Prescriptii referitoare la conceptia, constructia, controlul si incercarile cisternelor mobile si ale containerelor de gaze cu elemente multiple (cgem) "un"

PRESCRIPTII REFERITOARE LA CONCEPTIA, CONSTRUCTIA, CONTROLUL SI INCERCARILE CISTERNELOR MOBILE SI ALE CONTAINERELOR DE GAZE CU ELEMENTE MULTIPLE (CGEM) "UN"

NOTA Pentru cisternele fixe (vehicule-cisterne), cisternele demontabile, containere-cisterna si cutiile cisterne mobile ale caror rezervoare sunt construite din materiale metalice, precum si vehiculele baterie si containerele cu gaze cu elemente multiple (CGEM) altele decat CGEM UN, a se vedea capitolul 6.8; pentru cisternele din material plastic ranforsat cu fibre, a se vedea capitolul 6.9; pentru cisternele pentru deseuri care opereaza sub vid, a se vedea capitolul 6.10.

Domeniul de aplicare si prescriptii generale

Prescriptiile prezentului capitol se aplica cisternelor mobile destinate transportului de substante periculoase din clasele 2, 3, 4.1, 4.2, 4.3, 5.1, 5.2, 6.1, 6.2, 7, 8 si 9, precum si CGEM concepute pentru transportul gazelor refrigerate din clasa 2, prin toate modalitatile de transport. In plus fata de prescriptiile formulate in prezentul capitol si cu exceptia unei indicatii contrare, prescriptiile aplicabile, specificate in Conventia internationala privind siguranta containerelor (CSC) din 1972, modificata, trebuie sa fie indeplinite de catre orice cisterna mobila multimodala ce corespunde definitiei de 'container' in termenii acestei Conventii. Prescriptii suplimentare pot fi aplicate cisternelor mobile offshore care sunt manevrate pe mare deschisa.

Pentru a lua in considerare progresul stiintific si tehnic, prescriptiile tehnice ale prezentului capitol pot fi inlocuite de alte prescriptii ('aranjamente alternative') care trebuie sa ofere un nivel de siguranta cel putin egal la cel al prescriptiilor prezentului capitol, atat in ceea ce priveste compatibilitatea cu substantele transportate cat si cu capacitatea cisternei mobile de a rezista la impact, la sarcini si la foc. In cazul transportului international, cisternele mobile sau CGEM construite conform acestor aranjamente alternative trebuie sa fie omologate de autoritatea competenta.

Autoritatea competenta din tara de origine poate elibera o autorizare provizorie pentru transportul unei substante pentru care o instructiune de transport in cisterne mobile (T1 la T23, T50 sau T75) nu este atribuita in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2. Aceasta autorizare trebuie inclusa in documentatia referitoare la expediere si trebuie sa contina informatiile minime date in mod normal in instructiunile referitoare la cisternele mobile si conditiile in care substanta trebuie transportata.

Prescriptii pentru conceptia, constructia, inspectia si incercarea cisternelor mobile destinate transportului de substante din clasa 1 si clasele 3 pana la 9

Definitii

Pentru scopurile prezentei sectiuni, se intelege prin:

Cisterna mobila, o cisterna multimodala utilizata pentru transportul de substante din clasa 1 si clasele 3 pana la 9. Cisterna mobila comporta un rezervor prevazut cu echipamentul de lucru si echipamentul de structura necesare pentru transportul substantelor periculoase. Cisterna mobila trebuie sa poata fi umpluta si golita fara inlaturarea echipamentului de structura. Ea trebuie sa posede elemente stabilizatoare exterioare rezervorului si sa poata fi ridicata atunci cand este plina. Trebuie sa fie conceputa in principal pentru a fi incarcata pe un vehicul de transport sau pe o nava si sa fie echipata cu patine, batiu sau accesorii care sa faciliteze manipularea mecanica. Vehiculele-cisterne rutiere, vagoanele-cisterna, cisternele nemetalice si recipientele mari pentru vrac (RMV) nu sunt considerate ca fiind cisterne mobile;

