Emisii curente si niveluri de consum in industria alimentara

Capitolul 3 ofera date si informatii privind emisiile de curent si nivelurile de curent reflectand situatia existenta in instalatii la momentul redactarii.

Aceasta informatie este importanta pentru stabilirea unor puncte cheie, care sa permita alegerea tehnologiilor considerate BAT si pentru analizarea performantelor unor fabrici speciale sau a intregului sector.

In aceasta privinta, datele privind reducerea deseurilor, a consumurilor de apa si energie, emisiile in aer si apa sunt in general relevante. In industria alimentara, masurile sunt un factor important.

Reducerea deseurilor este in general considerata ca un scop de rentabilizare a costurilor. Ca exemplu, un procedeu tipic de generare da deseuri in industria laptelui .

Figura 1: Generarea deseurilor in industria laptelui

1 Descriere Generala

1.1 Consumul apei

Industria alimentara este o mare consumatoare de apa. Este unul dintre cei mai mari consumatori dintre consumatorii industiali de apa potabila. In Germania, in 1996, consumul total de apa industriala a fost de circa 10 miliarde m³ /cm ( mai mult de jumatate folosita la racire, cu un total de apa consumat in industria alimentara de 468 milioane m³/cm. Pentru tipul de resursa folosita pentru apa.

Apa este necesara ca materie prima (in mare proportie in productia de bauturi, bere etc.) ca apa de proces (ex pentru spalarea materiilor prime, intermediariilor si produsilor, pentru prepararea, dizolvare, spalare, etc) ca apa de racire, apa de transport, apa auxiliara (producerea vaporilor, vacuumului ) ca apa sanitara. Calitatea apei depinde de nevoia pe care o asigura.

Proportia de apa potabila, in sectorul industrial alimentare ca un intreg ea este de 2/3 din apa proaspata folosita in total. In anumite sectoare precum, industria laptelui, sucuri si productia de apa minerala si bere, proportia apei potabile ajunge la 98%.

In comparatie, apa potabila pentru consumul caznic (in Germania) a fost 5,6 miliarde m³/an iar in industria alimentara, care este consumul cel mai mare volumul a fost de 285 milioane m³/an totalul de apa potabila consumata in industrie.(1995)[27.Austermann Haun, 2000]

1.2 Emisiile de apa uzata

Chiar daca industria alimentara este un sector extrem de divers unele surse de apa reziduala sunt comune pentru multe instalatii. Aceasta include:

-apa spalare materie prima

-apa folosita la transportul materiilor prime sau a reziduurilor

-spalarea fabricii, liniilor, echipamentelor si zonelor de proces

-apa pentru spalarea containerelor cu produsi

-apa de boiler

-apa de racire sau pierderi de la bucle inchise de racire

-apa de spalare de la regenerarea din instalatiila de tratare a apei

-apa de decongelare

-pierderi de apa

Aceasta sectiune da o vedere generala asupra cantitatii si compozitiei apei reziduale provenite din aceste surse. Problemele specifice sunt discutate in sectiunea 2, ca si surse specifice de apa reziduala care nu apar in industria alimentara ca un intreg.

1.3 Cantitatea de apa reziduala

Aceasta industrie a fost in mof traditional un mare consummator de apa ca ingredient, agent spalare, mijjloc de transport si agent de alimentare pentru sistemul de utilitati. Instalatile mari din industria alimentara vor folosii sute de metrii cubi de apa pe zi. Mare parte din apa nefiind folosita ca ingredient e apare in deditul de apa reziduala. In sub-sectorul fructelor si legumelor, de example, 10 m3 de apa sunt generate pentru fiecare tona de materie prima procesata.

Reduceri substantiale in volumul de apa reziduala generata in acest Sector poate fi atinsa prin tehnica minimizarii reziduurilor (vezi Capitol 4). In orice caz este imperative ca masurile de conservare sa nu duca la un nivel nesatisfacator de curatenie, higiena sau a calitatii produsului.

Debitele de apa reziduala pot fi variabile zilnic, saptamanal sau functie de anotimp. Profilul apei reziduale depinde in mare masura de procesul de productie si de momentul in care are loc spalarea care este cel mai mare consumator de apa. In unele categorii (ex. Productia sfeclei de zahar, producerea uleiului) procesarea se face in prezenta bazelor, in respectiva situatie o mare parte a anului volumul de apa reziduala va redus sau va fi zero in unele periaode ale anului.

1.4 Compozitia apei reziduale

Apa reziduala industriala din industria alimentara este recunoscuta pentru variabilitatea eii mare in cmpozitie. Cateva informatii generale sunt date mai jos iar cele mai detaliate informatii sunt date in Sectiunea 2 pentru diferite sub-sectoare.

Tipical apa reziduala are atat o mare nevoie de oxigen chimic (COD) dar si nevoie de oxigen biochimic (BOD). In mod normal nevoia fiind de 10 - 100 de ori mai mare decat in cazul apelor reziduale domestice. BOD este direct asociata cu nivelul productiei. Continutul BOD content pentru principali constituenti este:

kg BOD/ kg constituent alimenar

Carbohidrat 0.65

Grasime 0.89

Proteina 1.03

Tabel 1: Echivalentul BOD din constituentii alimentari

Concentratia solidelor suspendate variaza de la o valoare neglijabila pana la 120000 mg/l. Apa reziduala din unele sub-sectoare (ex. lapte,carne) are concentratii mari de grasimi si ulei. Apa reziduala din industria alimentara variaza de la inalt alcalina (pH 11) la inalt acida (pH 5). Factorii care afecteaza pH-ul apelor reziduale includ:

 pH -ul the natural al materiilor prime

pH-ul reglat al apei de transport pentru prevenirea deteriorarii materiilor prime

folosirea solutiilor caustice sau acide in procesul de productie

 folosirea solutiilor caustice sau acide in operatiile de spaare

fluxuri acide (ex zerul acid)

reactii cu formare de acizi in ape reziduale (ex continut mare de acid lactic si formic de la degradarea laptelui)

natura sursei apei brute (grea/usoara).

Apele reziduale contin unii componenti care individuala au un efect advers asupra tratamentului apelor din fabrica sau asupra apelor intrate. Posibilele exceptii includ:

salinitatea atunci cand mari cantitati de sare sunt folosite (ex. Muraturi si fabricarea branzei)

reziduuri de pesticide care nu au fost degradate in timpil teatamentului

reziduuri si by-produsi din folosirea tehnicilor de dezinfectie chimica

anumiti produsi de curatare

Prezenta organismelor patogene in apa reziduala poate fi considerata, in special in cazul procesarii carnii si pestelui. In general apele reziduale contin un nivel scazut de nutrienti vegetali. In care apa reziduala de la industria alimentara are o deficienta in cantitatile de azot si/sau fosfor necesare pentru a sustine activitatea biologica pe perioada tratamentului Ratia ideala BOD: azot : fosfor este de circa 100: 5:1.

Nivelurile excesive ale fosforului pot aparea in special acolo unde mari cantitati acid forsoric sunt folosite in proces (e.g.ex degumarea uleiului vegetal) sau in spalare. Daca aceste ape reziduale devin anaerobe pe parcursul tratamentului exista riscul ca produsele continand fosfati sa elibereze fosforului in efluentul final Utilizarea acidului nitric acid intr-un proces vor produce un efect similar, crescand nivelul de amoniac in apele reziduale..

2 Consumul de apa si productia de apa reziduala in sectoare

2.1 Procesarea apei

2.1.1 Scop

Acest sub-sector include:

conservarea carnii si a carnii de pui (ex. Congelare, sarare, uscare, afumare, conservare)

productia de produse de carne si carne de pui (ex. carnati, pateu, carne sectionata si format, carne restructurata, preparate).

Abatorizarea si procesarea by-produselor animae fac obiectul unui BREF separat si nu vor intra in discutie aici , exceptie facand momentele in care afecteaza alte procese sau in contextul unor tehnici comune sau transferabile.

2.1.2 Surses & natura apelor reziduale

Sursele tipice de apa reziduala in procesarea carnii sunt prezentate in Figura

2.1.2.1 Productia carnii & carnii de pui

Taierea animalelor nu este inclusa. In orice caz exista instalatii in care se face atat abatorizarea cat si procesarea carnii si in care se produc ape reziduale si necesita sa fie tratate.

Masuri stringente de igiena duc la o cantitate relativ mare de ape reziduale de la spalare

Figura 3 Apa reziduala dintr-un proces de procesare carne (inclusiv abator)

2.1.2.2 Conservarea carnii si a carnii de pui

a) Congelarea

Singura apa reziduala generata de la congelare este supra debitul de la sistemul de racire si apa de dezghetare de la racitoare.

b) Sarare

Injectarea sub presiune a saramurii continand ingredienti de saruri medicinale, este o tehnica folosita pe larg pentru a prelungi durata de viata a carnii. Ingredienti folositi sunt NaCl, deseuri cu nitrit de sodiu sau potasiu sau alte materiale care dau caracteristici speciale exemplu: zahar, polifosfati si condimente. Alternativ apa este imersata intr-o cada de saramura. Operatorii pot minimiza supra productia de saramura si specificatia saramurii. Trebuie luata in calcul descarcarea de materii prime, saramura in exces/reziduala va avea si ea un efect asupra tratamentului efluentului din instalatia de tratare daca aceasta este descarcata in cantitati mari. Clorida (saramura) este o substanta conservanta si de aceea ea nu poate fi redusa prin tratamentul efluentilor suferind numai diluarea. Traditional sararea uscata cu saruri medicinala este practicata cand de un numar redus de companii inalt specializate. Procesul mai da nastere si la cantitati mici de apa reziduala provenita de la gatit.

c) Afumarea

Afumarea este deseori realizata asupra carnii sarate, ea mai poate fi folosita si la produsele de carne cruda care sunt gatite inainte de servire. Traditional, tehnicile de afumare cu lemn nu genereaza apa reziduala. In productia industriala se foloseste alternativ afumarea lichida, preparata prin distilarea distructiva a lemnului, ea fiind aplicata prin difuzie, imersie sau atomizare. Apele reziduale contaminate vor fi produse cand containerele sau echipamentul care a fost in contact cu fumul lichid este spalat.

d) Uscarea

Carnea uscata ete produsa prin tratare cu saruri medicinale urmata de uscare la umiditate redusa. In afara cazurilor in care este necesara extragerea prin condensare a vaporilor de apa din gazele reziduale atunci nici un fel de apa reziduala nu este produsa.

e) Conservarea

Carnea conservata trebuie procesata la cald pentru a realiza pasteuriszarea sau stabilitatea. Utilizarea de apa alda sau de abur pentru gatit produce apa reziduala contaminata cu grasime, proteina si fragmente de carne.

Spalarea conservelor facuta in general atat inainte cat si dupa umplere si racirea folosesc cantitati mari de apa.

2.1.2.3 Productia carnii & produse de carne de pui

aceasta categorie acopera nenumarate produse si tehnici de procesare, care nu pot fi luate in consideratie individual. La un nivel generic, operatiile unitare pot include combinatii ale urmatoarelor:

maruntirea(ex. Taierea, tocarea)

emulsifierea (ex. Pentru prepararea carnatilor)

amestecarea cu alti ingredienti

formarea

baterea

gatirea

umplerea(conservelor, foliilor etc)

inghetarea

congelarea

Toate linile, echipamentele si procesele care nu sunt desemnate ca zone uscate necesita spalarea uda care genereaza apa reziduala contaminata cu produs, materii prime si chimicale decuratenie.

Ca si in conservarea primara, reiduurile de carne pot fi antrenate prin spalare marin continutul de COD, grasime si solide suspended in apa reziduala. Metodele de pregatire care implica contactul direct dintre fluxul de apa sau abur si produs produc ape reziduale cum ar fi racirea, inghetarea, congelarea si umplerea.

Ingredientii adaugati carnii ajung si in fluxul de apa reziduala urmare spalarii echipamentelor si a stropirilor si deversarilor. Acestea folosite in cantitati mari ( ex. Pezmet, unt, ulei comestibil) pot avea o contributie importanta la nivelurile de BOD, TSS si FOG in apa reziduala.

Carnurile proaspete, in special carnea de vaca de calitate proasta, sunt deseori tratate cu enzime de origine vegetala sau fungii pentru a-I imbunatatii fragezimea.Carnea este fie imersata, fie stropita cu enzime din solutie. Operatorii asigura ca emisiile din aceste enzime sa fie pastrate la minimum. Enzimele sunt structuri organice complexe si vor marii incarcarea BOD si pot afecta biologic instalatia de epurare.

2.1.2.4 Consum de resurse si poluare in productia de salam si carnati

Sunt disponibile numai putine informatii asupra resurselor folosite si poluarii de la salam si carnati vienezi. Unul dintre motive este acela, ca o fabrica de carne sau un abator pot avea si alte activitati decat cele mentionate aici si companiile nu pot separa datele asupra consumului si reziduurilor pentru fiecare linie de productie.

Tabel 2 Consum specific pentru apa si energie, si poluanti in apa reziduala din productia de salam si carnati [41, Codul Nordic, 2001]

Principalii factori de mediu legati de productia carnatilor se refera la procesele de afumare si racire.

Fumul de lemn contine multe componente care pot ridica probleme de mediu, de exemplu hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), fenoli, nitriti si compusi N-nitrati plus CO. De aceea este necesara o buna ventilare a cosurilor si camerilor. Fumul este emis in vecinatate prin cosuri si iesiri de exhaustare. Fumul produce probleme de miros in imprejurimi.

