"oferta a fost benefica pentru sat"

"OFERTA A FOST BENEFICA PENTRU SAT"

I. DESCRIEREA LOCALITATII

Infrastructura, drumuri, scoala, asistenta medicala, aprovizionare, conditii de igiena

Situat in centrul Campiei Romane, mai exact in sudul judetului Olt, in apropierea luncii Oltului si la distante relativ mari fata de principalele centre urbane ale regiunii (20 km de Corabia si 30 km de Caracal) comuna Brastavatu are in componenta doar doua sate, Brastavatu, centrul de comuna, si Crusovu, sat situat la numai 3 km de Brastavatu. Localitatea Brastavatu are in jur de 5300 locuitori, fapt care o plaseaza printre cele mai populate localitati rurale.

Pozitionarea pe o retea secundara de sosele (la circa 4 km de soseaua Caracal - Corabia) face ca una din principalele probleme ale satului Brastavatu sa fie generata de starea drumurilor. Desi beneficiaza de o artera asfaltata, majoritatea celorlalte artere locale nu au nici macar statutul de drumuri comunale, statut care le-ar conferi eligibilitate si sanse mai mari in atragerea de fonduri de reabilitare.

Alimentarea cu apa se face in regim individual, prin fantani, neexistand o retea comuna de apa. Exista in anumite locuri din localitate probleme in privinta accesului la panza freatica, situata la mare adancime si la nivelul unui strat nisipos care nu permite amplasarea tuburilor de fantana.

Reteaua locala de invatamant e compusa din 2 gradinite cu circa 130 de prescolari, 2 scoli generale care asigura un nivel de instruire de maxim 8 clase si, datorita numarului mare de elevi (circa 400), are in componenta o retea de clase paralele, si o scoala de arte si meserii care asigura in cei 2 ani de studiu calificarea in domeniul constructiilor si lucrarilor publice dar care a asigurat pana in 2005 calificarea in domeniul croitoriei. Majoritatea cadrelor didactice sunt calificate.

Asistenta medicala la nivelul localitatii e asigurata de catre 2 medici de familie dar locuitorii din Brastavatu mai beneficiaza si de amplasarea in localitate a unui centru medical de permanenta care are arondate 9 comune si care functioneaza in regim continuu. Mai exista in Brastavatu si un punct farmaceutic.

Brastavatu beneficiaza de retea de telefonie fixa si de televiziune prin cablu.

Activitatea culturala are ca centru de desfasurare caminul cultural, locatie multifunctionala utilizata pentru majoritatea evenimentelor locale cu un numar ridicat de participanti. Ca o forma traditional-arhaica de divertisment social, balciul organizat in 20 iulie (ziua Sf. Ilie) e unul din evenimentele de amploare ale localitatii.

Activitatea sportiva e reprezentata de echipa locala de fotbal, angrenata intr-o competitie judeteana dar apetitul pentru fotbal si sport, in general, e relativ scazut.

Retelele de aprovizionare sunt compuse din magazine alimentare care asigura aprovizionarea cu alimente de baza necesare.

Tipuri si surse de venit

Doua aspecte pot fi considerate ca determinante in privinta surselor de venituri ale locuitorilor din Brastavatu. In primul rand conditiile geografice, zona de campie, sunt propice initierii si dezvoltarii de activitati agricole. Optiunile majore ale fermierilor din Brastavatu sunt atat cvasi-generalele culturi de porumb si grau cat si culturi care par a defini specificul zonei: floarea soarelui si zarzavaturi.

Activitatile agricole nu sunt cele mai foarte profitabile, de foarte multe ori investitia ne fiind acoperita de valoarea recoltei. Ca atare agricultura e una de subzistenta, o parte din produse fiind valorificata prin circuitul autarhic specific gospodariei rurale traditionale, existand si un segment important din -productie care e destinat comercializarii.

Aparitia unei piete de desfacere a produselor agricole in comuna vecina, Visina, in special a zarzavaturilor, a oferit locuitorilor din Brastavatu posibilitatea de a-si vinde produsele mai aproape de casa si intr-o cantitate mai mare.