Rezervor, partea cisternei mobile care contine substanta de transportat (cisterna propriu-zisa), inclusiv deschiderile si mijloacele lor de obturare, insa excluzand echipamentul de lucru si echipamentul de structura exterior;

Echipament de lucru, aparatele de masurare si dispozitivele de incarcare si golire, de aerisire, de siguranta, de incalzire, de racire si de izolatie;

Echipament de structura, elementele de ranforsare, de fixare, de protectie si de stabilizare, exterioare rezervorului;

Presiunea de lucru maxima autorizata (PLMA), o presiune care nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai mare dintre presiunile urmatoare, masurata la partea superioara a rezervorului in pozitia sa de exploatare:

a) presiunea manometrica efectiva maxima autorizata in rezervor in timpul incarcarii sau golirii; sau

b) presiunea manometrica efectiva maxima pentru care rezervorul este conceput, care nu trebuie sa fie mai mica decat suma :

i) dintre presiunea absoluta a vaporilor (in bar) ai substantei la 65 °C, diminuata cu un bar; si

ii) presiunea partiala (in bar) a aerului sau altui gaz din spatiul neumplut, asa cum este determinata de temperatura maxima a spatiului neumplut la 65 °C si o dilatare a lichidului datorata cresterii temperaturii medii a continutului de t_r ­ t_f (t_f = temperatura de incarcare, de obicei 15 °C, t_r = temperatura maxima medie a continutului, 50 °C);

Presiunea de calcul, presiunea utilizata in calcule, conform unui cod omologat pentru recipientele sub presiune. Presiunea de calcul nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai mare dintre valorile urmatoare:

a) presiunea manometrica efectiva maxima autorizata in rezervor in timpul incarcarii sau golirii;

b) suma dintre

presiunea manometrica efectiva maxima pentru care rezervorul este conceput, care nu trebuie sa fie mai mica decat suma dintre:

i) presiunea absoluta a vaporilor (in bar) substantei la 65 °C, diminuata cu 1 bar; si

ii) presiunea partiala (in bar) a aerului sau altui gaz din spatiul neumplut, asa cum este determinata de temperatura maxima a spatiului neumplut la 65 °C si o dilatare a lichidului datorata cresterii temperaturii medii a continutului de t_r ­ t_f (t_f = temperatura de incarcare, de obicei 15 °C, t_r = temperatura maxima medie a continutului, 50 °C); si

iii) o presiunea hidrostatica determinata de fortele statice specificate la 2.2.12, insa de cel putin 0,35 bar; sau

c) doua treimi din presiunea de incercare minima specificata in instructiunea de transport in cisterne mobile aplicabila de la 4.2.5.2.6;

Presiunea de incercare, presiunea manometrica maxima la partea superioara a rezervorului in timpul incercarii la presiune hidraulica, egala cel putin cu presiunea de calcul multiplicata cu 1,5. Presiunea de incercare minima pentru cisternele mobile, conform substantei de transportat, este specificata in instructiunea de transport in cisterne mobile la 4.2.5.2.6;

Incercarea de etanseitate, incercare care consista din supunerea rezervorului si echipamentului de lucru, cu ajutorul unui gaz, la o presiune interna efectiva de cel putin 25 % din PLMA;

Masa bruta maxima admisibila (MBMA), suma dintre tara cisternei mobile si cea mai mare sarcina al carui transport trebuie autorizat;

Otel de referinta, un otel avand o rezistenta la tractiune de 370 N/mm² si o alungire la rupere de 27 %;

Otel moale, un otel avand o rezistenta la tractiune minima garantata de 360 N/mm² pana la 440 N/mm² si o alungire la rupere minima garantata conform 2.3.3.3;

Otel cu granulatie fina, otel la care granulele de ferita au marimea 6 sau mai mica, atunci cand este determinata conform standardului ASTM E 112-96 sau cum se defineste in standardul EN 10028-3, Partea 3;

Element fuzibil, un dispozitiv de decompresiune care nu se mai inchide, actionat termic;

Cisterna mobila offshore, o cisterna mobila conceputa special pentru utilizare repetata la transportul de la instalatii maritime, cu destinatie instalatii maritime si intre aceste instalatii. O cisterna mobila offshore este conceputa si construita in conformitate cu regulile pentru omologarea containerelor manipulate pe mare specificate in documentul MSC/Circ.860, publicat de Organizatia maritima internationala.