Taria mirosului din emisiile dintr-un cos de fum depinde de procesul de afumare, de conditiile de ventilare si uscare. Taria tipica a mirosului in aerul netratat va fi 5000-20000 unitati de miros/m

Un scruber umed pentru spalarea emisiilor din cosul de fum va avea o eficienta tipica de 50-70% masurata in unitati de miros/m

Cu privire la alte emisii, un continut de carbon de 1000 ppm a fost masurat in exhaustarea unei unitati moderne de afumare la cald si pregatire. Dupa incinerare la 815 C si racire la 26 C, au fost masurati 5 ppm de carbon. Nivelul maxim permisibil al emisiilor dupa incinerare va fi deseori de 50 ppm total carbon.

In analiza norvegiana sunt date urmatoarele niveluri de poluare de la procesul de afumare:

0.3 kg CO pe tona de produs

0.15 kg articule anorganice pe tona

0.2 kg TOC pe tona

Cand examinam un cabinet de gatire/afumare urmatoarele emisii au fost gasite dupa incinerarea gazelor de fum :

7 mg TOC pe m3    sau

0.2 mg TOC pe tona de carnati

Gazul nu contine CO.

Compusii negru de fum si gudronul sunt depozitate in uscator, cosul de fum si cadru. Acestea trebuie eliminate si acest lucru se face deseori cu detergenti alcalini de mare putere. Apa reziduala de la departmentul de afumare poate avea, de aceea, un mare numar d ecompusi chimici.

Procesarea pestelui

2.2.1 Scop

Acest sub-sector acopera:

- In termenii materiilor prime:

herring

mackerel

peste alb

industria fructelor de mare

peste proasat

- In termenii procesarii:

productia de filete

peste congelat

 peste afumat

 peste sarat

 peste marinat/conservat.

2.2.2 Sursa si natura apei reziduale

Apa reziduala este produsa in diferiti pasi de procesare (ex. Decongelare, spalare, si curatare de gheata, taierea capetelor, filetarea, eliminarea pielii) si in spalarea echipamentului si al podelelor. Apa reziduala contine sange, carne, solzi, proteina solubila si reziduuri si are un continut mare de BOD, COD, TSS si FOG.

Caracteristicile si cantitatile de apa reziduala depind in mare masura de liniile de productin. Date pentru Germania sunt prezentate in Tabelul 3 [27, Austermann-Haun, 2000]

*Este exprimat ca extract petrol-eter.

Tabel 3: Productie de ape reziduale si caracteristici in procesarea pestelui

(27, Austermann-Haun, 2000)

Consumul de apa si incarcare specifica pentru procesarea traditionala a pestelui au fost raportate in documentul BAT pentru tarile nordice. Rezultatele sunt prezentate pe scurt in tabelul 4

Tabel 4 Consumuri specifice de apa si incarcare organica in tarile nordice

(28, *

2.3 Procesare fructe si legume

2.1. Scop

Acest subsector include:

fructe si legume ambalate proaspete

fructe si legume conservate(conserve, congelate, uscate, muraturi)

sucuri de fructe si legume

alte produse de fructe si legume(sosuri, preparate, gemuri, dulceturi).

2.2 Sursa si natura apelor reziduale

2.2.1 Generalitati

Caracteristicile apei reziduale in acest subsector sunt afectate de numerosi factori inclusiv materiile prime care sunt procesate, de sezon si sursa variabila de materii prime, de unitatile de operare, tehnologii si practica operatorilor. Tipic apa reziduala are multe suspensii solide, zaharuri organice si amidon. Pesticidele reziduale care nu se pot degrada in timpul epurarii, pot fi o problema, mai ales in cazul importurilor din tari unde controlul utilizarii pesticidelor nu este foarte stringent.

Nivelurile tipice de BOD si TSS in apa reziduala provenind de la procesarea diverselor fructe si legumeeste prezentat in tabelul 5.

O shema tipica de proces prezentind principalele surse de apa potabila sunt prezentate in figura 4.

Apa reziduala

	Depozitare materie prima

Spalare

Solide grele TSS,BOD/COD (din detergenti)

Pesticide

Solide grele,TSS,BOD/CODpH ridicat(curatare caustica)

Sortare taiere

Solide grele TSS,BOD/COD

Albire

TSS, BOD, COD

TSS,BOD, COD(daca apa este in contact cu produsul)

Congelare

Solide, BOD, COD(apa decongelare)

Solide grele grele, TSS, BOD,COD

Apa transport

Scapari de boiler             TDS

Apa reziduala de la          Solide grele, TSS, BOD, COD, pH scazut/ridicat,

activitati de spalare         chimicale

La canalizare sau tratament

Figura 4: Apa reziduala produsa in procesarea fructelor si legumelor.

a) Spalarea

Produsul receptionat este spalat in apa clorinata pentru a indeparta pamintul rezidual, pietre si alte corpuri straine si pentru a reduce populatia microbiana. Sunt necesare volume mari de apa in special pentru radacinoase, care au foarte mult pamint si pentru cele cu multe frunze care au o mare suprafata de contact. Tehnicile mecanice sau de flotare a aerului sint folosite pentru a ajuta indepartarea pamintului si pentru a reduce cantitatea de apa folosita. O oarecare recirculare sau refolosire a apei de la alte operatii este comun folosita. Apa reziduala de la prespalare contine cele mai multe corpuri straine si particule de sol, alaturi de bucati de fructe si legume. Daca se folosesc detergenti pentru a mari eficienta spalarii ei vor contribui la incarcarea de COD din apa reziduala.

b) Gradare, sortare, reducere dimensiuni

Majoritatea proceselor vor implica unele tipuri de gradare, sortare, reducere a dimensiunilor. Operatorii asigura ca descarcarea saramurii consumate in procesul de gradare, este controlat, deoarece in cantitati mari ar afecta toate etapele de tratare biologica din uzina de epurare. Spalarea produselor dupa aceste operatii va crea apa reziduala continid amidon solubil, zaharuri si acizi. Acestea folosesc transportul pe apa pentru a transporta si produsul si materiile reziduale ceea ce permite o dizolvare a acestor substante. Apa reziduala de la citrice va contine si substante pectice care pot interferea cu precipitarea solidelor suspendate.

Tabel 5: Concentratii BOD si TSS in apele reziduale de la procesarea fructelor si legumelor.

c) Spalarea

Toate liniile, echipamentele si zonele de procesare care nu sint destinate ca zone uscate necesita spalarea cu apa, care genereaza apa reziduala contaminata cu materii prime, produs si sprodusi chimici de spalare. In acest sector cererea de produsi chimici agresivi este mai mica decit in altele, cu exceptia situatiilor in care se folosesc ulei si grasimi in proces.

2.2.2. Ambalarea produselor proaspete

Legumele, salatele si frucetle proaspete necesita procesare minima. Consumul de apa este

produs in primul rind la spalare, transport pe apa si spalarea liniilor. Instalatiile de proces

sunt adeseori linga zonele de cultivare, creand posibilitatea de a folosi apa reziduala la irigatii. Unele legume proaspete necesita decojirea.

(vezi sectiunea 2.2.3)

2.2. Conservarea fructelor si legumelor

Fructele si legumele care urmeaza sa fie conservate trec prin unele procesari. Cele mai multe sunt discutate in continuare.

a) Eplusarea/ curatarea coajei

Numeroase legume si fructe necesita eplusare, care poate fi o sursa majora de BOD si TSS si reprezinta o proportie ubstantiala din volumul total de apa reziduala. Eplusarea se poate face prin taiere mecanica sau prin abraziune; sau prin aplicarea aburului, apei calde si aer cald. Soda caustic este deseori pentru inmuierea cortexului asa incat pielita sa fie indepartata mai usor in scrubbere mecanice sa prin difuzie cu apa la inalta presiune. Eplusarea este urmata de spalarea pentru indepartarea pielitilor si ale reziduurilor caustice.

Eplusarea cu abur conventional sau cu apa fierbinte folosesc cantitati mari de apa si produc ape reziduale cu un mare nivel de reziduuri din produs. In instalatiile de procesare a cartofului, curatarea poate contribui la pana la 80 % din BOD total. In procesarea fructelor, apa reziduala de la eplusare poate ajunge pana la 10 % din apa reziduala totala si 60 % din BOD. Eplusarea caustica uscata poate reduce foarte mult volumul si duritatea apelor reziduale din aceasta operatie si permite colectarea pielitelor ca pasta pompabila.

Folosirea sodei caustice in eplusare poate duce la fluctuatii ale pH-ului in apa reziduale. Unele produse (ex. tomatele) necesita solutii caustice tari si adaugarea unor agenti de inmuiere. Eplusarea caustica uscata tinde sa aibe un consum caustic mai redus decat metodele umede.

b) Albirea

Majoritatea legumelor destinate conservarii, congelarii sau uscarii trebuie mai intai sa fie albite, in general folosind apa fierbinte sau abur. Daca produsul va fi congelat, albirea este urmata de racire cu apa (in canale cu apa rece sau prin difuzie) sau racire cu aer.

Atat albirea cu apa fierbinte cat si cu abur produc ape reziduale cu un continut ridicat de BOD; in unele cazuri jumatate din incarcarea totala BOD. Volumul de apa reziduala este mai mic in cazul albirii cu abur decat in cazul lichidului. Cantitatea de apa reziduala sin albirea cu abur poate fi redusa prin reciclarea aburului, prin utilizarea unor etansari efective si a unui proiect de reciclare poate reduce consumul de gaz.

Apa reiduala poate fi complet eliminata prin albirea cu microunde care se foloseste in Europa si Japonia.

c) Procesarea la presiunde ultra - inalta

Procesarea la presiunde ultra - inalta (UHP) este o alternativa a tratamentului la cald in conservarea alimentelor. Ea este din ce in ce mai mult folosita in Japonia pentru a distruge micro-organismele in timp ce retine vitaminele, culoarea si aroma. Nu toate alimentele pot fi tratate cu aceasta metoda fara distrugeri.

2.2.4 Sucurile

Sucurile sunt obtinute prin presare si separare solid/lichid. Sucul este concentrat prin evaporare, producand condensate ca debit de apa reziduala Pasteurizarea la temperatura inalta pentru scurt timp (HTST) a sucurilor de fructe si legume produce apa reziduala la pornire si schimbari ale produsului pe perioada spalarii.

2.2.5 Alte produse

Gemurile, jeleurile si dulceata se bazeaza pe productia de geluri pectina-acid-zahar din extrase de suc, pureuri si respecti fructe intregi. Folosirea zaharului si a aditivilor tinde sa creasca concentratia de BOD in apa reziduala in comparatie cu alte procesari ale fructelor. Prezenta pectinei naturale sau adaugate in apa reziduala poate avea un efect advers asupra precipitarii solidelor.

Chapter 3

2.4 Industria de procesare a cartofilor

[65, Germany, 2002]

Chiar daca constituientii organici din apa reziduala de la procesarea cartofilor sunt rapid biodegradabile, probleme pot aparea in timpul tratamentului apelor reziduale. Acestea se datoreaza in mare masura urmatorilor factori:

incarcari de poluare care pot fluctua substantial pe parcursul zilei, saptamanii, anului

concentratii mari de impuritati

compozitie dezechilibrata a apelor reziduale (preponderenta carbohidratilor si cateodata dezechilibrate in livrarea de nutrient )

prezenta substantelor spumante (proteine)

riscul formarii unor namoluri vrac

temperatura de producere a paei reziduale depaseste catedata 35la 40°C, ceea ce poate face necesara utilizarea unor racitoare cu evaporare

producerea rapida a fermentatie anaerobe, proces care poate da nastere la substante nedorite si mirosuri. Mai mult, acizi prezenti in procesele de fermentare pot duce la reducerea pH-lui la valori cuprinse intre 4 si 4.5. Aceasta acidificarea se produce in aproximativ 2 ore.

In sistemele cu tratamen anaerob/aerob este necesar sa se investigheze daca, avand in vedere incarcarea Ntot, este posibil sa se trateze intreaga productie sau numai un sub-debit pentru a asigura ca etapa aeroba sa aibe sufiicent carbon pentru eliminarea carbonului.

Daca consideratiile de mai sus sunt luate in calcul, este posibil cu siguranta sa se foloseasca procese biologice pentru a epura apa reziduala inalt concentrata de la instalatiile de procesare a cartofilor.

2.5 Fabrici de lapte

2.5.1 Scop

Acest sub-sector include:

receptia si procesarea

productia laptelui lichid si a smantanei

productia untului si branzei

 productia produselor cu culturi (ex. iaurt)

 productia inghetatei

 productia laptelui condensat si a produselor de zer

 productia de caseina(proteina din lapte)

[Environment agency, UK, 2000 # 13]

2.5.2 Surse si natura apelor reziduale

Apa reziduala din fabrica de lapte contin concentratii mari de BOD, TSS si FOG. BOD apare in special din grasime, lactoza si proteina continute inlapte si in produsele de lapte. Exista si mici concentratii de ingrediente care nu vin din lapte ci din anumite adaosuri in produse si de la chimicalele de curatare si lubrifianti. Solidele suspendate sunt asociate cu laptele coagulat, particules de branza, cas si ingrediente ne-lactate.

Alti poluanti semnificativi sunt prezenti in apa reziduala sunt fosforul, azotul si clorurile.

