Uleiul de masline - medicament pretios si aliment ideal

Uleiul de masline

Alaturi de vin, "aurul lichid" aproape se confunda cu civilizatia europeana

Uleiul de masline - medicament pretios si aliment ideal

Poseidon, zeul marii, si Atena, zeita pacii si a intelepciunii, isi disputau acelasi oras proaspat nascut pe pamantul Aticii. Pentru a pune capat discordiei, Zeus a decis ca orasul sa fie dat acelui zeu care le va oferi oamenilor cel mai de folos dar. Poseidon a lovit cu tridentul o piatra si din ea a tasnit apa sarata. Atena a impuns pamantul cu sulita si a rasarit un maslin. Oamenii au fost atat de incantati de fructele pomului incat Zeus i-a dat Atenei orasul, si orasului numele Atenei. De atunci, maslinul a devenit simbolul intelepciunii si al pacii.

Chiar si acum, se spune ca in locul unde legenda s-a nascut, este un maslin. Potrivit lui Homer, maslinul creste pe pamantul Greciei de mai bine de 10.000 de ani. De-a lungul timpului, maslinul si-a daruit frunzele pentru ca din ele sa-si faca lauri victoriosii din intrecerile sportive dar si cei din sangeroasele razboaie, iar uleiul din fructul sau a uns cele mai nobile capete ale istoriei. Coroanele si ramurile de maslin, emblemele binecuvantarii si ale puritatii, erau oferite zeitatilor si imparatilor: cateva au fost gasit si in mormantul lui Tutankhamon. Pomul era considerat sacru iar potrivit legii regelui Solon, oricine ar fi incercat sa distruga un maslin era aruncat in exil sau ucis pe loc. Astazi, din pamant isi trag seva peste 800 de milioane de maslini. Cea mai mare productie de maslini se gaseste in tari precum Spania, Italia, Franta, Grecia, Tunisia dar nu raman in urma nici state ca Turcia, Portugalia, Peru, Brazilia, Australia, Noua zeelanda si California. Soare, piatra, seceta, tacere si solitudine - sunt cele cinci ingrediente care, potrivit traditiei italienesti, creaza habitatul ideal pentru maslini.

Un maslin poate ajunge pana la varsta de 2.000 de ani. Incepe sa fie roditor dupa primii 4 - 8 ani de viata.

"Aurul lichid" previne aparitia cancerului

Homer il numea aurul lichid. Stralucirea lui mistica a iluminat istoria. Picaturi din el s-au prelins pe oasele sfintilor si martirilor si prin gaurile mormintelor lor. Uleiul de masline a fost mereu plasat undeva intre mancare si medicament. Hipocrate, parintele medicinii moderne, recomanda sucul de masline proaspete pentru tratarea bolilor cronice iar maslinele pentru vindecarea de ulcer. In Evul mediu era folosit pentru a trata problemele ginecologice iar in tarile din zonele mediteraneene era folosi ca tratament pentru durerile de ureche, ca purgativ, in special la copii; de asemnea era folost pentru tratarea durerilor de stomac, gastrite, ulcere gastroduodenale. Astazi, cercetarile moderne demonstreaza stiintific binefacerile acestor obiceiuri. Uleiul de masline este singurul ulei vegetal care poate fi consumat asa cum este: proaspt stors din fruct. Proprietatile benefice pe care le are asupra sanatatii se datoreaza continutului ridicat de acizi grasi mononesaturati si substante antioxidante. Studiile au aratat ca uleiul ofera protectie impotriva bolilor de inima, este foarte bine tolerat de stomac si ajuta la combaterea ulcerului si a gastritei. S-a demonstrat ca la oamenii care consuma aproximativ 25 ml (cam 2 linguri) de ulei de masline in fiecare zi, timp de o saptamana, se observa o reducere considerabila a colesterolului si un nivel ridicat al compusilor antioxidanti din sange. Cercetatorii spanioli recomanda includerea acestui ulei in dieta zilnica pentru prevenirea cancerului de colon iar cei din Chicago afirma ca dieta mediteraneeana, bogata in ulei de masline, reduce riscul aparitiei cancerului la san.