Intervalul de temperaturi de calcul al rezervorului trebuie sa fie de la - 40 °C la + 50 °C pentru substantele transportate in conditiile ambiante. Pentru alte substantele transportate la temperatura ridicata, temperatura de calcul trebuie sa fie cel putin echivalenta cu temperatura maxima a substantei din timpul umplerii, golirii sau transportului. Temperaturi de calcul mai  precise trebuie avute in vedere pentru cisternele mobile supuse conditiilor climatice mai severe.

Intelegere alternativa, un agrement acordat de autoritatea competenta pentru o cisterna mobila sau un CGEM conceput, construit sau incercat conform altor prescriptii tehnice sau metode de incercare decat cele definite in prezentul capitol.

Prescriptii generale referitoare la conceptie si constructie

Rezervoarele trebuie concepute si construite conform prescriptiilor unui cod pentru recipiente sub presiune aprobat de autoritatea competenta. Ele trebuie construite din material metalic, apt pentru formare. In principiu, materialele trebuie sa fie conforme cu standardele nationale sau internationale. Pentru rezervoarele sudate, nu trebuie utilizate decat materiale a caror sudabilitate a fost demonstrata. Imbinarile sudate trebuie realizate conform regulilor tehnice si trebuie sa ofere garantii de siguranta. Daca procedeul tehnic de fabricare sau materialele utilizate o necesita, rezervoarele trebuie supuse unui tratament termic pentru a garanta o rezistenta adecvata a sudurii si a zonelor afectate termic. La alegerea materialului, intervalul de temperaturi de calcul trebuie avut in vedere privind riscurile de rupere casanta sub tensiune, fisurarea prin coroziune si rezistenta la socuri. Daca se utilizeaza un otel cu granulatie fina, valoarea garantata a limitei de elasticitate aparenta nu trebuie sa fie mai mare de 460 N/mm^2, iar  valoarea garantata a limitei superioare de rezistenta la tractiune nu trebuie sa fie mai mare de 725 N/mm², conform specificatiilor materialului. Aluminiul poate fi utilizat ca material de constructie numai atunci cand este indicat intr-o dispozitie speciala de transport in cisterne mobile privind o substanta specifica din coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2 sau daca este aprobat de catre autoritatea competenta. Daca aluminiul este autorizat, trebuie prevazut cu o izolatie pentru a impiedica o pierdere semnificativa a proprietatilor fizice cand este supus la o sarcina termica de 110 kW/m² timp de cel putin 30 de minute. Izolatia trebuie sa ramana eficienta la temperaturi mai mici de 649 °C si sa fie acoperita cu un material avand un punct de fuziune la cel putin 700 °C. Materialele cisternei mobile trebuie adaptate la mediul exterior intalnit in timpul transportului.

Rezervoarele cisternelor mobile, fitingurile si tubulatura trebuie construite dintr-un material care:

a) sa fie practic inalterabil la substanta(ele) de transportat; sau

b) sa fie pasiv sau neutru la reactia chimica; sau

c) sa fie acoperit de un material rezistent la coroziune, lipit direct pe rezervor sau fixat printr-o metoda echivalenta.

Garniturile de etansare trebuie fabricate dintr-un material care sa nu poata fi atacat de substanta(ele) de transportat.