Individual se produc fluxuri de ape reziduale cu pH-uri foarte diferite. Temperatura apei reziduale trebuie si ea luata in consideratie. [Environment agency, UK, 2000 # 13]

Receptie, depozitare

Ape reziduale

Detergenti spalare tanc: COD, BOD, TSS, FOG

CIP: COD, BOD, TSS, FOG, detergenti, pH scazut/ridicat

Pasteurizare HTST

Pornire, schimbare produs, detergenti, pH scazut/ridicat

Procesare lapte si alte     produse

Proces:salinitate (branza)

CIP: Substante solideCOD, BOD, TSS, FOG,detergenti,pH scazut/ridicat

	Umplere si ambalare

Stropiri, ambalaje stricate, lubrifiant transportor, spalare:

TSS,BOD,COD,FOG, detergenti

Refrigerare

Ambalaje sparte: TSS, BOD,COD, FOG

Niveluri reduse de BOD, COD, TSS si FOG

Condensat contaminat

TDS

Apa purjare boiler

Solide grele, TSS, BOD, FOG, COD, detergenti, pH scazut/ridicat

Spalare manuala

La canalizare sau statie tratare

Figura 5. Apa reziduala produsa in industria laptelui

Caracteristicile apei reziduale variaza considerabil in functie de incarcarea laptelui,practicile de spalare si vechimea fabricii.Datele indicative asupra compozitiei apei reziduale intr-o fabrica de lapte sint prezentate in Tab .6 si sint date de la mijlocul anilor 70.Apa reziduala continand lapte sau produse de lapte are un continut mare in BOD.BOD tipic pentru diverse produse este prezentat in tabelul 7. (Vezi figura 5)

Figura 5 indica principalele tipuri de apa reziduala generata in procesarea laptelui.Cea mai mare parte include apa de spalare a echipamentului,purjarea liniilor la schimbarea produsului;pornire,oprire si schimbarea unitatilor HTST de pasteurizare si spalarea produsului .In exploatarea normala cca.0.5-1.5% din produs se pierde .El poate fi regasit in apa de spalare,de exemplu pornirea,oprirea si schimbarea unitatilor HTST poate rezulta in diluarea a 50 galoane de produs care se diluiaza cu apa si este trimis la sistemul de drenare ceea ce reprezinta de BOD pe zi

Tabel 6.Compozitie indicativa din apele reziduale de la fabricile de lapte

Tabel 7BOD pentru diferite produse din lapte

Circa 90% din laptele folosit pentru producerea brinzei se trsnsforma in zer . Zerul dulce este deseori recuperat si folosit ca aditiv alimentar. Zerul sarat produs dupa ce a fost adaugata sare

Casului pentru a se inlatura lichidul aditional nu se poate folosi ca aditiv decit in cazul in care se elimina sarea prin osmoza. Permeatul RO este foarte salin . Cind zerul nu este procesat rapid el devine acid datorita formarii acidului lactic. Mari cantitati de zer acid care se creaza trebuie tinute separat de celelalte ape reziduale deoarece ar crea aciditati prea mari, niveluri de pH reduse inacceptabile tratamenruuli in instalatiile de epurare sau deversarii la canal.

Apa reziduala cu mari concentratii de solide dizolvate este produsa la regenerarea rasinilor schimbatoare de ioni si de spalarea inversa a membranelor.

Operatiile CIP contribuie la economiile de apa ,energie si substante chimice ,dar genereaza in continuare volume mari de apa reziduala,care pot avea un pH mare sau redus,datorita folosirii solutiilor acide sau alcaline folosite la spalare.Folosirea acizilor fosforic sau azotic vor creste continutul de fosfati sau nitrati din apa reziduala.

Sistemele CIP prost proiectate si indepartarea inadecvata inainte de pornirea ciclului CIP permit unor cantitati mari de produs sa intre in apa de spalare .Unele fabrici de lapte din Marea Britanie au avut reduceri de 40-65% la COD in apele reziduale,ca un rezultat al imbunatatirilor din acest domeniu (CIP=spalare in functionare).

Evaporatoare mari sunt folosite in productia de lapte concentrat (prima faza pentru obtinerea laptelui praf )si pentru obtinerea zerului uscat.Apa evaporata este condensata ,dand nastere la mari cantitati de condensat .In mod normal acesta este condensat ,dar pierderile de vacuum de la condensatoare pot duce la contaminarea cu produs.

2.6 Productia zaharului

Principala referinta folosita pentru acest subsector este "Guidance Note for Establishing BAT in the European Sugar Industry; Comite European des Fabricants de Sucre" (Nota de ghidare pentru stabilirea BAT in Industria Europeana a Zaharului; Comitetul European al Fabricantilor de Zahar)

2.6.1 Scop

Acest sub-sector include:

procesarea zaharului si a produselor de sfecla de zahar

rafinarea trestiei de zahar si productia produselor de sfecla de zahar

Exista noua fabrici care proceseaza sfecla de zahar in Marea Britanie care lucreaza in regim de campanie.Cinci dintre aceste fabrici depoziteaza suc gros de zahar pentru procesarea intre campaniile de recoltare a sfeclei. In MareaBritanie exista cea mai mare fabrica din Europa care este considerata un caz deosebit pentru industria britanica de procesare a sfeclei. [13, Environment Agency (UK), 2000]

De asemenea, cea mai mare rafinarie din lume pentru rafinarea trestiei este situata tot in Marea Britanie.

2.6.2 Sursele & natura apelor reziduale

2.6.2.1 Procesarea sfeclei de zahar

Sfecla de zahar contine peste 75 % apa. Procesul de extractie, prin definitie elimina o mare parte din aceasta apa. Aproximativ jumatate din aceasta apa este pierduta in evaporare sau este inclusa in diferite fluxuri de produs. Apa ramasa este o sursa de apa reziduala deosebit de dura. "Apa reziduala de proces" este considerata a fi excesul de condensat de la etapele de concentrare si cristalizare. Acest surplus de condensate are o concentratie mare de amoniac si un continut relativ redus de COD.

O alta sursa majora de apa reziduala vine de la apa folosita pentru transport si spalarea sfeclelor Acestea sunt transportate la spalare unde pietrele, corpurile straine si alti contaminanti grosieri sunt indepartati. Sfecla intra apoi in fabrica unde este spalata inainte de a fi taiata in taitei pentru a maximaliza suprafata de contact pentru extractia zaharului.

Apa reziduala combinata are un continut mare de BOD si este produsa in volume mari.

Teste prelevare probe

Spalare              ______________Apa transport

Taiere

Difuzie   ______________Pulpa pentru nutreturi animale

Purificare

Concentrare                           _____________Condensat in exces

Cristalizare                             _____________Apa extrasa din

Separare

Conditionare zahar

depozitare Apa reziduala

Figura 6:Apa reziduala produsa din procesarea sfeclei de zahar

Fifura 6 prezinta o diagrama tipica de proces pentru o fabrica de procesare a sfeclei de zahar

Rafinare zahar din trestie de zahar

Materia prima este zaharul brut de aceea mai putina apa este necesara fata de procesarea sfeclei de zahar.

Regenerarea la fiecare 40-50 ore a rasinei schimbatoare de ioni din celulele de decolorare genereaza o apa reziduala dificila. Saramura cacaustica se foloseste ca regenerant

Poate exista condensat in exces si apa dulce dar si acestea pot fi eliminate-vezi sectiunea 4.14.6.

Apa reziduala va fi generata din spalarea tancurilor de vrac folosite la transportarea produsilor lichizi de zahar.

Productie de ulei vegetal

2.7.1.Rafinare ulei vegetal

Tabel 8.Caracteristicile apei reziduale in rafinarea uleiului vegetal

Bauturi racoritoare si bauturi

Scop

Acest subsector include

productia de alcooletilic prin fermentare

productia de vin din struguri si concentrate de must

productia sucurilor de struguri

productia de vinuri din fructe si a altor bauturi din fructe fermentate

productia de cidru si perry

productia de bauturi alcoolice distilate

productia de ape minerale

productia de bauturi racoritoare

productia de malt

Productia berii este subiectul unui proiect separat si nu va fi discutata aci cu exceptia unor tehnici transferabile. Cafeaua si ceaiul si inlocuitorii lor apartin unui alt sub-sector.

Sursa si natura apelor reziduale

Generalitati

Procesele pentru fabricarea diverselor bauturi au surse comune de apa reziduala incluzand:

spalarea fabricii si echipamentului

spalare containere (sticle, cutii de conserve)

pasteurizarea containerelor

spalare podele

apa de racire cu o singura trecere sau amestecata din serpentinele incluse ale sistemului de racire

purjare boiler

spalare inversa a sistemelor de tratare a apei

apa purjata din conducte intre utilizari.

Pregatirea si spalarea echipamentului este cea mai mare sursa de apa reziduala din acest sector.

Spalarea vaselor de fermentare este, in special, o sursa majora de COD/BOD si de suspensii solide.In braserii, ele sunt sursa a aproximativ jumatatea totala de COD si 70% din licidele suspendate incarcate in apa reziduala.

Produsele folosite in procesele de spalare(ex:dezinfectanti, detergenti, agenti de igienizare) contribuie la cresterea incarcarii apelor reziduale.Solutiile diluate de acid peracetic, folosite pe larg ca agent de igienizare are un COD de aproximativ 1000 mg/l.Cand un producator de bauturi racoritoare schimba lubrifiantul folosit la benzile transportoare se reduce utilizarea sapunului cu 75% ceea ce reduce substantial descarcarile de COD asociate sapunului.

In plus fata de aceste surse, supradebitele din vase si tancuri adauga o contributie semnificativa la duritatea apelor reziduale.

2.8.2.2. Bauturi racoritoare, sucuri de fructe, ape minerale

Tratamentul biologic in uzinele de epurare ale fabricilor din industria bauturilor racoritoare si a sucurilor de fructe s-a demonsrat a fi un succes.Numai in situatiile in care se imbuteliaza exclusiv apa minerala, tratamentul biologic cauzeaza probleme datorita lipsei substratului.

Tratamentul cu solutie tampon si dedurizarea (bazine de amestecare si egalizare) inainte de tratamentul biologic este indicat. In functie de tipul produsului si sistemul de ambalare(returnabil sau nereturnabil) adaugarea constanta sau intermitenta de saruri poate fi necesara.Pe de alta parte spalarea si dezinfectarea pot duce la varfuri temporare.Prin concentrare, ceea ce poate cauza probleme in cazul descarcarilor directe in ciuda masurilor de egalizare.In cazul sticlelor returnabile si a operatiilor asociate de spalare a acestora, azotul continut in adezivul etichetelor poate face necesara proiectarea unui sistem de tratament indreptat spre eliminarea azotului (vezi tabel 2.9.).

2.8.2.Productia de alcool etilic prin fermentatie

Sursa majora de apa reziduala este sistemul de racire care deserveste condensatoarele si tancurile de fermentare si reziduurile de la turnurile de distilare.   

a) Productia de Cidru si Perry

Doua mari procese produc apa reziduala in fabricarea cidrului si perry;

- producta de produs finaldin suc

- malaxarea fructelor

Productia produsului final se face de-a lungul intregului an in timp ce malaxarea fructului se face la recoltarea fructelor.

Apa reziduala de la productia produsului final este in general generata din apa de spalare, produs rezidual (pastrat la minimum), si debordari din zonele de depozitare etc.

In timpul sezonului malaxarii volumele si taria apelor reziduale creste semnificativ. Principalele surse de apa reziduala in aceasta perioada sunt:

- apa de transport (transportulprin tuburi pentru proces)

- surplus de apa de evaporare (de la concentrarea sucului)

- reziduurii generale (apa de spalare etc).

Apa de transport este recicleata cat mai des posibil, oricum , aceasta apa reziduala are o tarie ridicata. La jumatatea perioadei de malaxare, debitele si incarcarile cresc datorita cantitatii de fructe care intra in instalatie. Catre finalul sezonului volumul de apa reziduala scade, dar continutul in BOD si in solide al apelor reziduale creste datorita deteriorarii calitatilor fructelor care sunt receptionate.

2.8.2.4 Production de malt

Principalele surse de apa reziduala sunt descarcarile din tancurile de inmuiere si sistemul de racire pentru etapa de germinare.

3 Descriere generala Consumul de energie

In Germania, industria alimentara a consumat circa 54.5 mii MWh/an in 1998 reprezentand 6.7

% din cosumul total German de energie si reprezentand al cincilea mare consumator de energie intre celelalte sectoare. Energia a fost produsa folosind 49 % gaz, 23 % electricitate, 21 % petrol, si 7 % carbune

Consumul energetic s-a dublat in 30 de ani din 1950 pana in 1980. a existat o usoara descrestere intre anii 80 si 90s. Oricum, consumul specific de energie a fost in mare masura constant din 1960 pana in 1978. El descrescand dupa criza mondiala a energiei. [2, Meyer, 2000]

Cele 15 sub-sectoare care sunt cei mai mari consumatori sunt dupa cum urmeaza:

Tabel 10. Cele 15 subsectoare cele mai mari consumatoare de energie electrica in Germania in 1998

Cele 15 subsectoare cu cel mai mare consum specific energetic 1998

Nr.	Cod activitate	Subsector din industria alimentara	Consum    energetic specific (MWh/milion DM)
		Etanol din fermentare
		Amidon si produse
		Zahar
		Malt
		Procesare si conservare cartofi
		Ulei si grasimi alimentare
		Uleiuri si grasimi rafinate
		Bere
		Macaroane, cuscus si alte produse similare
		Alte produse alimentare
		Morarit
		Producerea painii, patiserie si prajituri
		Carne si carne de pui
	Lucrare: Floarea - floarea la angiosperme Referat: Plante erbacee din paduri	Biscuiti, patiserie conservata si prajituri
		Hrana omogenizata si mancare dieteica

Tabel 11 Subsectoarele germane din industria alimentara avand cel mai mare consum energetic la cifra de afaceri

Este interesant sa vedem cum consumul de energie legat de numarul de salariati variaza.