Tipuri de ulei de masline

Uleiul de masline provine doar de la maslinele verzi. Aroma, culoarea si consistenta variaza, ca si in cazul vinurilor fine, datorita diferitelor soiuri de masline, locatiilor si climei. Uleiul de masline provenit de la micii producatori este considerat a fi foarte bun si are pretul asemenea celor mai fine vinuri. Producerea uleiului incepe prin transformarea fructelor de maslin in pasta. Aceasta pasta este apoi malaxata, pentru ca picaturile microscopice de ulei sa se concentreze. Uleiul este extras prin presare, metoda traditionala, sau prin centrifugare, metoda moderna. Dupa extractie, substanta solida ramasa contine inca o cantitate mica de ulei. Astfel, uleiul de masline se paote clasifica in:

Uleiul de masline extra-virgin. Provine din prima presare a maslinelor. Are o aciditate nu mai mare de 0.8% si este considerat a avea un gust superior. Cele mai multe uleiuri de masline sunt extravirgine doar pe eticheta.

Uleiul virgin este produs prin folosirea metodelor fizice si fara nici un fel de tratament chimic. Aciditatea este mai mica de 2% si are un gust bun. Rafinat inseamna ca uleiul a fost tratat chimic pentru neutralizarea gustului puternic (caracterizat ca fiind un defect) si a continutul de acizi.

Uleiul rafinat este considerat ca fiind de o calitatea mai slaba decat cel virgin.

Uleiul in bucatarie

Uleiul de masline este ideal pentru prajit. Incalzit, nu suporta modificari de structura si isi pastreaza valorile nutritive mai bine decat alte uleiuri. Are punctul de fum (de ardere) la 210 grade Celsius, substantial mai ridicat decat temperatura ideala pentru prajit - 180 grade Celsius. La aceasta temperatura, grasimile care au un punct de fum mai scazut, precum untul, se descompun si devin toxice. Un alt avantaj pentru a folosi la prajeli uleiul de masline este ca formeaza o crusta microscopica pe suprafata mancarii, ceea ce impiedica patrunderea substantelor nocive generate de procesul prajirii si imbunatateste savoarea mancarii. Uleiul de masline poate fi refolosit de pana la cinci ori, cu conditia sa fie turnat in cantitate suficient de mare in tigaie (daca se pune o cantitate mica, se va arde foarte usor, iar mancarea va fi facuta in exterior, dar ramane cruda in interior). 

Ca si vinul, uleiul de masline se degusta

1. Turnati putin ulei de masline (aproximativ o lingura) intr-un pahar micut. Acoperiti paharul cu o mana, agitati delicat paharul cu cealalta mana, pana cand uleiul a atins intrega suprafata interioara a paharului. Incalziti paharul cu palma pana cand ajunge la temperatura corpului. Aprecierea unui ulei de masline bun incepe cu observarea culorii si a consistentei. Uleiul NU ar trebui sa fie limpede sau alb (ceea ce indica faptul ca uleiul a fost rafinat, nu provine deci din prima presare). Culoarea unui ulei bun poate fi orice nuanta intre galben verzui si verde deschis. 

2. Ridicati paharul la nas si trageti aer in piept rapid si puternic de trei ori. Uleiul de masline are, ca si vinul, diverse arome. Incercati sa analizati aroma.

3. Gustul: sorbiti o cantitate mica - aproximativ 10 picaturi. Nu inghititi. Plimbati uleiul prin gura pentru aproximativ 6 secunde si apoi scuipati-l (incepatorii ar fi bine sa stie ca nu trebuie sa nu scuipe uleiul prea brusc). Uleiul trebuie sa atinga toate zonele gurii pentru ca toate gusturile si senzatiile sa fie remarcate. Doar un ulei extra-virgin de o calitate slaba va lasa in gura un gust dupa ce este eliminat. Un ulei de o buna calitate va lasa gura curata, fara nici o urma de senzatie. Gustul ar trebui sa fie unul iute si se recunoaste de obicei, la finalul degustarii (ca si vinul, uleiul de masline are un gust de inceput, unul de mijloc, perceput cu cerul gurii si un gust de final). Daca sunteti la prima degustare de acest gen, cu siguranta va vor da lacrimile si poate veti avea chiar senzatia de tuse. Uleiul de masline nu are un gust usor, light, este o substanta viscoasa care acapareaza papilele gustative si ameninta sa sufoce limba.

