Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate stiintaSa fii al doilea inseamna sa fii primul care pierde - Ayrton Senna





Aeronautica Comunicatii Drept Informatica Nutritie Sociologie
Tehnica mecanica

Auto




Qdidactic » stiinta & tehnica » tehnica mecanica » auto
Constientizarea importantei starii fizice si mentale a conducatorului auto



Constientizarea importantei starii fizice si mentale a conducatorului auto


CONSTIENTIZAREA IMPORTANTEI STARII FIZICE SI MENTALE A CONDUCATORULUI AUTO



1 Factorii perturbatori umani


Conditiile de trai, situatia familiala, pozitia la locul de munca si in societate influenteaza capacitatea de conducere. in acest sens, studiile evidentiaza ca multi dintre conducatorii auto care produc accidente au situatii familiale grele, sunt coplesiti de griji.

Munca de conducator auto este o munca de inalta calificare, care presupune o buna coordonare nervoasa si fizica. Pentru aceasta e nevoie de un fond nervos linistit, care poate fi tulburat de stresul zilnic, ce apare in viata fiecarui om, dar este mai adanc resimtit de cei cu un sistem nervos sensibil. Conduita preventiva recomanda si in aceste cazuri un efort permanent de control al actiunii acestor factori, eliminand sau reducand riscul accidentelor.

Conducerea sub presiunea timpului, generata de o proasta planificare a calatoriei, creeaza probleme de comportament cu influenta negativa in procesul conducerii. Lipsa de planificare este urmata inevitabil de supraincordare, oboseala si grija permanenta de a ajunge la ora fixata, perturband capacitatea de conducere si accentuand mult efectul oboselii. Se recomanda o buna planificare a timpului, in asa fel incat distantele ce trebuie parcurse sa fie acoperite cu viteza legala, uniforma si cu pauze corespunzatoare.


1.1 Consumul de alcool





Reprezinta una dintre cauzele frecvente de perturbare a capacitatii de conducere si de producere a accidentelor de circulatie.

Alcoolemia reprezinta cantitatea de alcool etilic (exprimata in grame) aflata intr-un litru de sange. Daca alcoolemia este 2%o, inseamna ca intr-un litru din sangele persoanei respective se afla doua grame de alcool.

Legislatia rutiera din tara noastra interzice conducerea autovehiculului sub influenta bauturilor alcoolice, iar conducerea autovehiculului cu o alcoolemie de cel putin °/oo constituie infractiune.

Cercetarile efectuate asupra consumului de alcool la conducatorii auto implicati in accidente pun in evidenta unele aspecte foarte importante, cum ar fi:

o mare parte dintre accidentele mortale (25%) sunt generate de consumul de alcool;

consumul unei cantitati mici de alcool (alcoolemie de pana la genereaza un comportament degajat, riscant;

de la o concentratie de peste riscul producerii accidentelor de circulatie creste mult;

riscul de accidente la o alcoolemie de l este de 17 ori mai mare;

nu exista nici un remediu de, a contracara actiunea alcoolului asupra capacitatii de conducere.

In plus, starea psihica a individului poate favoriza cresterea efectelor alcoolului. O persoana stresata, posomorata sau obosita risca sa se simta mai afectata de consumarea catorva pahare de bautura.

Aspectele de mai sus prezinta relatia directa dintre alcoolemie (concentratia de alcool in sange) si accidentele de circulatie. in cele ce urmeaza prezentam relatia alcoolemie - capacitate de conducere

Dupa ingestia unei doze de alcool, curba concentratiei alcoolice in sange (alcoolemia) urmeaza un model simplu cu doua faze clasice:

cresterea rapida a alcoolemiei datorita absorbtiei digestive;

scaderea alcoolemiei datorita eliminarii si, mai ales, metabolizarii alcoolului.

Peste aceste procese se suprapune fenomenul difuziei uniforme a alcoolului in spatiul corporal.

Absorbtia alcoolului etilic este digestiva, prin difuzie pasiva la nivelul mucoasei bucale, esofagiene, gastrice si intestinale, in functie de gradul de concentratie si de gradul de vascularizare a epiteliului. Astfel, absorbtia digestiva a alcoolului etilic, care are loc la nivelul stomacului, este mult inferioara celei de la nivelul intestinului, ceea ce explica intarzierea maximului alcoolemiei daca doza de alcool este ingerata concomitent cu o portie de aliment solid cu digestie gastrica lenta.