Tabel 12 Subsectoarele din industria alimentara germana cu cel mai mare consum energetic pe loc de munca

4 Descriere generala.Emisii in aer

4.1 Gaze reziduale

Debitele de gaze reziduale pot fi impartite in ductile si non-ductile(difuze, fugitive).Numai emisiile ductile pot fi tratate.Atata timp cat emisiile fugitive sunt implicate,atunci obiectivele managementului gazelor reziduale si prevenirea si/sau reducerea lor(ex:prin capturarea lor in sistemul de aductiune).

Emisiile de gaze reziduale si aer de exhaustare in industria chimica sunt:

Emisii ductile , cum ar fi:

-emisii de proces, eliberate prin supapele conductelor sau prin echipamentul de proces, inerente functionarii fabricii

-fluxuri de gaze de la unitatile energetice cum ar fi furnale de proces, aburi de boilere, unitati combinate energie electrica-energie termica, gaze de turbine, gaze de motor

-gaze reziduale de la echipamentul de control al emisiilor ca filtre, incineratoare sau adsorbere, continand probabil VOC- netratate

-gaze de varf de la vase de reactie si condensatoare

-gaze reziduale de la regenerare catalitica

-gaze reziduale de la regenerarea solventului

-efluenti de la ventile:depozitare si manipulare(transfer, incarcare, descarcare) a produselor, materiii prime si intermediari

-gaze reziduale de la purjare si echipament de preincalzire folosite numai pentru operatiile de pornire si oprire

-descarcarea aparaturii de siguranta(ventile si supape de siguranta)

-exhaustarea sistemului general de ventilatie

-exhaustarea ventilelor de la capturarea surselor difuze si/sau fugitive, ex:surse difuze instalate intr-o premiza sau cladire

Emisii difuze provenind din diferite surse puntuale, liniare, suprafete sau volume:

- emisii din echipamentul de process si care sunt inerente functionarii unei fabrici, care apar din suprafete mari sau prin deschizaturi, etc.

- emisii intamplatoare (pierderi de proces) de la echipamentul de depozitare , aparute pe parcursul

manipularii (ex. Umplere a butoaielur, camioanelor sau containerelor)

- emisii de la arderi

- emisii secundare rezultate din manipularea sau dispunerea reziduurilor(ex. Materiale volatile de la canalizare, facilitatile de manipulare ale apelor reziduale, ale apei de racire).

 emisii fugitive cum ar fi:

- scapari de la poumpe si compresoare etansari, supape, flanse, conectori si alte conducte, sau alte echipamente cum ar fi supape, busoane sau etansari de golire

- emisii non-routina rezultate de la alte operatii decat operatiunile de rutina ale instalatiei, incluzand emisii de pornire sau oprire sau emisii de intretinere

- emisii accidentale cauzate de incidente si stropiri cu produse volatile ai caroro vapori sunt eliberati in atmosfera.

Principalii polutanti ai aerului din procesele chimice si din obtinerea energiei sun:

 oxizii de sulf (SOx) si alti compusi de sulf (H2S, CS2, COS)

 oxizii de azot (NOx, N2O) si alti compusi de de azot (NH3, HCN)

halogeni si compusii lor (Cl2, Br2, HF, HCl, HBr)

 monoxid de carbon

compusi organici volatili (VOC) si compusi organosiliconici, potentiali compusi arenici cu potential carcinogenic

particule (praf si negru de fum care pot contine metale grele, compusi rezultati din arderea incompleta si dioxine cu proprietati probabile carcinogenice).

4.2 Mirosul

Mirosul nu este considerat a ridica probleme serioase de sanatate si/sau de mediu si este in general o problema locala. Acesta fiind motivul datorita caruia nu exista reglementari foarte dure in acest domeniu, el nefiind de interes primar. In orice caz, legislatia care controleaza emisiile de miros din operatiile industriale devine din ce in ce mai dura. Aceasta este urmare a constientizarii si recunoasterii problemelor de mediu de catre oamenii care traiesc langa facilitatile industriale si care au mai putina toleranta fata de emisiile care apar in zona lor, fata de anii trecuti.

Acest factor este evident prin numarul de plangeri primite de catre fabrici in ultimul ani si de numarul de sisteme de diminuare care au fost instalate pentru a minimiza impactul emisiilor de miros.

Legislatia aplicata emisiilor de miros este in general legata de impactul mirosurilor, dimensiunea descarcarii de mirosuri face obiectul controlului legislativ in relativ putine cazuri.

Potentialul unei fabrici de a atrage plangeri si de a face obiectul unui control legislativ este puternic legata de localitatile limitrofe ale sale. Acestea, pentru doua fabrici identice care produc aceleasi produse si care folosesc aceiasi materie prima si proces tehnologic, o fabrica poate fi obiectul a numeroase plangeri in timp ce pentru a doua emisiile de miros nu constituie o problema. Exista multe cazuri in care fabrici situate anterior in zone rurale alalturi de orase care s-au dezvoltat prin constructii noi au acum probleme datorate cresterii oraselor. Acest cuplat cu cresterea perceptiei asupra problemelor de mediu de catre public si de nevoia de a mentine "calitatea vietii", a rezultat intr-o crestere a numarului de plangeri. Aceasta se reflecta in faptul ca marea majoritate a tarilor au legislatia legata de emisiile de mirosuri sub legea produsilor nusibili De aceea severitatea unei emisii poate fi judecata in functie de numarul de plangeri venite din zona domestica.

Exista tari in care este in aplicare o legislatie legata de cuantificari. Aceasta legislatie de cuantiifcare poate fi legata fie de magnitudinea emisiilor de miros sau alternativ la concentratia maxima a unui component sau grup de componente care sunt recunoscute ca fiind cauzatoare de emisii de miros. Unitatile international acceptate pentru mirosuri sunt Unitatile de Miros( Odour Units) pe metru cub. Exista istrumente de masurare a mirosurilor dar cuantificarea mirosului este inca bazata pe olfactometrie in mare masura. Definitia completa si tehnicile de masurare pentru mirosuri sunt prezentate pe larg in Sectiunea 4.12.5.

In Olanda, de exemplu, exista o reglemetare national care arata ca impactul unei emisii de miros trebuie sa fie asa incat un nivel de miros de 1 OU/m3 sa nu fie depasit in nici o resedinta sau zona recreationala din apropiere pentru o perioada mai lunga de timp de 2 % din timpul total. Nivelul de miros de 1 OU/m3 in acest caz se bazeaza pe o valoare maxima medie masurata intr-o ora.

Exista si alte tari in care legislatia difera in termeni de magnitudine a unitatii de miros si a perioadei medii pentru care se face analiza. De exemplu in Danemarca legislatia impune ca un nivel de miros de 5OU/m3 sa sa nu fie depasit pe baza unei perioade medii de 1 minut. In practica,aceste 2 exemple de cuantificare in legislatia legata de mirosuri nu sunt prea diferite in practica deoarece concentratia de 5 OU/m3 este bazata pe o perioada medie mai scazuta. In Germania, legislatia pentru procesele care emit mirosuri este pe larg legata de asigurarea nivelului de concentratie pentru compusii organici care este limitat si de metodele si eficienta diminuarii impactului mirosurilor. Legislatia facuta sub TA Luft [Ministru pentru Mediu, Conservarea Naturii si Siguranta NUcleara, 1986 #82], ofera o analiza asupra emisiilor de mirosuri si descrie nevoia de a considera continutul, vecinatatile si abilitatea de diminuare a emisiunilor de miros cu peste 99 % pentru emisii mai mari de 100000OU/m Pentru operatii specifice T A Luft prevede concentratiile maxime de iesire pentru produsi organici care nu pot fi depasite, de exemplu pentru prajirea cafelei limita maxima este de 50 carbon/m De aici obligatia operatorului de a instala o instalatie de diminuare capabila sa atinga aceasta limita.

4.2.1 Masurarea mirosurilor

Din punct de vedere stiintific masurarea cantitativa a mirosului are mult mai mult inteles decat o descriere calitativa cum ar fi puternic, dulce, picant etc. O emisie de miros poate fi cuantificata in mai multe feluri. Masuratorile fizice precum debitul de aer, temperatura si umiditatea sunt parametrii importanti in analizarea acestei probleme. Masurarea componentilor specifici cunoscuti ca fiind prezenti in gazul de exhaustare da informatii suplimentare valoroase, de exemplu, masurarea compusilor anorganici , H2S si amoniac sau a compusilor organici prin spectrometrie de masa. De asemenea emisiile organice pot fi corect si usor masurate folosind detectoare cu flacara cu ionizare, de exemplu. In timp ce masuratorile de mai sus dau informatii valabile in caracterizarea emisiilor de exhaustare nu exista nici un fel de relatie intre concentratia compusilor analizati si intensitatea mirosului. Chiar daca exista valori care definesc mirosul fiecarui component in parte in literatura de specialitate nu exista un mecanism de combinare a valorilor individual pentru a produce o analiza corecta acolo unde exista amestecuri de componente.

Olfactometria

Cuantificarea care este acceptata pe larg in cuantificarea mirosurilor este prin olfactometrie folosindu-se un grup de observatori umani pentru a analiza o proba de miros la niveluri definite de dilutie volumetrica. Evaluarea implica luarea de probe din gazele de exhaustare si supunerea lor la analizare la diferite valori de dilutie. Procedura permite calcularea unui prag de miros definit ca ' numarul de ori de cate trebuie diluata o proba pentru a se ajunge la un punct in care 50 % dintre observeratori sa poata detecta mirosul si 50 % sa nul detecteze". Nivelul de miros rezultant da numarul de unitati de miros pe m3 (OU/m3) si este definit ca 50 % prag de perceptie. Acest nivel de perceptie implica sa mai fie simtit un miros chiar daca acesta nu se poate recunoaste dar este pur si simplu diferit fata de mirosul aerului pur. Definitia este cea mai folosita si acceptata pentru masurarea mirosuriloreasurement. Mai exista un prag de miros care este recunoscut , care este mai rar utilizat, legat de nivelul la care operatorii pot recunoaste mirosul diluat ca fiind reprezentativ pentru sursa pentru care afost luata proba.

Masurarea mirosului de catre un grup de opratori poate fi considerata mai degraba subiectiva si este potential deschisa unei variabilitati considerabile ca un rezultat al interfatei umane incorporate in masuratoare.Pentru a minimaliza natura subiectiva a evaluarii si pentru a reduce variabilitatea analizelor exista un numar de standarde nationale cre detaliaza proceduri si metodologii care trebuie respectate pe parcursul testului.Aceasta este o conditie importanta pentru a atinge standardizarea intre divese tipuri de olfactometrii si laboratoare care efectueaza analiza.

Standardele Nationale relative la cuantificare mirosului exista in special in Europa si SUA.Exista doua tipuri de olfactometrii in intreaga lume: in primul rand sistemul da/nu in care grupul de observatori trebuie sa spuna daca au detectat sau nu prezenta mirosului in proba diluata, al doilea sistem este unul de alegere fortata in care observatorilor li se prezinta doua sau mai multe mirosuri si li se cere sa defineasca stimulul existent in aer.

Standardele germane sunt incorporate in ghidul VDI si se refera la olfactometria tip da/nu.Standardele daneze se bazeaza o olfactometrie data, Olfactomat, care este un sistem de alegere fortata cu doua mirosuri.In SUA olfactometria standard se bazeaza tot pe sistemul cu alegere fortata dar cu trei mirosuri. Un standard CEN "Aer calitate-determinarea concentratiilor de miros prin olfactometrie dinamica" va fi adoptat in curand, standardizand metodologiile pentru cuantificarea mirosurilor prin olfactometrie dinamica.Conditiile cheie pentru metodologia de testare continuta in Standardul CEN este data in Anexa 2.

4.2.2. Emisiile de mirosuri

Acestea sunt cateva informatii existente despre nivelurile de miros, urmatorul tabel a fost prezentat in Raportul"Managementul Emisiilor de Miros in industria alimentara ^"._.Vezi tabel 1

5.Operatii unitare

Este foarte dificil sa oferim date cantitative asupra aspectelor de mediu ale proceselor individuale.Aceasta datorita lipsei unor date de incredere sau datorita variatiilor naturale (anotimpuri etc) cu privire la numeroase materii prime. Acestea duc adeseori la schimbarea tehnicilor de procesare aplicate.Trebuie explicat clar ca domeniile datelor cantitatve vor fi foarte largi datorita variatiei aplicatiilor in procese individuale.Deseori cele mai bune informatii cantitative asupra aspectelor de mediu cu privire la intreaga linie de productie sunt disponibile mai degraba decat cele privind tehnici individuale de procesare. Acest lucru se datoreaza faptului ca companiile nu au raportat impactul de mediu al proceselor interne inainte ci numai pe cele legate de intreaga productie si de emisiile totale in mediu inconjurator. Ca o consecinta, nu a fost nevoie sa se realizeze studii de mediu asupra tehnicilor individuale, si de aici lipsa de date cantificative.