Daca rezervoarele sunt prevazute cu o acoperire interioara, aceasta trebuie sa fie practic inatacabila de catre substanta(ele) de transportat, omogena, neporoasa, fara perforatii, suficient de elastica si compatibila cu caracteristicile de dilatare termica ale rezervorului. Acoperirea rezervorului, fitingurilor si tubulaturii trebuie sa fie continua si sa se extinda pe suprafata tuturor flanselor. Daca sunt sudate organe exterioare la cisterna, acoperirea trebuie sa cuprinda si aceste organe, precum si flansele exterioare.

Imbinarile si sudurile acoperirii trebuie realizate prin topirea materialelor sau prin orice alt mijloc la fel de eficient.

Contactul dintre metale diferite, care ar putea produce coroziune galvanica, trebuie evitat.

Materialele cisternelor mobile, inclusiv orice dispozitiv, garnituri de etansare, acoperiri si accesorii, nu trebuie sa poata altera substantele care trebuie transportate.

Cisternele mobile trebuie concepute si construite cu suporti care sa ofere o baza stabila in timpul transportului si cu dispozitive de ridicare si de ancorare adecvate.

Cisternele mobile trebuie concepute pentru a rezista, fara pierderea continutului, la presiunea interna exercitata de continut si la sarcinile statice, dinamice si termice, in conditii normale de manipulare si de transport. Conceptia trebuie sa demonstreze ca efectele de oboseala cauzate de aplicarea repetata a acestor sarcini pe durata de viata prevazuta a cisternei mobile au fost luate in considerare.

Un rezervor care este echipat cu supape de depresiune trebuie conceput pentru a rezista, fara deformare permanenta, la o presiune exterioara manometrica superioara cu cel putin 0,21 bar presiunii interioare. Supapele de depresiune trebuie etalonate pentru a se deschide la o presiune nu mai mare de minus (-) 0,21 bar, cu exceptia cazului in care rezervorul a fost conceput pentru a rezista la o presiune exterioara mai mare, caz in care valoarea absoluta a depresiunii care antreneaza deschiderea supapei nu trebuie sa fie superioara valorii absolute a depresiunii pentru care cisterna a fost conceputa. Un rezervor utilizat numai pentru transportul de substante solide (pulverulente sau granulare) din grupele de ambalare II sau III, care nu se lichefiaza in timpul transportului, poate fi conceput pentru o suprapresiune externa scazuta, sub rezerva acordului autoritatii competente. In acest caz, supapele de depresiune trebuie reglate pentru a se deschide la aceasta presiune scazuta. Un rezervor care nu este echipat cu o supapa de depresiune trebuie conceput pentru a rezista, fara deformare permanenta, unei presiuni externe superioara cu cel putin 0,4 bar presiunii interne.

Supapele de depresiune utilizate pe cisternele mobile destinate sa transporte substante care, datorita temperaturii lor de aprindere, corespund criteriilor clasei 3, inclusiv substante transportate la temperatura ridicata, la o temperatura egala sau superioara celei de aprindere, trebuie sa impiedice trecerea imediata a unei flacari la rezervor sau, rezervorul cisternelor mobile destinate transportului de astfel de substante trebuie sa poata rezista, fara spargere, la o explozie interioara care ar rezulta in urma trecerii unei flacari la rezervor.

Cisternele mobile si mijloacele lor de fixare trebuie sa poata rezista, cu sarcina maxima autorizata, urmatoarelor forte statice aplicate separat :

a) in directia de deplasare, de doua ori MBMA multiplicata cu acceleratia gravitationala (g)  ;

b) orizontal, perpendicular pe directia de deplasare, MBMA (in cazul in care directia de deplasare nu este clar determinata, fortele trebuie sa fie egale cu de doua ori MBMA) multiplicata prin acceleratia gravitationala (g);

c)     vertical, de jos in sus, MBMA multiplicata cu acceleratia gravitationala (g); si

d) vertical, de sus in jos, de doua ori MBMA (sarcina totala ingloband efectul gravitatiei) multiplicata cu acceleratia gravitationala (g).