Intre degustarea diverselor tipuri de ulei, beti multa apa si mancati o bucata de paine petru a va curata gura. Nu vin, doar apa!

Feriti-l de lumina si caldura!

Aerul, caldura si lumina provoaca rancezirea uleiului. Temperatura ideala la care trebuie pastrat este de 14sC. Daca aveti o pivnita pentru pastrarea vinului, puteti stoca acolo cantitatile mari de ulei si pastrati pentru bucatarie doar o cantitate mica. Cand ingheata sau sta in apa rece, uleiul poate deveni tulbur sau chiar se poate solidifica. El revine la culoare initiala in momentul in care este incalzit. Sticla colorata, portelanul sau otelul inoxidabil sunt cele mai bune materiale pentru pastrarea uleiului. Nu trebuie folosit niciodata in acest scop plasticul sau metalele care reactioneaza chimic.

Analiza: Paltin argintiu - specie nerezistenta la seceta, dar rezistenta la geruri Analiza: Porumbarul (Prunus spinosa)

Uleiul de masline, preferatul bucatarilor care pun inainte de orice calitatea, are mai multe grade de puritate, in functie de metoda de prelucrare.

Uleiul 'extra virgin', pur, este extras prin presarea la rece a fructului, avand o culoare limpede, cu tente galben-verzui si o aroma puternica. A doua presare, la temperatura ridicata da un ulei numit pur si simplu 'ulei de masline virgin', cu o puritate scazuta. Presarile ulterioare ale acelorasi fructe dau un ulei slab calitativ, numit 'ulei de masline rafinat', pentru ca este necesara o prelucrare suplimentara.

Maslinul a fost folosit in medicina inca din perioada antica. In afara uleiului si fructelor, erau folosite atat coaja arbustului cat si frunzele, pentru tratarea febrei, racelilor si chiar a malariei.

Si frunzele sunt la fel de amare ca fructul, datorita oleuropeinului, care s-a dovedit ca avand calitati curative deosebite. Acest compus a fost identificat pentru prima oara in 1900, dar abia in 1962 un cercetator italian a studiat in amanunt efectele acestuia asupra animalelor, dovedindu-se ca este foarte folositor in tratarea problemelor cardiace, intestinale si chiar a tensiunii. Un compus al oleuropeinului, acidul elenolic, are un rol important in combaterea bacteriilor si parazitilor. Din pacate, in pofida calitatilor excelente, studiile au aratat ca substanta nu este foarte eficienta in tratarea bolilor.

Folosit atat in alimentatie cat si in cosmetica, uleiul de masline este apreciat in mod deosebit si recunoscut ca un pretios ajutor al sanatatii si frumusetii.

El contine vitaminele A, B1, B2, C, D, E, K, fier, acizi grasi nesaturati 85%, acizi grasi saturati 15%, trigliceride, clorofila etc.

In general se foloseste uleiul curat obtinut prin presare la rece, fiind unul dintre cele mai bune uleiuri de masa folosite in bucatarie.

Fiind numit prietenul ficatului, uleiul de masline este un bun drenor hepatic si biliar, avand si efect laxativ.

Persoanele care au probleme hepatice sau biliare pot lua 1-2 linguri de ulei dimineata inainte de masa sau 1-2 linguri de ulei inaintea fiecarei mese. Este recomandat ca dupa inghitirea uleiului sa se stea culcat o jumatate de ora pe partea dreapta.

Pe langa faptul ca este un tonic biliar, uleiul dizolva pietrele din bila.