Un al doilea aspect care influenteaza sursele de venit ale localnicilor e distanta fata de centrele urbane, privite ca oferind alternative la activitatile agricole pentru obtinerea de venituri. Brastavatu e o localitate situata la distante relativ mari fata de Corabia si Caracal, ca atare accesul la un loc de munca in aceste orase e descurajat de perspectiva unei navete destul de dificile. Cu toate astea orasul e privit ca principala destinatie a celor care isi cauta un loc de munca.

Daca migratia interna a fortei de munca are ca si consecinta mai degraba mutarea definitiva a celor care isi gasesc un loc de munca in alta parte, migratia externa e una din modalitatile prin care localnicii care pleaca in strainatate reusesc sa trimita venituri importante in comunitate. Majoritatea celor care aleg sa lucreze in afara Romaniei sunt tineri iar Spania e una din principalele destinatii.

Oportunitatile oferite de Brastavatu pot fi identificate in privinta produselor agricole (cereale, floarea soarelui, legume) si a fortei de munca calificate in sectorul confectiilor si constructiilor. Exista intentia deschiderii unui atelier de croitorie care sa absoarba o parte din elevii instruiti in domeniu la scoala din localitate.

Oportunitati viata sociala in comunitate, relatiile dintre oameni

Relatiile dintre localnici sunt caracterizate ca fiind "bune", "normale", existenta unor mici conflicte desi recunoscuta, fiind considerata ca nereprezentativa. Conflictele provin in mare masura din modul in care s-au retrocedat proprietatile funciare. Succesiunea acestora in cadrul familiilor a generat in anumite situatii conflicte interfamiliale.

Infractionalitatea e exemplificata prin furt (furt de animale mici, furturi din gradinile de legume) si e mentionata frecventa scazuta a acestor practici.

Mediul, constientizarea problemelor de mediu

Ca in majoritatea localitatilor rurale din Romania, elementele culturale si practicile in privinta protejarii mediului inconjurator se regasesc la un nivel elementar, marcat de constienta necesitatii de a pastra curatenia, de a respecta normele de depozitare a reziduurilor. La nivel actional exemplele vizeaza exclusiv actiunea ecologica individuala: curatarea gospodariilor, depozitarea gunoiului, utilizarea de ingrasaminte ecologice. Nu sunt mentionate cazuri de activitati comunitare de protejare a mediului:

II. PROIECTUL FRDS

Importanta pentru comunitate. Proiecte alternative

In Brastavatu exista deja o experienta consistenta in privinta derularii de proiecte, actualmente fiind demarate sau fiind in curs de demarare o serie de proiecte. Autoritatile locale au mentionat proiectele SAPARD in privinta amenajarii drumurilor si a salii de sport. Liderul proiectului FRDS a mentionat proiectele SAPARD in privinta cresterii oilor si a constructiei unei mori de malai.

Aceasta experienta preexistenta proiectului FRDS a contribuit la insusirea unor practici in privinta identificarii necesitatilor localitatii, a redactarii acestor proiecte si a gestionarii activitatilor, relatiilor sau resurselor presupuse de aceste proiecte.

Astfel ideea realizarii unui proiect avand ca finalitate punere in functiune a unei prese de ulei a aparut pe fondul identificarii unei necesitati a fermierilor locali.

Importanta acestui proiect e subliniata atat de simplii localnici cat si de autoritatile locale, fiind remarcate optiunile pe care le aveau localnicii care doreau sa isi valorifice productia de floarea soarelui:

fie sa utilizeze alte prese de ulei din sat, prese care produceau un ulei de proasta calitate

fie sa utilizeze prese de ulei din alte localitati, fapt care presupunea costuri suplimentare (de deplasare, de timp, etc.)

Totusi, in raport cu ansamblul necesitatilor locale, au mai fost identificate si alte prioritati pentru Brastavatu:

reabilitarea drumurilor si a digului,

o fabrica de procesare a laptelui si

o fabrica de prelucrare a legumelor.