Dupa absorbtia digestiva, alcoolul etilic difuzeaza liber in toate tesuturile, repartizandu-se in spatiul apos. Studiile farmacocinetice au indicat ca cele mai mari concentratii de alcool sunt cel mai rapid atinse in organele puternic irigate de sange, asa cum sunt ficatul, rinichii si creierul. Se instaleaza apoi o stare de echilibru, in care concentratiile sunt similare in toate organele.

Difuzarea alcoolului este influentata de factori individuali:

nivelul fluxului sanguin,

vascularizatia organelor,

concentratia alcoolului in sange,

greutatea individului si ponderea grasimii fata de greutate.

De exemplu, pentru doua persoane cu greutati diferite (fara exces de grasime), la o cantitate egala de alcool consumat, individul mai greu va avea, in general, o alcoolemie mai mica. Volumul sanguin fiind mai mare, alcoolul va fi mai diluat si persoana respectiva va avea, in consecinta, o alcoolemie mai mica.

De asemenea, la greutate egala si consumatie egala, femeile prezinta de obicei o alcoolemie mai mare decat barbatii, intrucat ele au, din constitutie, un volum sanguin mai mic si o proportie mai mare de tesut adipos si, ca urmare, pentru aceeasi cantitate de alcool consumata, vor avea o concentratie mai mare de alcool in sange.

Dupa intrarea in organism, alcoolul etilic ajunge direct si foarte rapid in ficat -locul principal al degradarii sale metabolice. Aceasta degradare are loc dupa o schema oxidativa foarte simpla, in care este oxidat in acetaldehida, apoi in acid acetic, care va fi integrat in metabolismul intermediar.

Alcoolul afecteaza rapid sistemul nervos central, care este centrul de decizie si coordonare musculara, perturband mecanismele, coordonate de acesta care, la randul lor, controleaza diferite abilitati. Persoana care a baut este treptat cuprinsa de o anumita euforie. Alcoolul fiind un depresor, reduce tensiunile si inhibitiile. Ne face de multe ori mai indrazneti, dar, in acelasi timp, ne reduce si capacitatile. Judecata ne este perturbata si nu ne mai putem coordona miscarile.

Diminuarea concentratiei alcoolice este apoi datorata unei eliminari pasive prin urina si in aerul expirat. Din punct de vedere cantitativ, aceste moduri de eliminare sunt minoritare, factorul preponderent al descresterii concentratiei de alcool in timp fiind metabolizarea acestuia. Viteza de eliminare, foarte variabila in functie de conditiile de administrare si de individ, se situeaza la om in jurul de mg/kg/h.

Este bine sa avem obiceiul de nu mai bea cu o ora inainte de a conduce un vehicul. Dar pentru cineva care a consumat prea mult alcool, o ora de asteptare nu va schimba nimic.

Sa ne amintim ca organismul elimina alcoolul mult mai lent decat il absoarbe. De exemplu, pentru ca o persoana sa elimine mg de alcool din organism, va trebui sa astepte in medie cinci ore.


Multi conducatori auto sunt contrariati de rezultatele analizei de alcoolemie, motivand ca au consumat bauturi alcoolice cu mult timp inainte, ignorand ca alcoolul are un coeficient mediu de eliminare din corp de intr-o ora.

Trebuie sa se stie ca la o persoana cu greutatea de kg daca se consuma:


Bautura

Cantitatea de bautura (ml)

Taria (grade)

Continutul de alcool pur

Alcoolemie


Coniac





Tuica





Lichior





Bere





Vin








Nu exista nici un remediu pentru contracararea „actiunii alcoolului la volan'. Este total gresit sa credem ca o cafea, cofeina sau medicamentele neurotonice pot inlatura efectele alcoolului sau ameliora capacitatea de conducere afectata de consumul de alcool.

Este important sa nu consumam alcool. Daca totusi am consumat, nu trebuie sa ne urcam la volan mai devreme de scurgerea unei perioade de o ora dupa fiecare fractiune de alcoolemie de Aceasta inseamna ca daca nivelul alcoolemiei atins la un moment dat este la pragul dintre contraventie si infractiune, prevazut in legislatia rutiera (de este necesar sa nu ne urcam la volan cel putin opt ore.







Timp (ora)


 


ELIMINAREA  ALCOOLULUI

Referindu-ne la raportul dintre consumul de alcool si alcoolemie, trebuie sa cunoastem cateva aspecte referitoare la capacitatea maxima de metabolizare a alcoolului de catre organism intr-un anumit timp. Este necesar sa cunoastem ca durata medie a digestiei gastrice este de 3 ore si ca, in aceeasi perioada, un organism sanatos poate metaboliza 25-30 grame de alcool pur, astfel incat la sfarsitul perioadei, alcoolemia sa fie sub 0,3 g/l, cu conditia ca ingestia de alcool sa se faca numai la o singura masa in 24 de ore, pentru ca ficatul sa poata regenera enzimele. Aceasta poate insemna ca numai la una din cele trei mese zilnice se pot consuma 250-300 g de vin sau 50-60 g de coniac si dupa 3,5-4 ore de la ingestie sa existe numai urme de alcool in sange.