In acest document (Capitolul 3) se vor da example asupra aspectelor de mediu (calitative, cantitative) pentru linii tipice de productie. In descrierea aspectelor de mediu pentru diverse procese tehnologice 'rezultatul solid' acopera si by-produsul procesului care poate fi valorificat ca si reziduuri care nu pot fi valorificate. De exemplu, unele by-produse din industria alimentara pot fi folosite pentru nutreturile animale, fiin complet in conformitate cu legislatia aplicata

5.1 Manipularea materialelor, despachetare, depozitare (A.1)

Apa

Principalele emisii in apa sunt cauzate de scurgeri. In timpul transportului pe apa a materiilor prime solide, cum ar fi legumele, radacinile, tuberculi, solide suspendate (atat organice si/sau anorganice) si a componentilor solubili (atat organici si/sau anorganici) sunt emise in apa. Curatarea diverselor tipuri de conducte si tancuri de depozitare contribue de asemenea la aparitia unor ape reziduale incarcate.

Emisii in aer

Emisii in aer pot aparea de la ventilele vaselor in perioada umplerii si/sau transportului (cu aer). Aceste emisii pot consta din particule, gaze si mirosuri si sunt in general minore in cantitate si locale ca efect.

Rezultate solide

Unele reziduuri solide pot rezulta din vase sau din orice alt echipament de manipulare, ele pot fi: fie reprelucrate fie vandute sau prelucrate ca nutreturi pentru animale (by-produs) sau pot fi reziduuri. Aceste rezultate vor fi specifice procesului. Materiile prime vegetale cum ar fi sfecla de zahar si cartofii duc la un rezultat solid sub forma de sol.

Energie

Manipularea materialelor este aproape exclusiv actionata electric. Energia termica nu este implicata semnificativ. Problemele de mediu legate de consumul electric sunt relativ minore.

Exemplu: In fadricarea legumelor congelate, operatiile de transport si depozitare necesita energie:

1.) transportul legumelor congelate necesita 2 - 14 kWhe /tona de leguma congelata. Pentru majoritatea liniilor de productie, consumul electric al benzilor este cuprins intre 5 - 30 kWe.

2.) depozitarea legumelor necesita 20 - 65 kWhe/ m3 depozitare/ an electricitate si circa 95 MJ/m2

depozitare/an este necesara sub forma de apa calda

Datele din literatura arata ca balanta medie energetica este formata dupa cum urmeaza: [32, Bael,

- 11 % pentru ventilatoarele evaporatorului

- 5 % pentru ventilatoarele condensatorului

- 7 % pentru echipament periferic

- 77 % pentru compresoare

- 21 % pentru intrarea de aer prin usi/ ferestre

- 48 % datorita pierderilor prin structura cladirii

- 8 % prin produs.

Zgomot

Scurte perioade cu zgomot pot aparea pentru anumite tipuri de suflante montate pe vehicule-folosite pentru descarcarea solidelor si lichidelor de pe vehiculele rutiere in silozuri si alte vase.

5.2.Stocarea, gradarea, filtrarea, clasificarea, decojirea,egalizarea

Apa

Filtrarea umeda poate da nastere apei reziduale continand materii prime solide.

Emisii in aer

In timpul spalarii uscate a materiilor prime agricole poate rezulta praf, aceste emisii pot fi minore ca si cantitate si efect.

Rezultat solid

Materialul sortat sau indepartat este recuperat pe cat posibil si deseori folosit ca nutret pentru bovine si porci.Daca nu se poate recupera va fi procesat ca reziduu solid.

Energie

Chiar daca sortarea necesita putina energie exista variatii mari ale consumului.

Exemplu: sortarea in procesarea legumelor are un consum electric de 0 - 20 kWh/tona de legume congelate.

Tabel 14: Consumul electric pentru sortarea legumelor

5. Eplusarea / curatarea de coaja

Apa

In majoritatea operatiilor de eplusare apa difuzata este folosita pentru indepartarea cojii. Apa reziduala

generata contine materii solide.

Emisii in aer

Cand se aplica eplusarea cu flacara va aparea praf si mirosuri.

Rezultat solid

Cojile sunt deseori recuperate si folosite ca nutret animal (by- produs) pe cat posibil, in alte situatii ele

sunt tratate ca reziduuri solide.

Energie

Eplusarea cu abur, eplusarea caustica si cea cu flacara necesita caldura, in celelalte tipuri de eplusare se

foloseste curent electric.

Exemplu In procesarea legumelor, morcovii si radacinoasele sunt curatate inainte de procesarea mecanica.

Eplusarea caustica si cea cu abur sunt doua metode utilizate.

Tabel 15: Agenti energetici si ordinea indicatorilor de magnitudine in eplusarea caustica

Tabel 16: Agenti energetici si ordinea indicatorilor de magnitudine in eplusarea caustica cu abur.

Curatarea caustica necesita mai putina energie (atat electrica cat si termica) decat eplusarea cu abur dar necesita mai multe operatii in instalatia de epurare ape reziduale.

5.4 Spalarea(A.4)

Apa

Pentru spalare apa este necesara, rezultand apa reziduala cu material organic dizolvat (BOD) si solide suspendate . Consumul de apa poate fi redus prin operarea in contracurent sau prin reciclarea apei dupa curatare sedimentare, decantare,filtrare,etc.

Reziduuri solide

Mizeria indepartata la spalare este in general material solid (sol, materie leguminoasa) de ex. spalarea sfeclei de zahar si cartofilor da nastere pamantului care este reaplicat ca teren arabil sau pamant de umplere.

Energie

Exemplu:Spalarea, folosita in productia de legume congelate necesita 0.5 kWh_e/to de legume congelata.

Tabel 17:Consum electric pentru spalare legume .

Consumul electric pentru operatiile de spalare depinde foarte mult de tipul legumei. Anumite legume (de ex. germeni si conopida ) nu necesita spalarea pentru anumite companii de legume congelate, in timp ce altele da .Spalarea spanacului necesita multa energie.

In timpul operatiilor de spalare se poate folosi apa calda pentru a mari viteza si eficienta .

Majoritatea companiilor nu incalzesc apa .Cateodata apa reziduala (fierbinte )de la sistemul de la albire este folosita la spalare .

5.5.Taiere ,feliere,tocare,transformarea in pasta (B1)

Apa

Apa reziduala poate rezulta in primul rand de la spalarea echipamentului.El contine in general produse remanente,cum ar fi: particule de carne,fructe,legume. In procesarea carnii, apa reziduala mai contine proteina solubila, grasime in suspensie si alte solide, cum ar fi saruri medicinale.

Rezultate solide

By - produsele generate depind de materia prima si de proces , de exemplul in taierea carnii produsele secundare sunt: oase,grasime, piele, organe si parti de carcasa precum capete si picioare , sau pentru fructe si legume coji.

Acestea sunt in general folosite in alte procese de productie care poate fi in afara industriei alimentare cum ar fi productia de sapun.

Energie

Energia electrica se foloseste de numeroase echipamente .

Exemplu : Unele legume sunt taiate inainte de congelare.

Consumul energetic este de pana la 9KWh/to legume

Tabel 18:

Congelate -vezi table 18.

Morcovii, radacinoasele si fasolea necesita o cantitate mare de energie pentru procesarea mecanica.Alte legume nu necesita nici un fel de energie.

Zgomot.

Unele echipamente electrice de mare viteza pot genera niveluri mari de zgomot, ex: fierastraie electrice pentru taierea oaselor sau taietoarele de carcasa. Oricum,acesta nu reprezinta o problema.

5.6. Amestecarea, conching,omogenizarea (B.2).

Apa

Apa folosita in acest grup de operatii este in general restransa la spalarea echipamentului .Cantitatea folosita depinde de tipul echipamentului. Apa reziduala contine solide organice dizolvate si in suspensii.

Emisii in aer

In operatiile in care se trateaza materiale solide si volatile pot aparea emisii in aer.

Mirosuri pot fi produse prin operatii care implica compusi organici volatili.

Particule (praf) sunt emise in operatiile implicand solide cum ar fi amestecarea solid/solid.

Rezultate solide

In acele operatii in care materiale solide sunt procesate un rezultat organic solid poate fi generat cand echipamentul este golit pentru urmatoarea sarja sau pentru curatare.In mod normal unele pierderi pot aparea in aceste operatii. Aceste reziduuri solide pot consta din materii prime sau produs pierdut. Printr-o buna operare si o buna intretinere cantitatea de rezultat solid poate fi deseori redusa si folosita sau vanduta ca nutret (by-produs).

Energie

Aceste operatii din acest grup necesita in primul rand energie electrica.

Zgomot

Oomogenizarea poate fi o sursa de zgomote.

5.7 Macinarea (B.3)

Emisii in aer.

Particule (praf) sunt emise in operatiile ca implica solide.

Rezultat solid

Un rezultat organic solid poate fi generat cand echipamentul este golit pentru urmatoarea sarja sau pentru curatare. Unele pierderi pot aparea in aceste operatii. Aceste reziduuri solide pot consta din materii prime sau produs pierdut si poate fi reprocesata sau vanduta ca nutret (by-produs).

Energie

Moraritul necesita cantitati substantiale de energie.

Zgomot

Nu s-au identificat probleme

5.8 Formare, fasonare, extrudere (B.4)

Apa

Apa reziduala este generated in timpul spalarii echipamentului, continand in prinul rand material organic solubil (BOD) si materii solide.

Emisii in aer

Extruderea la temperaturi inalte poate da nastere unor emisii in aer de vompusi organici volatili si mirosuri.

Rezultat solid

Unele reziduuri solide pot fi generated datorita pierderii de produs la inceputul si la sfarsitul procesului de productie.

Energie

Extruderea este tipic un utilzator major de energie electrica.

5.9 Extractia (C.1)

Apa

Folosirea apei este o problema cand se foloseste apa ca solvent in procesul de extractie. De altfel, periodic echipamentul de extracte este curatat pentru a asigura o operare eficienta si in conditii optime

Freventa spalarilor depinde de produs si de tipul extractororului. Aceasta genereaza o anumita cantitate de apa reziduala continand material organic solubil/insolubil (BOD) si materii solide.

Emisii in aer

Extractia cu solventi organici volatili poate cauza emisii de VOCs. Instalatiile de extraction pot de asemenea cauza mirosuri, datorita emisilor de H2S sau compusi organici.

Cand extractia se face cu apa, vapori de apa continand compusi organici volatili non-condensabili poate fi eliberata in atmosfera

Rezultate solide

Rezultatele solide pot fi re-folosite (by-produs). Un exemplu este extrasul rezultat din cafea in urma extractiei cafelei Dupa indepartarea apei de aderenta extrasul ramas poate fi folosit ca si combustibil in boilere cu abur, sau ca materie prima pentru alte procesari.

Daca rezultatul solid nu este refolosit atunci el trebuie dispus ca reziduu solid.

Energie

Energia electrica si aburul sunt necesare, nivelurile depinzand de tipul aplicatiei..

Zgomot

Posibile surse de zgomot sunt: turnurile de racire, ventilatoarele, supapele de siguranta pentru abur

5.10 Deionizarea (C.2)

Apa

Regenerarea coloanelor cu schimbatori de ioni produce apa continand produsii chimici folositi la regenerare (in general acizi sau alcalii si saramura), ionii indepartati din produs si impuritatile extrase din coloana folosita. Regenerarea incepe cu spalarea cu apa a coloanei cu schimbatori de ioni . Acest procedeu produce ape reziduale continand reziduuri ale produsului care in functie de gradul de dilutie pot fi reprocesate in proces.

Rezultate solide

Unicul rezultat solid de la procesul de deionizare este rasina schimbatoare de ioni la sfarsitul vietii ei (cand nu mai poate fi regenerata). Durata de viata poate fi cuprinsa intre 6 luni la 10 ani in functie de operatie si de produs.

Acest material este in mod normal trimis pentru umplere cu pamant

5.11 Centrifugarea/sedimentarea (C.3)

Apa

Apa este folosita periodic pentru spalarea echipamentului de separare. Frecventa si volumul variaza in functie de produs si de echipament. Cateodata apa poate fi reprocesata. Apa reziduala este produsa de la spalarea echipamentului ca si sub forma de produs rezidual separat din produsul procesat (caz in care el va contine substante organic dizolvate (BOD) si solide suspendate).

Rezultate solide

Namolul de separator poate fi uneori re-folosit in proces sau cateodata este dispus ca reziduu sau folosit ca by-produs.

Energie

Cand se folosesc separatoare gravitationale, enerie electrica este necesara pentru operatiile de pompare.

Zgomot

Operarea centrifugilor poate fi insotita de niveluri de zgomot relativ ridicate in imediata vecinatate a masinilor si masuri de control trebuie aplicate.

5.12 Filtrarea (C.4)

Apa

In functie de scopul operatiei de filtrare din proces poata rezulta un debit de reziduu lichid continand materii organice dizolvate si solide suspendate.

Emisii in aer

Descarcare de aer de la pompa de vacuum in timpul filtrarii sub vacuum poate contine particule (praf).

Rezultate solide

Un reziduu solid poate fi produs necesitand o metoda potrivita de recuperare sau de dispunerre ex. Pamant de albire din uleiul alimentar sau kieselguhr intr-o braserie.

Energie

Pumpele necesita energie electrica.

5.13 Separarea prin membrana (C.5)

Apa

Apa este folosita periodicpentru a spala echipamentul de separare. Frecventa si volumele variaza in functie de produs si echipament. Apa reziduala este produsa de la spalare ca si sub forma de reziduu separat din proces si contine materie organica dizolvata si solide suspendate.

Energie

Separea prin membrana este un proces sub presiune si necesita energie electrica. In electrodializa, energia electrica este necesara pentru transportul de ioni.

