art.61)

Nerespectarea acestor termene atrage sanctiunea judecarii separate a cererii, cu exceptia cazului in care partile consimt sa se judece impreuna (art.135).

Dupa depunerea cererii de catre partea interesata, aceasta va fi comunicata tertului, care va avea dreptul sa depuna intampinare. (art.62)

Tertul dobandeste o pozitie procesuala independenta, bucurandu-se de aceleasi drepturi si obligatii procesuale ca si partile principale.

Mai mult decat atat, legea recunoaste chematului in garantie un atribut special: posibilitatea atragerii altor persoane in proces. Cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana (art.60 al.2). Insa, cel de-al doilea chemat in garantie nu isi va mai putea valorifica eventualul sau drept la despagubire sau garantie decat pe calea unei actiuni separate, deoarece altfel s-ar tergiversa foarte mult procesul initial.

Cererea de chemare in garantie se judeca o data cu cererea principala, instanta pronuntand o singura hotarare.

Solutiile asupra cererii de chemare in garantie depinde de solutiile date asupra actiunii principale. Astfel, de exemplu, daca cererea principala este respinsa, atunci chemarea in garantie va fi ramasa fara obiect si va fi respinsa ca atare.

Daca participarea tertului determina intarzierea judecatii, instanta poate dispune disjungerea ei de actiunea principala.

Aratarea titularului dreptului

Notiune

Art.64 cod de proc.civ. contine o definitie cuprinzatoare: "Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului."

Conditii de admisibilitate

a)      aratarea titularului dreptului trebuie sa fie facuta de catre parat; nici reclamantul, nici instanta din oficiu nu pot face o astfel de cerere.

b)      paratul sa detina lucrul cu titlu precar, aflandu-se intr-un raport juridic cu cel aratat ca titular al dreptului; paratul poate sa fie chirias, depozitar, posesor, etc.

c)      actiunea principala sa aiba ca obiect valorificarea unui drept real; aceasta precizare a legiuitorului limiteaza in mod clar campul de aplicare a acestei forme de interventie fortata.

Procedura

Cererea se depune de catre parat o data cu intampinarea si va fi motivata cu privire la adevaratul titular al dreptului.

Cererea, precum si copii de pe inscrisurile aflate la dosar, vor fi comunicate tertului aratat ca titular.

Tertul are dreptul de a formula intampinare atat fata de sustinerile paratului, cat si fata de actiunea principala.

Tertul poate adopta doua pozitii procesuale (a se vedea art.66):

cel aratat ca titular recunoaste sustinerile paratului: in acest caz, daca reclamantul consimte, tertul va lua locul paratului, care va fi scos din judecata. Procesul se va solutiona numai intre reclamant si cel aratat ca titular, care va avea calitatea procesuala de parat;

cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau infatisandu-se tagaduieste sustinerile paratului: in acest caz  " . se vor aplica dispozitiile art.58". Astfel, conform legiuitorului, in acest caz, cel aratat ca titular dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu. Insa, in doctrina, s-a apreciat ca o astfel de interpretare a "trimiterii" la art.58 este discutabila pentru ca cel aratat ca titular nu a facut el insusi o cerere de interventie; in aceste conditii, se apreciaza in doctrina juridica, tertul aratat ca titular nu poate dobandi decat calitatea de "intervenient fortat", avand aceleasi drepturi si obligatii ca cel introdus in cauza in temeiul art.57 Cod de proc.civ.