Trebuie sa retineti ca si consumul unei cantitati mici de alcool antreneaza modificari de comportament susceptibile de a pune in pericol conducatorul auto aflat la volan, precum si pe ceilalti participanti la traficul rutier si, implicit, siguranta rutiera.


1.2 Fumatul


Reprezinta un alt factor important in cresterea riscurilor de producere a accidentelor.

Astfel, studiile in domeniu au pus in evidenta urmatoarele influente negative asupra conducatorilor auto care fumeaza:

comportamentul in conducere este afectat prin insasi manevrele de aprindere a tigarii, de scuturare a scrumului, prin actiunea fumului care congestioneaza ochii si modifica vederea etc;

aprinderea tigarii noaptea genereaza orbirea momentana, cu diminuarea controlului vizual al drumului.

Toate acestea pot fi eliminate prin renuntarea la fumat sau cel putin diminuate prin asigurarea cu regularitate a pauzelor, timp in care se poate fuma.

Nu uitati, fumatul grabeste instalarea oboselii, cu efectele nedorite ale acesteia


1.3Medicamentele . .


Daca sunt consumate fara prescriptie medicala sau cu nerespectarea recomandarii de a nu consuma medicamente in timp ce conducem sau inainte de a conduce pot constitui factori de risc in circulatia rutiera.

Omul modern este permanent supus stresului si oboselii. in acest context, consumul de medicamente, preponderent tranchilizante si sedative, este in continua crestere. Este recunoscut faptul ca unele medicamente, pe langa efectele dorite, au si efecte secundare. Statisticile privind accidentele de circulatie evidentiaza legatura directa dintre o mare parte dintre accidentele grave de circulatie si consumul anumitor medicamente (calmante, tranchilizante si sedative). Acestea produc relativ frecvent oboseala, somnolenta, ameteala, cefalee, stare confuza si diminueaza performantele psihomotorii ale bolnavului, influentand negativ capacitatea de conducere a autovehiculelor. De asemenea, asocierea acestor trei categorii de medicamente cu alcoolul este total contraindicata, deoarece creste in mod substantial efectele lor negative asupra capacitatii de concentrare, sporind pericolul pentru circulatie.

Trebuie sa stiti ca exista o gama diversa de medicamente din alte clase (antigripale, antitusive, antialergice, antivomitive etc.) care pot influenta negativ actul de conducere prin efectele lor adverse. Ele pot produce uneori: ameteala, slabiciune musculara, somnolenta, tulburari de vedere, hipotermie, hipertermie, astenie fizica, irascibilitate, hiperemotivitate, greata, cefalee, halucinatii, lipotimie, vertij, diminuarea auzului etc. De aceea, va sfatuim sa respectati intotdeauna sfatul medicului si sa cititi cu atentie prospectul produsului inainte de a urma orice fel de tratament medicamentos, daca stiti ca va veti urca in scurt timp la volan.

De asemenea, studiile au aratat ca efectele adverse ale unor medicamente pot persista timp indelungat, in orele sau chiar in ziua urmatoare consumului. De aceea, trebuie sa lasati sa treaca un interval de timp intre ultimul tratament administrat si momentul inceperii activitatii de conducere auto.


Consumul de droguri sau substante halucinogene


Desi cu o frecventa mai redusa, consumul de doruguri sau substante halucinogene reprezinta factori de influenta negativa in activitatea de conducere a autovehiculului In afara de faptul ca detinerea si folosirea unor astfel de substante este interzisa prin lege, ele provoaca diminuarea capacitatilor fizice si psihice ale conducatorului auto, determinand stari si comportamente incompatibile cu activitatea de conducere auto. Chiar daca drogurile produc initial efecte placute, ele duc in mod sigur la instalarea unei dependente psihice si fizice, iar consumul lor provoaca grave repercusiuni asupra organismului, de multe ori ireversibile, afectand organele vitale ale individului, in mod special ficatul.

Drogurile care provoaca cele mai grave tulburari sunt cocaina, heroina, morfina, marijuana, hasisul. Tulburarile se manifesta prin: depresie, halucinatii, dureri generale, crampe musculare, insomnie, tremuraturi ale membrelor, greata, varsaturi, slabirea capacitatii profesionale si-intelectuale.