La fiecare dintre aceste forte, de la 2.2.12, trebuie respectati  urmatorii coeficienti de siguranta:

a) pentru materialele metalice care au o limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 fata de limita de elasticitate aparenta garantata; sau

b) pentru materiale metalice care nu au limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 fata de limita de elasticitate garantata la 0,2 % alungire si, pentru otelurile austenitice, la 1 % alungire.

Valoarea limitei de elasticitate aparenta sau a limitei de elasticitate garantata va fi valoarea specificata in standardele nationale sau internationale de materiale. In cazul otelurilor austenitice, valorile minime specificate pentru limita de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata, din standardele de materiale, pot fi marite cu pana la 15 % daca aceste valori mai ridicate sunt atestate in certificatul de control al materialelor. Daca nu exista standarde pentru metalul in cauza, valoarea utilizata pentru limita de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata trebuie aprobata de autoritatea competenta.

Cisternele mobile trebuie sa poata fi legate la pamant atunci cand sunt destinate sa transporte substante care, datorita temperaturii lor de aprindere, corespund criteriilor clasei 3, inclusiv substante transportate la temperatura ridicata, la o temperatura egala sau superioara celei de aprindere. Trebuie luate masuri pentru a se evita descarcarile electrostatice periculoase.

Atunci cand este necesar, pentru anumite substante, la aplicarea unei instructiuni de transport in cisterne mobile indicata in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.2.6 sau a unei dispozitii speciale de transport in cisterne mobile indicata in coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.3, trebuie prevazuta o protectie suplimentara pentru cisternele mobile, care poate fi reprezentata de o marire a grosimii rezervorului sau o presiune de incercare mai mare, luandu-se in considerare riscurile inerente asociate transportului respectivelor substante.

Criterii de proiectare

Rezervoarele trebuie concepute astfel incat solicitarile sa poata fi analizate matematic sau experimental prin masurarea rezistentei la efort sau prin alte metode aprobate de autoritatea competenta.

Rezervoarele trebuie concepute si construite pentru a rezista la o presiune de incercare hidraulica cel putin egala cu de 1,5 ori presiunea de calcul. Sunt prevazute prescriptii speciale pentru anumite substante in instructiunea de transport in cisterne mobile indicata in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.2.6, sau in dispozitia speciala de transport in cisterne mobile indicata in coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.3. Se atrage atentia asupra prescriptiilor referitoare la grosimea minima a rezervoarelor specificate la 2.4.1 pana la 2.4.10.

Pentru metalele care au o limita de elasticitate aparenta definita, sau care sunt caracterizate de o limita de elasticitate garantata (in general, limita de elasticitate la 0,2 % alungire sau la 1 % pentru oteluri austenitice), tensiunea primara σ (sigma) a membranei rezervorului datorata presiunii de incercare nu trebuie sa depaseasca cea mai mica dintre valorile 0,75 Re sau 0,50 Rm, unde:

Re = limita de elasticitate aparenta, in N/mm², sau limita de elasticitate garantata la 0,2 % alungire. sau, in cazul otelurilor austenitice, la 1 % alungire;

Rm = rezistenta minima la rupere prin tractiune in N/mm².

Valorile Re si Rm utilizate trebuie sa fie valorile minime specificate de standardele nationale sau internationale de materiale. In cazul otelurilor austenitice, valorile minime specificate pentru Re si Rm conform standardelor de materiale pot fi marite cu 15 % daca aceste valori mai ridicate sunt atestate de certificatul de control al materialului. Daca acesta nu exista pentru metalul in cauza, valorile pentru Re si Rm utilizate trebuie aprobate de catre autoritatea competenta sau de catre organismul desemnat de aceasta.

Otelurile al caror raport Re/Rm este mai mare de 0,85 nu sunt admise pentru constructia de rezervoare sudate. Valorile pentru Re si Rm de utilizat pentru calculul acestui raport trebuie sa fie cele care sunt specificate in certificatul de control al materialului.