Participarea comunitatii - implicare in faza de initiere (mobilizarea), contributii la derulare si finalizare

Ideea infiintarii presei de ulei a apartinut grupului de initiativa care apoi a dezbatut-o cu membrii comunitatii in sedinte publice. Reactia comunitatii a fost una care denota lipsa de incredere in reusita unui asemenea demers. Liderul proiectului dar si beneficiarii lui identifica momentul semnarii contractului cu FRDS cu momentul in care localnicii au inceput sa creada ca proiectul va avea succes. Existenta unei experienta anterioare marcate de o intarziere intre depunerea cererii de finantare si aprobarea acesteia precum si lipsa de sustinere din partea fostei administratii locale i-a facut pe localnici sa fie sceptici la initierea proiectului.

Dupa identificarea sursei de finantare, FRDS, identificare ca s-a facut cu totul intamplator, liderul de proiect, Mitris Petrica, a demarat formarea unui grup de initiativa, initial format din 16 persoane. 6 dintre acestea s-au retras in momentul in care au aflat ca trebuie sa contribuie financiar sau material la sustinerea proiectului, ramanand un nucleu format din 10 localnici.

Sustinerea locala s-a situat la circa 20% din valoarea investitiei. Jumatate din comitetul de initiativa a contribuit cu bani, restul sustinand proiectul prin prestarea de diverse activitati.

Alaturi de acestia nu s-au mai implicat activ decat o parte restransa a locuitorilor din Brastavatu, cativa prietenii si cativa zilieri. Din acest punct de vedere implicarea comunitatii a fost destul de redusa, fiind limitata de activitatea principala derulata - constructia, si ea s-a facut mai degraba intr-o maniera remunerata.

Reactia autoritatilor locale a fost apreciat diferit de catre membrii comitetului de initiativa,

de la ostilitate, creand probleme initiatorilor, reactie adoptata de fostul primar;

la pasivitate, prin implicarea mai mult formala in derularea proiectului (acordarea aprobarilor necesare), sau

la sustinere, prin implicarea in recrutarea fortei de munca necesare.

Schimbarea, in 2004, a administratiei poate fi considerata pozitiva pentru derularea proiectului, fosta administratie fiind cea care a incercat, in opinia celor intervievati, sa impiedice initierea proiectului.

Autoritatile judetene au sprijinit formal proiectul prin acordarea licentelor si aprobarilor necesare functionarii.

Probleme - dificultati - conflicte

Fara a identifica probleme fundamentale in derularea proiectului, membrii grupului de initiativa mentioneaza dificultatile intampinate in privinta completarii documentelor necesare si in privinta achizitiilor necesare derularii proiectului. Cu toate astea, gestionarea proiectului s-a facut in stricta conformitate cu regulile impuse de FRDS, aceasta modalitate de lucru fiind, in opinia unora, cea mai usoara si mai putin generatoare de dificultati.

Calitatea lucrarilor (satisfactii)

Lucrarea realizata este unanim apreciata de catre toti locuitorii din Brastavatu, atat sub aspectul calitatii constructiei cat si pentru calitatea produsului, uleiul. Comparativ cu calitatea uleiului obtinut la celelalte prese, uleiul obtinut aici e mult mai apreciat si, in plus, el poate fi imbuteliat.

Sustenabilitate - implicarea in proiecte noi, implicare in proiecte/activitati de dezvoltare locala

Ulterior finalizarii proiectului FRDS, in Brastavatu au aparut alte initiative comunitare sau private de demarare de proiecte si atragerea unor finantari externe. Chiar liderul proiectului FRDS a demarat un proiect de reamenajare a drumurilor comunale, reusind sa implice in aceasta initiativa atat pe membrii grupului de initiativa cat si alti localnici., dispusi sa contribuie voluntar si activ la reusita ei. Alte proiecte de dezvoltare locala vizeaza cresterea animalelor dar si infiintarea unei mori.

In general, a fost apreciat impactul pozitiv al succesului proiectului FRDS, impact care a determinat o intensificare a orientarii comunitatii spre gasirea unor solutii ale problemelor locale prin accesarea de fonduri obtinute pe baza unor proiecte.