Daca medicul constata ca pietrele sunt destul de mici pentru a putea fi eliminate fara sa se blocheze, se amesteca o jumatate de ceasca de ulei de masline cu o jumatate de ceasca cu suc de lamaie sau grapefruit si se bea seara inainte de culcare. Dimineata se bea ceva fierbinte si apoi e posibil ca pietrele sa fie eliminate.

Alteori se poate posti doua zile inainte, band suc de mere din doua in doua ore, iar in cea de a doua seara se bea amestecul de ulei si suc de lamai. Astfel se va curata vezica, se vor dizolva sau elimina pietrele mici.

- Uleiul de masline ajuta de asemeni tubul digestiv, contribuind la vindecarea gastritei si a ulcerului. El poate fi folosit si ca laxativ, luand o lingura seara la culcare.

- Are proprietatea de a intarzia procesul de imbatranire, protejand inima si arterele, dizolvand chiagurile din vasele de sange, reducand colesterolul si tensiunea.

- Poate fi folosit si sub forma de frectii pe corp si pe incheieturi. Chiar si copii rahitici si anemici pot beneficia de frectii ale corpului.

- In cazul algiilor reumatismale, a nevritelor sau a entorselor se fac frectii cu ulei amestecat cu usturoi dat prin razatoare (o capatana de usturoi data prin razatoare pentru 200 g ulei de masline si lasat la macerat 2-3 zile).

- Contra caderii parului se fac frectii ale pielii capului cu ulei seara, timp de 10 zile. Capul trebuie invelit in timpul noptii.

- Fiind considerat ca un ulei al frumusetii, el face nu numai arterele mai suple dar si pielea mai stralucitoare. Uleiul de masline curata si inmoaie pielea, o hidrateaza si o regenereaza. Puteti face aplicatii cu ulei de masline seara dupa demachere, zilnic, timp de doua, trei saptamani.

- In cazul tenului obosit si uscat se pot pune comprese caldute pe pometi frunte si tample timp de 5-10 minute, spaland apoi fata cu apa calda.

- Pentru hidratare si pentru cresterea elasticitatii pielii pot fi folosite si cremele cu ulei de masline si plante medicinale. Se fierb plantele (tei, patlagina, musetel, coada soricelului etc), in ulei de masline si se adauga ceara de albine. Amestecul se strecoara fierbinte, iar dupa ce se raceste poate fi folosit ca si crema hidratanta (o data la doua zile).

- Uleiul de masline este util si pentru maini si unghii. Dupa ce terminati de spalat vasele masati mainile cu ulei de masline.

Cateva recomandari de masti cu ulei de masline:

• Masca cu pulpa de portocala, branza de vaci si ulei de masline: se amesteca pulpa de portocala cu putina branza de vaci si cu o lingurita de ulei de masline. Se lasa pe fata timp de 20-30 minute iar apoi se spala fata cu apa calduta.
• Masca cu banana, zeama de lamaie si ulei de masline: se striveste un sfert de banana pana se obtine un pireu la care se adauga jumatate lingurita zeama de lamaie, o lingurita ulei de masline si putina crema nutritiva. Se lasa pe fata 20-30 minute dupa care se spala cu apa calduta. Aceasta masca este benefica pentru orice tip de ten, avand actiune hidratanta si impiedicand uscarea si imbatranirea pielii. Ea poate fi folosita cat de des se doreste.

Pentru tenuri ridate si uscate se recomanda:

• Masca cu ou, miere, ulei de masline si suc de fructe de sezon: se amesteca un ou crud batut cu o lingura de miere si o lingura de ulei de masline. Se adauga suc de fructe si se aplica pe fata 20-30 minute.

O alta masca care curata tenul este:

• Masca cu argila, suc de castraveti si ulei de masline: se amesteca o lingura de ulei de masline cu putin suc de castraveti si se adauga argila pana se obtine o pasta. Se aplica pe fata timp de 20- 30 minute. Aceasta masca poate fi folosita o data la doua zile.