5.14 Cristalizarea (C.6)

Apa

Apa este folosita pentru racire si in mod normal recirculata. In functie de nevoile de racire apa este recirculata prin unitati de inghetare sau turnuri de racire. Apa reziduala apare dupa idepartarea cristalelor.

Rezultate solide

In procesul de rafinare (daca este necesar), se foloseste carbon activ. Carbunul activ consumat este fie regenerat fie dispus ca reziduu.

Energie

Electricitate pentru pompe si actionari. Energie pentru sistemele de racire.

5.15 Neutralizarea (indepartarea acizilor grasi) (C.7)

Apa

Procesul de neutralizare necesita apa de racire. Apa reziduala care rezulta dintr-o neutralizare combinata si de la saponiifcare este la circa100 °C, are o aciditate inalta si contine saruri de fosfat de sodiu si de sulfat de sodium si cloruri in concentratii mari. Folosirea acidului citric creste si incarcarea de BOD in efluent.

Refularea efluentului de proces avand concentratii mari de sulfati (2000 mg/l) in canalizarea publica poate cauza corodarea betonului. Boli profesionale pot aparea in sistemele de tratare datorita formarii de H2S.

Emisii in aer

Sapunurile rezultate in sistemele acidulate pot fi o sursa de miros.

Rezultate solide

Acizii grasi sunt considerati ca by-produs. Tratamentul de neutralizare a apelor reziduale poate produce cantitati mari de namol datorita prezentei fosfatilor si/ sau sulfatilor. Efluentul din tratamentul apelor reziduale poate avea concentratii mari de sare

Energie

Aburul este principala sursa de energie pentru neutralizare si pentru saponificare.

5.16 Albirea (C.8)

Emisii in aer

Spalarea filtrelor poate cauza emisii de compusi organici care pot cauza mirosuri. Depozitarea pamantului de albire consumat poate de asemenea cauza mirosuri.

Rezultate solide

Pamantul de albire prezinta riscul auto-aprinderii. Pamantul de albire folosit in rafinarea uleiului poate fi adaugat nutretului (by-produs). Pamantul de albire folosit la albirea grasimilor hidrogenate poate fi si el adaugat nutretului, dar numai atunci cand nu contine nichel si/sau carbon activa. In alte cazuri el poate fi folosit ca sursa de energie (ex. in productia cimentului), deoarece are un continut caloric inalt.

Energie

Pentru recuperarea uleiului din pamanturile de albire se foloseste abur. Uleiul si pamantul de albire sunt incalzite cu abur in timpul procesului de albire.

5.17 Deodorizare prin inmuire cu abur (C.9)

Apa

Apa este folosita pentru racirea condensatoarelor. Apa reziduala de la condensatoarele barometrice poate fi poluat. Intr-un condensator barometric cu o singura trecere, caldura incarcata in apa de suprafata este echivalentul consumului de aer in sistemul cu vacuum.

Emisii in aer

Pompele de vacuum defuleaza unii compusi organici care pot cauza mirosuri.

Rezultate solide

In acest proces se produc acizi grasi si distilati. Aceste produse sunt in majoritatea cazurilor considerate by-produsi.

Energie

Pentru procesare este necesara energie sub forma de abur si electricitate. Consumul de energie se situeaza intre 55 - 200 kJ/kg, iar consumul de abur de la 0.15 la 0.40 tone/tona de produs.

Zgomot

Probleme pot aparea asociate cu ventilatoarele turnurilor de racire

5.18 Decolorarea (C.10)

Apa

In timpul pornirii si opririi volume de produs apos continand cantitati reduse de material solid pot fi descarcate. In mod normal aceasta descarcare este reprocesata/refolosita in proces.

Oricum nu este intotdeauna economic sa se concentreze acest material, caz in care el este defulat ca apa reziduala. Aceasta apa reziduala poate contine material organic dizolvat (BOD), suspensii si solide dizolvate.

Rezultate solide

Procesul de filtrare produce un rezultat solid de filtrare constand din material activ, suport de filtrare si urme de produs rezidual. Acest rezultat solid poate fi trimis pentru umplere teren sau ca pamant de imprastiere/compost in functie de natura sa. In functie de tipul de proces/produs, acest rezultat solid poate fi folosit si ca nutret animal (by-produs).

Energie

Orice caldura folosita pentru ca produsul folosit sa intreuneasca conditiile optime pentru operare poatefi in mod normal recuperat prin sisteme normale de recuperare a caldurii.

Regenerarea carbonului activat implica uscare la temperaturi ridicate si in the absenta oxigenului. Acest lucru se face in facilitate de catre companii specializate (in special de catre furnizor).

5.19 Distilarea (C.11)

Apa

Un lichid rezidual (fractie grea, bere englezeasca, liant folosit si agent de spalare folosit) este descarcat din alambic. Acesta poate avea un continut foarte ridicat de BOD. Acolo unde exista sisteme de recuperare o proportie din fractia inferioara poate fi refolosita. Aceasta este in mod normal procesata canutret animal lasand un condensat rezidual pentru dispunere ulterioara.

Emisii in aer

Pot exista emisii minore de substante volatile necondensabile, in special dioxid de carbon si etanol, de la coluanele aparatelor de distilat. De la alambicuri nu exista.

Rezultate solide

Fractia inferioara (borhotul) concentrata sau uscata furnizeaza un coprodus care este folosit pentru incorporare in nutreturile animale, ca ingrasamant, sau ca materie prima in productia de zahar.

Energie

Turnul de distilare este incalzit cu abur. Cateva tehnici sunt propuse pentru a reduce consumul de energie al unei distilerii. Pentru alambice necesarul este de 12 la 3 kWh pe litru de alcool pur (exclusiv conversia in nutret animal)..

Zgomot

Anumite echipamente de productie pot avea niveluri ridicate de zgomot ex. in concentrarea fractiei inferioare si in deshidratarea alcoolului prin adsorbtia pe site moleculare.

5.20 Adsorbtia (D.1)

Apa

Pentru adsorbtie este necesara apa si rezulta apa reziduala cu material organic dizolvat (BOD) si

suspensii solide.

Rezultate solide

Poate rezulta praf care este pierdut in timpul adsorbtiei.

5.21 Dizolvarea( D.2)

Apa

Apa reziduala este generata la spalare. Ea poate contine reziduuri de produs (pulberi,uleiuri) care dau nastere unui continut de materii organice dizolvate (BOD) si solide in suspensie in apa reziduala.

Emisii in aer

Emisii de praf pot aparea in timpul rasturnarii sacilor .Ele sunt in general minore si raman in cladiri .

Energie

In dizolvare se folosesc aburul si energia electrica .

5.22 Solubilizare (alcalinizare) (D.3)

Apa

Apa reziduala se genereaza de la spalarea echipamentului si tipic contin materii organice solubile (BOD) suspensii solide si grasimi.

Emisii in aer

Emisiile in aer pot consta din vapori continand concentratii scazute de materii organice volatile si particule .

Energie

Consumuri tipice de energie pe tona de cacao;

Tabel 19: Necesar tipic de energie pe tona de cacao.

5.23 Fermentatia (D.4)

Apa

Apa este folosita pentru racirea vaselor de fermentatie.Se foloseste in general,apa de racire de la turnuri de racire sau se folosesc sisteme cu o singura trecere .Apa reziduala este generata de la spalarea echipamentelor si vaselor care contin materii prime si reziduuri de produsi fermentati.

Drojdia este un produs organic are un continut ridicat de COD si solide in suspensie si contribuie major la continutul COD al apelor reziduale de la procesul de fermentare. In orice caz aceasta fractie este in mare parte recuperata si folosita ca nutret pentru animale .

Emisii in aer

Emisile in aer sunt alcoolul si CO₂.Dioxidul de carbon este un produs natural din fermentatia alcoolica. In procesele de fermentare controlata este, in general, permis ca el sa fie ventilat in atmosfera. Recuperari si refolosiri pot fi insa puse la punct.

Rezultate solide

Drojdia folosita este un by - produs folosit la producerea nutreturilor animale .

Energia

Energia electrica este folosita la circularea apei de racire.

5.24 Coagularea (D.5)

Apa

Apa de foarte buna calitate este necesara pentru spalarea casului. Apa reziduala este generata in timpul spalarii echipamentului, continand materii organice dizolvate (BOD) si suspensii solide.

Energie

Energia este necesara pentru tratamentul la cald (abur) si pentru racire (electricitate).

5.25 Germinarea (D.6)

Apa

Cantitati de apa sunt necesare pentru umectarea aerului.

Emisii in aer

Aerul de la procesul de germinare va fi incarcat cu vapori de apa si cu cantitati reduse de compusi organici volatili.

Energie

Energia este necesara conditionarii si circularii aerului.

5.26 Sararea, sararea cu saruri medicinale (D.7)

Apa

Saramura care este descarcata dupa folosire sau excesul de saramura de la baile de imersie sunt descarcate ca ape reziduale.

Cantitatea va depinde de metoda de sarare sau sarare cu saruri medicinale care este folosita. Aceasta apa reziduala va contine sare, saruri medicinale si alti ingrediente, si de asemenea produsi solubili din produs cum ar fi proteina care a fost aspirata din produs (branza, carne) in timpul sararii.

Spalarea premizelor si echipamentului da si ea nastere la ape reziduale, continand saruri rezsiduale, ingredienti si reziduuri de produs care duc la un efluent continand materii organice dizolvate (BOD), solide dizolvate si material solid existent in apa reziduala.

5.27 Afumarea(D.8)

Apa

Apa reziduala se genereaza in timpul spalarilor periodice ale achipamentului de afumat.

Emisii in aer

Mirosuri puternice se producin timpul afumarii si operatiilor de uscare. Eemisile din etapa de afumare sunt mult mai puternice decat cele care apar la uscare. Fumul exhaustat contine, de asemenea, VOCs. Fumul trebuie sa fie tratat pentru a fi inlaturate mirosurile inainte de eliberarea lui in atmosfera.

Rezultate solide

Cenusa de lemn

Energie

Energia este necesara pentru generarea fumului si pentru incalzire si uscare.

5.28 Intarirea (D.9)

Apa

Apa este folosita pentru racire deoarece produsul final nu poate fi mai cald de 100 °C. Abur (apa demineralizate), este necesar pentru a incalzii autoclavele si/sau reactoarele. Apa mai este folosita la spalarea instalatiilor.

Emisii in aer

Exista un risc de explozie/foc asociat cu emisiile de H2

Rezultate solide

Companii specializate recicleaza nichelul folosit. Apa de spalare din aceste operatii poate contine urme de nichel care se pot acumula, ducand la contaminarea namolului rezultat de la statia de epurare a apelor reziduale.

Energie

Energia este furnizata ca abur si electricitate.

Zgomot

Zgomot poate aparea de la turnurile de racire, compresoare si siteme de vacuum.

5.29 Sulfitarea (D.10)

Emisii de aer

O substanta su impact asupra mediului este dioxidul de sulf. In orice caz SO2 este rapid adsorbit de lichid si emisiile reziduale efective sunt extrem de reduse.

5.30 Carbonatarea (D.11)

Emisii in aer

CO2 in exces este eliminat in atmosfera

Daca se foloseste lapte de var vor exista emisii de CO datorate combustiei incomplete care este inevitabila in uscator. Produse de combustie precum SO2 si NOx vor fi elimminate in aer fiind insotite de cantitati mici de particule. Hidratorii de var folositi alaturi de uscatoare vor emite cantiati miic de particule.

In general se foloseste un ventil de supra presiune al uscatorului. Gazele normale de exhaustare de la uscator sunt spalate inainte de introducere in proces. Gazele de exhaustare si vaporii de la vasele de carbonatare contin NH3 si CO si alti compusi cu mirosuri specifice.

Rezultate solide

Orice complex format pe perioada carbonatarii este separat din sucul de zahar si este folosit ca ingrasamant (by-produs). Metalele alcalino-pamantoase reziduale sunt transportate pentru umplere terenuri.

Zgomot

Daca se foloseste un cuptor de uscare var atunci alimentarea si prelucrarea pietrei de var poate produce zgomot in insatalatie.

5.31 Acoperirea, difuzia, glazurarea, aglomerarea, incapsularea

(D.12)

Apa

Apa reziduala este produsa de la spalarea echipamentului si va contine reziduuri de produs, constand in materii organice dizolvate (BOD) si material solid.

5.32 Inmuierea

Apa

Apa reziduala este generata in timpul spalarii.Aceasta apa reziduala contine grasimi alaturi de material organic dizolvat(BOD) si materii solide.

Emisii in aer

Emisii de miros pot aparea in procesul de inmuirre uscata a reziduurilor de carne.

Rezultate solide

In unele procese de inmuiere ramine o faza solida.Aceasta este considerata by-produs.

Energie

In procesele de inmuiere, principala componenta energetica este folosirea aburului.

5.33 AlbireaApa

Zaharul, amidonul si alti compusi organici solubili de la materiile prime -fructe sau legume-vor crea un continut de materii organice dizolvate(BOD) si solide dizolvate sau in suspensie in apele reziduale de la albire.Cum apa de albire este in mod normal refolosita/reciclata, volumul de apa reziduala de la albire este relativ redus.Oricum aceasta concentreaza poluantii (BOD)in apa reziduala.

Emisii de aer

Vapori de apa /abur pot fi descarcati in atmosfera.In functie de materia prima albita, aerul de exhaustare va contine un nivel scazut de compusi organici volatili care pot genera un nivel scazut de miros.

Rezultate solide

Unele materii solide se pot aglomera la baza vasului de albire.Acestea sunt indepartate periodic.

Energie

Se foloseste energie pentru incalzirea apei de albire.