Cafeaua


Desi pe moment da impresia revigorarii, de fapt cafeaua nu reprezinta pentru conducatorii auto obositi un element salvator in starile de oboseala la volan. Cercetarile au aratat ca de fapt nu exista nici o influenta pozitiva a cafelei asupra capacitatii de conducere. Ea produce numai o senzatie subiectiva de inviorare, dar care nu are nici o corespondenta obiectiva, in sensul ca nu creste capacitatea de conducere. Senzatia de inviorare are chiar un efect negativ, deoarece se produce pe fondul unui organism obosit, epuizat. In urma testarii conducatorilor auto obositi, carora li s-a administrat cafea, s-a pus in evidenta faptul ca efectul acesteia este nul sau chiar negativ.

Singura actiune pozitiva a cafelei ar fi cresterea vitezei de adaptare la intuneric in cazul „orbirii' produse de farurile autovehiculelor care circula din sens opus.

Acestea sunt cateva consideratii ce ne determina sa reafirmam ca odihna este cel mai bun sau chiar singurul remediu pentru oboseala.


Alimentatia


Alimentatia conducatorilor auto are un rol important pentru asigurarea securitatii in circulatie. Astfel, supraalimentatia si abuzul de mancaruri grase actioneaza negativ asupra cordului si sistemului circulator, creandu-se pericolul accidentelor vasculare, obezitatii, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, afectand in timp starea de sanatate a conducatorului auto, care devine uneori incapabil sa mai conduca un autovehicul.

Numai printr-o alimentatie rationala si echilibrata, corespunzatoare calitativ si cantitativ, care sa evite excesele sau carentele, caracterizata prin meniuri usoare, bogate in vitamine si proteine si sarace in grasimi se poate pastra o capacitate ridicata de conducere.

De asemenea, se recomanda evitarea meselor copioase care impun un mare efort al organismului pentru digestie, generand, totodata, somnolenta, moleseala si lipsa de vigilenta. Se va manca, deci, mai des si mai putin.


Stresul


Se manifesta tot mai pregnant, in viata cotidiana, in toate sferele vietii sociale, intr-o masura diferita de la un individ la altul. Activitatea de conducator auto profesionist este in permanenta contra cronometru, obiectivul principal urmarit fiind respectarea termenelor de livrare a marfii si, evident, parcurgerea unui numar cat mai mare de kilometri intr-un timp cat mai scurt. Daca ne gandim ca la toate acestea se adauga traficul aglomerat, lucrarile de reparatii ale drumurilor publice, ambuteiajele,
ne dam cu usurinta seama ca stresul este un factor nelipsit din viata celor care conduc zilnic un autovehicul.

Studiile efectuate au pus in evidenta legatura directa dintre conducatorul auto incordat, stresat, nervos si accidente. Pentru a evita sau a diminua influenta negativa a stresului asupra actului de conducere, se recomanda pregatirea din timp a curselor ce urmeaza a fi efectuate, dupa un plan riguros si nu in graba si cu orice risc. Ca si in cazul celorlalti factori perturbatori, odihna joaca insa rolul esential in diminuarea stresului zilnic.


Boala


Boala acuta sau cronica, afecteaza, uneori substantial, capacitatea de conducere a autovehiculelor. in acest caz trebuie respectate indicatiile medicului privind tratamentul ce trebuie urmat si, eventual, interdictia de a conduce pentru o anumita perioada de timp. Nu trebuie sa uitati ca si o afectiune aparent usoara (o simpla raceala) va poate diminua reflexele, atentia, acuitatea vizuala, intr-un cuvant abilitatea de a manevra corespunzator un vehicul. De aceea, chiar si in aceste situatii, este de preferat sa amanati deplasarea pana la o insanatosire totala.


Varsta


Unul dintre factorii umani care pot influenta capacitatea de conducere a conducatorului auto este si varsta acestuia. Analiza functiilor intelectuale, senzoriale si motorii, esentiale pentru capacitatea de conducere, a pus in evidenta urmatoarele aspecte legate de inaintarea in varsta:

scaderea fortei musculare si posibilitatea instalarii tulburarilor de echilibru;

inrautatirea constanta si progresiva a acuitatii vizuale si auditive;

cresterea timpului de observare si a timpului de reactie.

Aceasta nu inseamna neaparat ca o persoana mai in varsta va conduce mai prost, ci doar ca fiecare trebuie sa-si cunoasca limitele si sa existe mereu un echilibru intre experienta dobandita de-a lungul anilor si capacitatea proprie a organismului de a face fata cerintelor crescute ale traficului rutier de azi.










Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|