Pentru a rezista mai bine temperaturilor scazute din timpul iernii, maslinii trebuie aclimatizati, au nevoie de un 'tratament' cu temperaturi scazuta. Durata tratamentului variaza in functie de soi; de exemplu, cei cultivati in California au nevoie de 100 de ore, pe cand cei din nordul Africii numai dupa cate va sute de ore. Unele texte se refera gresit la aceasta nevoie de adaptare, numind-o 'vernalizare' (iernare), pentru ca florile se dezvolta atat in timpul acestei perioade, cat si dupa, opus fata de procesul de iernare, cand florile sunt produse numai inainte. Totusi, aparitia florilor are loc, in general, in noiembrie. Rezistenta maslinilor la frig se apropie de 5-15 grade Celsius la mijlocul iernii, cand sunt pe deplin acomodati cu aceste temperaturi, dar foliajul si fructele pot si afectate de inghet. Oricum, maslinii nu rezista la temperaturi mai mici de -10 grade Celsius, aceasta fiind o extrema adevarata numai la unele soiuri.

Cultivarea maslinului in ghivece. Maslinii cresc foarte bine in ghivece, ca arbusti de interior. Nu uitati sa asezati pe fundul ghiveciului cateva pietre sau bucati de teracota de la niste ghivece sparte, pentru a ajuta apa sa se scurga mai repede. Pentru pamant, va recomandam un amestec de buna calitate, bogat. Maslinii pot fi antrenati pe spaliere si sunt des folositi in arta topiara.

Metode de taiere la maslin
La maslini nu se aplica de obicei taieri reductive, dar daca recolta este prea mare, fructele vor fi destul de mici. Pentru a obtine masline cat mai mari, trebuie sa reduceti numarul fructelor din pom, operatie care trebuie facuta imediat ce au aparut fructele. Inalturati din ele pana raman cam 2-3 masline pe fiecare ramura mica.

Caderea fructelor este o problema, mai ales daca maslinul este crescut ca arbust ornamental.

Inmultirea
1. Butasi - usurinta cu care  maslinul se inmulteste pe cale vegetativa a fost si unul din motivele pentru care a atras atentia omului. Peste tot, aceasta metoda este cea mai des folosita. De exemplu, in Spania, se pun la inradacinat butasi destul de mari: maslinii se taie destul de mult, pe timpul iernii radacina se acopera bine cu o movila de pamant si frunzis, iar butasii se taie vara. La cele mai multe soiuri, butasii se taie de pe ramuri de 3-4 ani.

2. Lastari tineri - sunt pur si simplu puieti de maslin care cresc in mod natural in jurul pomului. Ei pot fi scosi din locul respectiv, cu tot cu radacina, si mutati oriunde in alta parte.

Boli si daunatori
Maslinii sunt pomi fructiferi rezistenti si nu sunt de obicei atacati de boli sau daunatori.

Info - Maslinii sunt printre cei mai longevivi arbori din lume. Exista un specimen in Italia, la ruinele grecesti de la Agrigenro, despre care se stie ca are 500 de ani.

Inca din vremurile civilizatiei minoice, unul dintre simbolurile regiunii mediteraneene a fost maslinul. Maslinul este mentionat in numeroase izvoare istorice si literare ale epocii, pentru a mentiona doar Biblia, Coranul sau scrierile autorilor eleni si latini, iar din perioada lui Iulius Cezar a inceput sa simbolizeze pacea, simbol prezent si in Vechiul Testament, unde Noe primeste vestea incheierii Potopului printr-un porumbel care ii aduce o ramura de maslin.

Pentru mai bine de 5000 de ani maslinele au facut parte din dieta locuitorilor acestei regiuni, au jucat un rol major in economia cetatilor si apoi a tarilor, iar uleiul de masline a fost folosit in alimentatie, pentru ritualuri religioase, in medicina si pentru prepararea cosmeticelor sau infrumusetarea nobililor.