Exemplu:sisteme de albire in cilindru si cu banda sunt folosite in albirea legumelor congelate.Consumul de energie depinde de tipul sistemului de albire dar si de tipul urmatorului pas de congelare.

Consumuri tipice pentru unele combinatii folosite in Belgia sunt date mai jos.

Exemplu 1 Vase de albire cilindrice in contra-curent

Tabelul 20 Agenti energetici si indicatori de ordin de magnitudine pentru albirea in cilindru pentru congelare.

Tabelul 21 Indicatori de ordin de magnitudine pentru congelare in contracurent in procesarea legumelor.

Consumul de electricitate pentru productia de gheata este inclusa in consumul ede electricitate pentru congelare.

Exemplu 2   Combinatie Albire cu banda/congelare apa

Tabelul 22 Agent energetic si ordin de magnitudine pentru albire pe banda/congelare apa in procesarea legumelor

Exemplu 3 Albire pe banda/congelare rapida

Tabelul 23 Agent termic si indicator ordine demagnitudine pentru combinatia albire pe banda/congelare rapida in procesarea legumelor

In termenii consumului energetic, albirea pe banda /congelare apa are cele mai bune rezultate.Caldura eliberata pentru racirea produsului in zona de racire este folosita pentru a preincalzi legumele.In acest fel mai putin abur este necesar pentru albire.

Cu privire la consumul electric, albirea in cilindru cu inghetarea in contra curent are cele mai bune rezultate.Datorita folosirii ventilatoarelor de mare incarcare (60KWc) in albirea pe banda /congelare rapida, consumul electric este foarte mare.

5.34 Gatire, fierbere(E 3)

Apa

Apa reziduala este generata la spalare.Aceasta apa reziduala contine produsi reziduali continind materie organica dizolvata(BOD) si materiale solide.

Emisii in aer

Emisii de miros pot aparea in timpul gatirii si fierberii.

Rezultate solide

Reziduuri solide precum grasime si unsoare pot rezulta dupa spalarea echipamentului.

Energie

Se foloseste caldura (din abur).

5.35 Coacerea (E.4)

Emisii in aer

Pe perioada coacerii sunt emise in atmosfera mirosuri insotide de vapori de apa.

Rezultate solide

Unele reziduuri pot rezulta de la curatarea ucata.

Energie

Pentru coacere ca si combustibil se foloseste gaz natural gas sau petrol. Pentru cuptoarele cu infrarosii se folosesc tipuri speciale de arzatoare. Energia folosita pentru coacere se situeaza in mod normal intre 450 - 600 KJ/kg de produs.

5.36 Prajirea fara ulei (E.5)

Apa

Cantitati mici de apa se folosesc pentru stingerea cafelei prajite. Aceasta apa este partial evaporata si emisa in atmosfera si partial absorbita in produs (cafea).

Emisii in aer

Atat emisiile de la prajitor cat si cele de la racitor contin componente mirositoare si alte VOC. Concentrarea compusilor volatili organici (VOC) cauzeaza mirosul care este mai mare la iesirea din prajitor decat la cea din cooler. Nivelurile de VOC sunt mai mari cand produsul este prajit la un nivel mai inalt (ex. Temperatura produsului la sfarsitul procesului de prajire este mai mare). Diferenta in emisii intre un produs prajit putin si unul foarte prajit (= foarte inchis la culoare) poate fi un factor 10.

Pentru prajitoarele discontinui cele mai inalte concentratii sunt emise chiar inainte de terminarea procesului de prajire. In prajitoarele continuoe emisiile sunt si ele continue. Nivelul absolut de VOC depinde de temperatura produsului la finalul prajirii, cantitatea de aer folosita pentru prajire, produs si timpul de prajire.

Rezultate solide

Rezultata solide organic ex. Cojile cafelei care sunt colectate in cicloni. Pentru cafea reziduul solid poate fi intre 0.1 si 1.5 % din cantitatea de cafea verde.

Energie

Consumul de energie depinde de tipul de prajitor dar si de cantitatea de gaze de ardere care sunt eliminate din sistem.

5.37 Prajirea cu ulei(E.6)

Apa

Apa reziduala apare de la spalarea echipamentului si va contine grasimi atat in forma de grasimi libere cat si ca grasimi emulsificate si reziduuri de produs.Apa reziduala va contine de aceea TFM (materie grasa totala), suspensii solide materii organice dizolvate (BOD).

Emisii in aer

Aerul de deasupra prajitorului este extras pentru a prevenii orice scapare in mediul de lucru. Acest aer de exhaustare poate contine compusi organici volatili, cum ar fi produsi de la uleiul alimentar. Mirosul poate fi o problema asociata cu exhaustarea gazelor.

Rezultate solide

Uleiul care a juns la finalul de intrebuintare trebuie eliminat prin dispunere.

Energie

Prajitoarele sunt de obicei incalzite cu abur sau cu ulei fierbinte

5.38 Temperarea (E.7)

Apa

Apa este folosita pentru sistemele de inghetare cu recirculare.

Energie

Electricitate pentru pompe se actionari. Energie pentru sistemele de racire

5.39 Pasteurizarea, sterilizarea, UHT (E.8)

Apa

Apa este necesara pentru racirea produsului dupa tratarea la cald. Racirea dupa tratamentul UHT poate fi realizata in doi pasi : mai intai racirea rapida la presiune atmosferica in vase rapide, urmata de racirea cu apa.

Exista pierderi de produs din depozite atat organice cat ai anorganice, create pe suprafata de transfer termic, depozite care se descarca in apa reziduala in timpul spalarii echipamentului Aceasta duce la aparitia apei reziduale continand materii organice dizolvate (BOD) si material solid.

Energie

Energie, folosita in general sub forma de abur sau de apa fierbinte este necesara pentru tratamentul la cald. Dupa tratarea la cal, in general este necesara racirea. Racirea poate fi realizata printr-un sistem de racire cu o singura trecere sau printr-un sistem cu recirculare a apei; ultimul implica consum de energie de catre sistemul mecanic de refrigerare.

5.40 Evaporarea (lichid la lichid) (F.1)

Apa

Indepartarea depozitelor la spalare si pierderile de produs la pornire si oprire contribue la cresterea incarcarii organice si anorganice in apa reziduala. Pe perioada evaporarii, condensate din produs pot aparea de asemenea. In functie de calitatea lor (organice, anorganic si suspensii solide), aceste condensate pot fi refoosite in proces sau necesita tratarea intr-o uzina de epurare a apelor reziduale. Vaporii finali sunt condensati intr-un condensator inchis sau deschis folosindu-se apa de racire.

Apele reziduale vor contine materii organice dizolvate (BOD) si materii anorganice disolvate ca si suspensii solide.

Emisii in aer

Pot exista cazuri de gace necondensabile care sunt ventilate in aer pentru a asigura un transfer termic eficient.

Efectele de mediu depinde de gazele ventilate in atmosfera.

Energie

Necesarul de abur pentru evaporatoarele cu o singura etapa este de 1.2 la 1.4 tona/tona.

Necesarul tipic de energie (pe tona de apa evaporata) pentru evaporatoarele cu mai multe etape este:

Tabelul 24 Necesitatile energetice tipice pentru evaporatoare in trepte

Unele gaze de exhaustare pot fi folosite pentru recuperarea energiei din alte procese (usacre).

Zgomot

Zgomotul este deseori produs in procese de evaporare.Zgomotul este in special generat de catre termocompresor, compresorul mecanic, epectoarele de abur si de fluidele de mare viteza din conducte.Aceasta problema este in general rezolvata prin izolatie acustica.

5.41 Uscarea(lichid-solid)(F2)

Apa

Folosirea apei este in mod normal redusa la spalarea echipamentului.Cantitatile folosite depind in mare masura de tipul echipamentului.De-a lungul spalarii, apa reziduala generata contine material solubil organic si suspensii solide.

Emisii in aer

In uscarea cu aer, un amestec gaz/vapori este generat si eliminat in atmosfera.Acest amestec poate contine praf si compusi volatili organici proveniti din produs.Aceasta poate cauza mirosul si poate necesita tratament prealabil exhaustarii.Daca uscarea se face folosind arzatoare (gaz, combustibil lichid) directe, gazele de exhaustare pot contine CO2/CO/SO2/Nox.Aceasta depinde de sursa de incalzire si de tipul arzatorului.In orice situatie siguranta alimentelor trebuie sa primerze atunci cind este vorba de produse sensibile

Rezultat solidRezultatele solide pot fi generate cind echipamentul golit pentru urmatoarea sarja si pentru spalare.Acest rezultat solid poate consta din materii prime, reziduuri de produs si praf, care pot fi recuperate din aerul de exhaustare.Aceste produse solide /praf pot fi reciclate in proces sau vindute ca nutret.

Energie

Pentru evaporarea apei sunt necesare teoretic 2,2Mj/kg.Datorita pierderilor de energie din proces in practica consumul energetic pentru evaporarea apei( uscare)este cuprins intre 2,5-3,5 Mj/kg.

Zgomot

Zgomot poate aparea de la intrare/iesire din uscator.

5.42 Deshidratarea(solid-solid)(F 3)

Apa

Apa este folosita pentru spalarea echipamentului.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si materii solide.

Emisii in aer

In procesele de uscare in aer cald apar vapori de apa continind materii organice volatile care sunt purjati in atmosfera. Daca uscarea se face folosin arzatoare directe, gazele de exhaustare mai pot contine CO2/CO/SO2/NOx, in functie de sursa de caldura si tipul arzatorului.

Rezultate solide

Material solid organic poate fi generat cand echipamentul este golit pentru urmatoarea transa sau pentru spalare. Aceste reziduuri pot consta din materie prima, reziduuri de produs si praf. Aceste solide produs/praf pot fi reciclate in proces sau vandute ca nutret animal.

Energie

Pentru evaporarea apei, teoretic sunt necesari 2.2 MJ/kg In orice caz aceasta valoare variaza depinzand foarte mult de tipul de uscator si se poate situa intre 2.0 - 5 MJ/kg. Uscatoarele cu abur au un consum de energie considerabil mai scazut, daca ele contin mai multe efecte. Cateodata gazele de exhaustare de la instalatia combustie (CHP) pot fi folosite pentru uscarea producselor de aici rezultand o reducere a necesarului de energie. Consumul de energie pentru deshidratare mai poate fi redus prin cresterea continutului de substanta uscata in produsul umed. Acest lucru se poate realiza prin preevaporare sau prin folosirea unor echipamente speciale de eliminare a apei.

5.43 Racirea, inghetarea(G.1)

Apa

Apa poate fi utilizata ca mediu de racire in sistemele cu singura trecere. Cand apa de racire este

recirculata , turnuri de racire cu serpentine inchise pot fi folosite pentru indepartarea caldurii.

Emisii in aer

In racirea criogenica emisii de gaze N2 sau CO2 pot avea loc. Echipamentele de refrigerare cu scurgeri pot antreba apariia unor emisii de refrigerent.

Energie

Energie electrical este necesara pentru pompele de recirculare a apei de racire sau ventilatoare pentru racirea aerului. Sistemele mecanice de refrigerare necesita in general 0.3 - 1.0 kW putere pe efect de racire.

N orice caz consumul lor total de energie este semnificatic mai redus decat energia totala necesara pentru producerea N2 sau CO2. livhide.

Zgomot

Zgomotul poate aparea de la operarea ventlatoarelor sau a turnului de racire.

5.44 Congelarea (G.2)

Apa

Apa reziduala continand saruri poate rezulta de la congelarea prin imerse.

Emisii in aer

In congelarea criogenica emisii de gaze N2 sau CO2 pot avea loc.

Energie

Energia electrica este necesara ventilatoarelor de circularea aerului. Sistemul de congelare necesita si el energie electrica.

Exemplu: Congelarea avansata este etapa cu cel mai mare consum de energie din producerea legumelor cu congelare profunda. 80 - 280 kWhe/tona de leguma congelata este folosit in Flandra. Circa 0.01 MJ/m2 suprafata de tunel/ h de operare reprezinta energie consumata sub forma de apa fierbinte.

Consumul energetic al unui tunel de congelare depinde de mai multi factori:

Tipul legumelor congelate.Legumele voluminoase (ca de exemplu conopida) sunt mai greu de congelat decit legumele mici(de exemplu mazarea si cartofii taiati cubulete).

Temperatura legumelor la intrate in tunelul de congelare.Cu cit aceasta temperatura este mai ridicata cu atit este mai mare cantitatea de caldura care trebuie indepartata din legume inainte de congelare.

Debitul de masa al legumelor.Cu cit debitul are o viteza mai mare cu atit cantitatea de energie care trebuie indepartata este mai mare.Grosimea stratului de legume este direct proportionala cu perioada de raminere.

Consumul de energie este determinata de debitul de aer din tunelul de congelare.Cu cit debitul este mai mare cu atit este mai bun transferul termic intre evaporator si aer pe de o parte si aer si legume pe de alta parte..Debite de aer mai mari duc la consumuri mari de energie provenite de la ventilatoare si la in carcare de racire mai mari pentru tunelul de congelare(intreaga iesire a motoarelor este racita).

Eficinta sau COP joaca un rol in consumul energetic din tunelele de congelare.Asa cum s-a explicat mai devreme, eficienta etse in primul rind determinata de tempreratura de condensare si cea a evaporarii.