Cultivat pentru prima oara in Orientul Mijlociu si in bazinul mediteranean inca din Epoca Neoliticului, maslinul provine cel mai probabil din  sud-vest Asiei.

Cum maslinul s-a adaptat foarte usor climatului mediteranean, in pofida solului putin prielnic agriculturii, a devenit rapid cea mai cultivata planta si a fost pentru locuitorii de aici un echivalent al untului si grasimilor folosite in alimentati popoarelor europene, o optiune ce s-a dovedit nu doar sanatoasa, dar si foarte gustoasa. In Israelul antic fiecare gospodarie mai instarita avea o mica presa pentru extragerea uleiului din masline, acesta fiind folosit la gatit sau la iluminat. Nici lemnul de maslin, foarte rigid si perfect pentru constructii, nu era deloc de neglijat. In perioada expansiunii imperiului roman, maslinele erau atat de raspandite incat faceau parte din dieta zilnica, iar cei saraci obisnuiau sa manance masline, smochine, legume si branzeturi.

Si astazi in Grecia, Israel, Turcia, Palestina, Iordania sau Siria zeci de mii de hectare sunt acoperite de plantatii de maslini. Unii cultivatori prefera metodele moderne, ingrijind maslinii si taindu-i frecvent, altii prefera vechile metode si lasa arbustii sa creasca liberi, acestia ajungand adesea sa aiba forme ciudate, contorsionate, imaginea fiind impresionanta.

Culegerea si prelucrarea maslinelor

Dupa recoltare, o parte din masline sunt trimise pentru prelucrare si vanzare, in timp ce altele vor fi presate pentru extragerea uleiului. Mult timp uleiul pur de masline a fost greu de gasit, existand numeroase falsuri pe piata, desi este destul de usor de recunoscut. Calitatea uleiului de masline variaza foarte mult. Cel mai bun fel este presat la rece, la prima presa, fara a se folosi apa fierbinte sau altceva. Numit 'extra virgin', este cel mai bun si mai pur ulei de pe piata, dar ceva mai greu de gasit. Se folosesc cele mai bine masline, culese cu mana, iar produsul final trebuie sa aiba mai putin de unu la suta acid oleic. In varietatea 'virgin oil' procentul nu trebuie sa depaseasca doi la suta, iar uleiul de masline 'pur' nu are mai mult de trei la suta. Orice fel de ulei de masline cu un procent mai mare de acid oleic nu este considerat ca potrivit pentru consum. Principalii factori care determina nivelul de acid sunt perioda in care au fost culese maslinele si timpul scurs intre recoltare si presarea la rece. Cu cat intervalul este mai mic, cu atat rezultatul va fi de calitate.

Bucatarii cu experienta spun adesea ca uleiul de masline are un limbaj propriu, si trebuie evaluat ca un vin de calitate, gustul fiind influentat de regiunea de cultivare, sol, umiditate, felul maslinelor si multi alti factori. Asa cum vinurile sunt de mai multe feluri, puteti gasi numeroase feluri de masline si de uleiuri. Culoarea, variind intre verde intens si auriu deschis nu este un indicator sigur al calitatii. In privinta celor mai bune marci de ulei de masline, este in final o chestiune de experienta si gust, atat timp cat este vorba de ulei de masline 'extra virgin'. Aroma, la fe ca la vinuri, poate aminti de cea a unor fructe sau legume. Pentru a decide care este cel mai potrivit ulei pentru consumul zilnic, puteti face un experiment interesant. Alegeti trei-patru sortimente de ulei de masline, si puneti cate putin din fiecare in mici vase. Alaturi tineri o cana cu apa rece, cuburi de paine alba si mere, pentru a va putea clati gustul dupa fiecare incercare. Gustati fiecare fel de ulei, de preferinta inmuind painea in el, alegandu-l pe cel care va place cel mai mult. Nu uitati sa beti apa rece dupa fiecare degustare si sa mancati o felie de mar. Unii prefera uleiuri dulcege, altii cele cu aroma puternica, sau puteti face combinatii.

Cand cumparati ulei de masline, indiferent de marca, alegeti de preferinta doar ulei 'extra virgin'. Nu exista reguli privind folosirea la gatit, puteti face combinatii indraznete sau va puteti documenta in cartile de bucate sau pe Internet, dar retineti ca gustul unui sortiment de ulei de masline poate schimba, in bine sau in rau, un fel de mancare. In tarile nordice, de exemplu, uleiul de masline este folosit mai ales pentru salate, rareori pentru gatit. In partea mediteraneana lucrurile stau altfel, in Italia, sudul Frantei, Grecia si Turcia, precum si in Orientul Mijlociu, uleiul de masline fiind folosit si pentru gatit.

Sa alegi uleiul de masline care ti se potriveste si care iti place depinde de dorinta fiecaruia de a experimenta si a incerca gusturi noi.

Maslinul este un pom cultivat foarte mult in tarile mediteraneene, care ajunge la inaltimea de 10 - 20 m. Tulpina pomului este lemnoasa, usor ondulata, sinuoasa, ajungind la grosimi variabile, pomul avind o longevitate remarcabila. Frunzele, mici, sint groase, lanceolate, lucioase si coriace, scortoase, persistente, scurt-petiolate, de culoare verde pe fata superioara si mai albicioasa pe cea inferioara, care prezinta numerosi perisori argintii, rezistind la caldura uscata a verilor mediteraneene, cu o transpiratie redusa. Marginea este usor indoita in jos si inauntru. Florile sunt mici, albe-verzui, cu 4 petale; se dispun in ciorchini scurti, ca inflorescente axilare. Fructele sunt drupe, cu un singur simbure - saminta; la inceput verde, fructul devine la coacere negru-violaceu.

In dermatologie si cosmetica se folosesc fructele (Fructus Olivae) ca atare sau uleiul de masline {Oleum Olivarum), obtinut prin stoarcerea maslinelor fara simburi. Uleiul se foloseste pentru efectele emoliente continind trioleina, tripal-mitina, tristearina, oleuropeina, olivii, uvaol, acid maslinie, vitaminele A, E, clorofila, fitosterine, diastaze.

In cosmetica si dermatologie se folosesc ca preparate :

1. Masca din ulei de masline amestecat cu tarite de griu, amidon sau malai; se foloseste pentru tenurile uscate si scuamoase, iritate.
2. Masca dintr-un galbenus de ou + 1 lingurita de ulei de masline + suc de fructe; se aplica pe tenurile uscate, compozitia modifieindu-se in asa fel ineit masca sa nu aiba efect astringent.
3. Liniment oleo-calcar preparat din 100 g ulei de masline si apa de var; se foloseste in arsurile solare sau in alte arsuri, iritatii, cu rol calmant, decon-gestiv. (Apa de var se prepara din 5 g var nestins + 250 ml apa; dupa stingerea varului se lasa sa sedimenteze, folosindu-se supernatantul numit apa de var.)
4. Amestec dintr-un albus de ou si ulei de masline; se aplica pe arsuri, pentru calmarea durerilor si grabirea vindecarilor.
5. Amestec din ulei de masline si suc de lamaie; se aplica sub forma de onctiuni pe leziunile fisurare de pe palme si de pe plante ori pe unghii, pentru intretinerea lor.
6. Ulei de masline se utilizeaza pentru lotionari pe pielea scalpului, timp de 8-10 seri, pentru impiedicarea caderii parului; se poate aplica pe ten, in cazul eritemelor produse de frig, ger, soare, pentru calmarea lor; se utilizeaza si pentru ungerea tegumentelor inainte de expunerea la soare, pentru o bronzare uniforma si evitarea arsurilor solare.
7. Amestec in parti egale de ulei de masline si ulei de migdale se aplica pe tenul uscat.
8. Lotiuni cu 0,5 kg flori de sunatoare in ulei de masline + 0,5 litri de vin alb; se fierbe la baia de apa, pina la evaporarea vinului; se aplica in ulcerele cutanate, in arsuri etc.