Tabelul 25:Parametrii care determina consumul energetic al unui tunel de congelare in procesarea legumelor

Toti parametrii de mai sus au influenta asupra consumului energetic.Energia pe tona de produs congelat depinde in mare masura de parametrii reglati pentru temperatura evaporatorului, viteza ventilatoarelor si debitul de produs si presiunea de condensare si tipul prodului procesat.Acesta este motivul diferentelor mari de consum energetic.

Zgomot

Problema zgomotului poate aparea de la operarea ventilatoarelor.

5.45 Uscarea prin congelare, liofilizarea(G3)

Apa

Apa de condensare este drenata.Aceasta apa poate contine produs uscat.Concentratia depinde de continutul original al materialului si de tipul materialului uscat.Apa reziduala contine materii organice dizolvate(BOD) si substante solide.

Energie

Pentru uscarea prin inghetare -se foloseste in special electricitate.

5.46 Ambalare, umplere (H.1)

Apa

Pot aparea scapari de apa datorate stropirii cu produs. De asemenea spalarea echipamnetului produce apa reziduala. Apa reziduala va contine material organic dizolvat (BOD) si materii solide.

Emisii in aer

Nu au fost identificate

Rezultate solide

Rexiduurile solide includ deseuri de ambalaje, taieri de la masina, ambalaje stricate care se produc datorita proastei functionari ale masinii, scapari de la umplere, capace stricate, in special in momentele de pornire oprire a masinilor.

In procese cum ar fi suflarea cu aer a sticlelor de sticla se folosesc operatori care fac completarile dar si in acest caz pot rezulta deseuri de la spargerile produse in-situ.

Suflarea cu aer a PET-urilor poate fi facuta in afara instalatiei folosind pelete de PET sau sticle preformate. Acestea produc deseuri de la taieri.

Conservele de aluminiu/otel si capacele de aluminiu pot fi livrate pre-presate: productia se face in afara instalatiei. Cartoane laminate si pungi pot fi prezente in instalatie. Acestea pot duce la aparitia reziduurilor din taieri. Mai apar deseuri solide minore de la cerneluri sau de la spalarea echipamentului de tiparire.

Energie

Energia consumata de masinile de umplere/ aplicare capace/ ambalar sau din alte activitati asociate

Zgomot

Nu au fost identificate

5.47 Umplere cu gaz (H.2)

Emisii in aer

Amestecuri de gaze folosite in proces sunt livrate la instalatie fie gata amestecate fie ca gaze individuale care sunt amestecate pe loc.

5.48 Curatare si igienizare (U.1)

Apa

Apa de calitatea dorita (vezi Sectiunea 4.4.2) este necesara pentru curatare si igienizare. In multe fabrici aceasta este principala utilizare a apei. Cantitatea depinde de tipul si dimensiunea echipamentului care trebuie Curatarea si igienizarea produc apa reziduala care contine in general :

- material organic solubil (BOD/COD) si suspensii solide de la premanentele de produs si depozite de pamant care sunt indepartate

- reziduuri de la agenti de spalare In principiu agentii de spalare si igienizare care sunt folositi sunt descarcati ca ape reziduale, fie in forma lor initiala fie ca produsi de reactie cu pamantul care a fost indepartat pe parcursul curatarii. Desori acizi si alcalii sunt folositi pentru spalare si descarcati in apa reziduala.

Emisii in aer

Nu au fost identificate

Rezultate solide

Reziduuri de produs pot fi recuperate pe parcursul spalarii , in functie de circumstante acestia pot fi vanduti ca by-produs sau dispusi ca reziduuri solide.

Energie

Curatarea se face in general la temperaturi ridicate care necesita utilizarea caldurii.

5.49 Gnerare energie/ consum (U.2)

Apa

Produdi chimici de tratamen, silicii sau alte minerale solubile sunt concentrate in boilere.

Ele sunt indepartate prin purjarea boilerului la o rata de 1 % la peste 10 % din rata de productie de abur. Apa de purjare este descarcata si tratata fie in reteaua municipala fie in uzina de epurarea a pelor reziduale din uzina Purjarea trebuie facuta pentru a mentine eficienta si siguranta in operarea boilerului.

Emisii in aer

Principalele produse rezultate din procesul de combustie sunt dioxidul de carbon (CO2) si vaporii de apa (H2O).

Emisii de CO2 rezultate de la arderea carbunului sunt duble fata de cele provenite de la arderea gazului natural.Proiectarea procesului si a fabricii de combustie se face in functie de tipul de combustibil, contaminantii care vor fi generati si emisi.Acestia sunt doxidul de sulf (SO2), monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx) si particule.

Emisiile se dioxid de sulf sunt rezultate din continutul de sulf al combustibilului. Gazele au numai urme de sulf in compozitia lor. Gazele de sonda au pana la 0.1 % din greutate sulfuri. Carbunele are intre 0.5 % si 2.5 % din greutate sulfuri. Petrolul poate avea pana la 5 % din greutate sulfuri Emisiile de oxizi de azot (NOx) depind nu numai de carburant dar si de proiectul pentru unitatea de combustie si de temperatura flacarii. Gazul, in general nu contine cantitati importante de compusi de azot dar va produce NOx din oxidarea azotului din aerul de combustie. De aceea, continutul in NOx in gazele de combustie rezultate din arderea gazului este cel mai redus dintre combustibilii fosili. Emisiile de NOx pot fi reduse prin injectia aburului in camera de combustie a turbinei cu gaz sau prin folosirea unor arzatoare cu un rezultat redus de NOx .

Cand producsul este incalzit prin contact direct cu gazele de combuste atunci compusi organici volatili (VOC) si mirosuri vor fi emise altauri de aerul de proces. Temperaturile inalte de la gazele din cosuri depind de tipul carburantului si de proiectare.

Consumul electricitatii cumparate nu creaza emisii in instalatiile alimentare deoarece acestea au loc la statia de producere a curentului electric. De aceea ele sunt controlate de Directiva IPPC aplicabila acestui domeniu.

Rezultate solide

Cenusa de la combustibilii solizi pentru boilere, depozite solide si inerte de negru de fum care sunt indepartate in timpul intretinerilor si a spalarilor periodice ale boilererului. Ele pot fi folosite ca pamanturi de umplere sau depozitate in locuri autorizate.

Zgomot

Operarea in conditii obisnuite a boilerului nu da nastere la zgomote in afara instalatiei. In perioada interuperii functionarii, in perioadele de testare si dare in functiune pot exista perioade scurte in care intra in functiune supapele de siguranta ale boilerului. Acest efect trebuie resimtit in mod normal numai in instalatiie, dar poate fi o sursa de zgomot in respectivele perioade. Supapele mari de purjare pot fi prevazute cu amortizoare acustice.

5.50 Tratarea apei (apa de proces) (U.3)

Apa

Efluenti din etapa de generare si substante de retentie din alte procese sunt descarcate in apa. Reducerea consumului de apa prin optimizarea procesului si recircularea apei se pot aplica in cazurile in care acestea sunt fezabile.

Rezultate solide

Namolurile minerale si rasinile epuizate de la procesul de tratare apei necesita dispunerea lor pentru umplerea solului.

Energie

Nu au fost identificate

5.51 Generare vacuum generation (U.4)

Apa

Pompe de vacuum

Apa este folosita in pompele de vacuum pentru racire si etansare. Pentru a reduce consumul de apa apa este in mod normal recirculata utilizandu-se bucle inchise in sistem.

Ejectoare de jeturi de abur

In condensatoarele prin difuzie, apa este folosita pentru a condensa aburul din orice substanta volatila pe care o transporta. Pentru instalatiile mari volumul de apa folosit pentru condensarea aburului poate fi semnificativ (ex. Rafinarea zaharului sau a uleiului comestiibl). Materialul volatil antrenat este condensat in apa de aici aparand un nivel ridicat de material organic dizolvat (BOD). Pentru a reduce consumul de apa, apa poate fi recirculata printr-un turn de racire. In acest caz un amestec din sistem este necesar aburului condensat. Acesta poate duce la material organic dizolvat (BOD) condensat in apa.

Cu condensatoarele indirecte (schimbatoare de caldura) volumul de condensat este echivalent cu aburul condensat si va contine orice material organic volatil pe care il transporta. Cu ajutorul sistemelor de racire sau inghetare, volumul de condensat este redus in continuare

Emisii in aer

Pompe de vacuum

In functie de materialul care este procesat, aerul evacuat de catre pompele de vacuum poate contine materiale volatile, care daca nu sunt controlate cu grija pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile.

Ejectoare de jeturi de abur

Materialul necondensabil poate fi descarcat in aer. In functie de materialul care este procesat aceasta descrcare poate determina aparitia unor probleme cu mirosurile.

Daca apa de condensare este recirculata in turnuri de racire, ceata rezultata din turnuri sau suspensiile pot determina aparitia unor probleme cu mirosurile.

Energie

Consumul de energie va depinde de tipul, presiunea absoluta care trebuie atinsa si dimensiunile sistemului Pentru operatii mari consumul poate fi destul de mare.

Zgomot

Pot aparea probleme pe parcursul operarii de la ventilatoarele asociate turnurilor de racire.

5.52 Refrigerarea (U.5)

Apa

Utilizarea apei poate fi o problema cand apa este folosita ca mediu de racire pentru condensator in sistemele cu o singura trecere. Cand apa de racire este recirculata printr-un turn de racire utilizarea apei este limitata. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite.

Emisii in aer

Echipamentul de refrigerare (continand in primul rand NH3 sau (H)CFCs) nu cauzeaza emisii relevante de refrigerenti din moment ce sistemele sunt inchise. Scaparile accidentale de amoniac lichid trebuie sa fie prevenite

Energie

Echipamentul de refrigerare necesita alimentare electrica.

Zgomot

Zgomotul produs de catre compresoarele echipamentului de refrigerare necesita acordarea atentiei

6 Sumarul surselor de emisii in aer si apa si reziduuri solide pe operatii unitare

In aceasta sectiune, sursele de emisii in aer, apa si reziduurile solide sunt identificate pentru fiecare tehnica de procesare. Trebuie insa pastrat in minte faptul ca lista de identificare a surselor nu este atot cuprinzatoare, deoarece nu in fiecare fabrica vor exista aceleasi probleme care sa duca la aparitia acelor emisii care au fost identificate pentru un sector abordat ca un intreg.

Emisiile sun considerate sub urmatoarele categorii: emisii fugitive si neprogramate si emisii and specifice procesului. Unele dintre cele din a doua categorie sunt considered ca avand un impact redus asupra mediului si de aceea acestea sunt desemnate ca minore (m). (In orice caz exista fabrici in care aceasta desemnare ca fiind minore sa nu fie corecta. Astfel de emisii trebuie examinate de la caz la caz).

6.1 Eimisii de proces

Impactul de mediu (emisiile de process) pentru fiecare tehnica de procesare identificata in Sectiunea 2.1 "Vedere generala asupra tehnicilor de procesare si operatiuni unitare" sunt prezentate sumar in Tabelul 26. Simbolurile care se gasesc de-a lungul fiecare operatii descriu caracteristica emisiei interpretarea simbolurilor este data in Tabelul 27, Tabelul 28 si Tabelul 29.

Tabelul 26:Impactul de mediu al tehnologiilor de mediu

(1,CIAA,2002)

Tabelul 27:Coduri folosite pentru emisiile de aer

(1,CIAA,2002)

Tabel 28: Coduri folosite pentru emisii in apa

Tabel 29: Coduri folosite in deseuri solide.

6.2. Emisii accidentale sau neprogramate

Aer  

Mirosuri in timpul depozitarii, umplerii si golirii tancurilor si silozurilor

Mirosuri nedorite care apar de la uzinele de tratare a apelor reziduale

Ventilarea tancurilor de depozitare

Fumigarea

Pierderi de vapori in timpul depozitarii, umplerii si golirii tancurilor de solventi sau butoaielor

Supape de descarcare si discuri de includere cu scapari

Scurgeri de la flanse, pompe, etansari de supape

Scurgeri ale cladirilor(ferestre, usi)

Bazine de decantare

Turnuri de racire si bazine de racire

Apa

Ape contaminate

Pierderi din tancuri de depozitare

Scurgeri ale conductelor

Debordari

Drenaje

Scapari de la flanse, pompe, etansari

7 Sumar al problemelor cheie de mediu in anumite sectoare

(10 Agentia de mediu UK, 2000)

In aceasta sectiune o vedere asupra problemelor de mediu este prezentata conform documentelor si descrierilor de proces din Marea Britanie-Agentia de Mediu 2000. O schema simplificata este data reflectand productia reala, fiind utila pentru operatiunile implicate. Numai problinele de mediu sunt listate, nu se dau valori numerice. Pentru anumite procese unele probleme nu pot fi relevante.

7.1 Procesare carne de pui

Diagrama de proces simplificata pentru carne si carne de pui include toate etapele procesului dar numai etapele 6 si 7 sunt relevante pentru prezentul BREF.

Etapele anterioare sunt acoperite de BREF pentru abatoare si carcase.

Intrari

Abator

					Ambalaje
		Taiere si racire				Ambalare

	Oase, subproduse, Energie de refrigerare		Ambalaje stricate , produs finit

Iesire

Figura 7:Diagrama simplificata de proces pentru carne si carne de pui

(10.Agentia de mediu,UK 2000)

BOD= oxigen biologic

COD=cerere de oxigen chimic

SS= solide in suspensie

Tabel 30 Sumarul emisiilor cheie in procesarea cheie in procesarea carnii si a carnii de pui

(10, Agentia de mediu UK, 2000)

7.2 Procesarea pestelui

Produs finit deseuri de ambalaje

Energie refrigerent

Ulei, gaze de combustie, mirosuri

Ambalare