Otelurile utilizate pentru constructia de rezervoare trebuie sa aiba alungire la rupere, in procente, de cel putin 10 000/Rm cu un minimum absolut de 16 % pentru otelurile cu granulatie fina si de 20 % pentru celelalte oteluri. Aluminiul si aliajele de aluminiu utilizate pentru constructia de rezervoare trebuie sa aiba o alungire la rupere, in procente, de cel putin 10 000/6Rm cu un minimum absolut de 12 %.

Pentru de a determina caracteristicile reale ale materialelor, trebuie notat ca, pentru tabla, axa esantionului pentru incercarea de tractiune trebuie sa fie perpendiculara (transversal) pe sensul de laminare. Alungirea permanenta la rupere trebuie masurata pe esantionul de incercare din sectiunea transversala rectangulara, conform standardului ISO 6892:1998, utilizand o lungime intre repere de 50 mm.

Grosimea minima a rezervorului

Grosimea minima a rezervorului trebuie sa fie egala cu cea mai ridicata dintre valorile urmatoare:

a) grosimea minima determinata conform prescriptiilor de la 2.4.2 pana la 2.4.10;

b) grosimea minima determinata conform codului omologat pentru recipiente sub presiune, luandu-se in considerare prescriptiile de la 2.3; sau

c) grosimea minima specificata in instructiunea de transport in cisterne mobile indicata in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.2.6 sau de catre o dispozitie speciala de transport in cisterne mobile indicata in coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.3.

Virolele, extremitatile si capacele gurilor de vizitare ale rezervoarelor al caror diametru nu este mai mare de 1,80 m trebuie sa aiba cel putin 5 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o grosime echivalenta daca sunt fabricate din alt metal. Rezervoarele al caror diametru depaseste 1,80 m trebuie sa aiba cel putin 6 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o grosime echivalenta daca sunt fabricate dintr-un alt metal, insa pentru substantele solide pulverulente sau granulare din grupele de ambalare II sau III, grosimea minima ceruta poate fi redusa la cel putin 5 mm pentru otelul de referinta sau la o grosime echivalenta pentru un alt metal.

Daca rezervorul este prevazut cu o protectie suplimentara impotriva deteriorarii, cisternele mobile a caror presiune de incercare este mai mica de 2,65 bar pot sa aiba o grosimea minima redusa, in proportia de asigurare a protectiei, cu acordul autoritatii competente. Totusi, grosimea rezervoarelor cu diametrul mai mic sau egal cu 1,80 m trebuie sa aiba cel putin 3 mm, daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o grosime echivalenta daca sunt fabricate din alt metal. Rezervoarele cu diametrul mai mare de 1,80 m nu trebuie sa aiba mai putin de 4 mm grosimea daca sunt fabricate din otel de referinta sau o grosime echivalenta daca sunt din alt metal.

Virolele, extremitatile si capacele gurilor de vizitare ale tuturor rezervoarelor nu trebuie sa aiba mai putin de 3 mm grosime, oricare ar fi materialul de constructie.

Protectia suplimentara vizata la 2.4.3 poate fi asigurata printr-o protectie structurala exterioara de ansamblu, ca in constructia 'in sandwich' in care invelisul exterior este fixat la rezervor, sau de o constructie cu perete dublu, sau o constructie in care rezervorul este inconjurat de un cadru complet ce cuprinde elemente structurale longitudinale si transversale.

Grosimea echivalenta in cazul altui metal decat cel prescris pentru otelul de referinta conform 2.4.2 trebuie determinata cu ajutorul formulei urmatoare :

unde

e₁ = grosimea echivalenta necesara (in mm) a metalului utilizat;

e_o = grosimea minima (in mm) specificata pentru otelul de referinta in instructiunea de transport in cisterne mobile indicata in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.2.6, sau intr-o dispozitie speciala de transport in cisterne mobile indicata in coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.3;

Rm₁ = rezistenta la tractiune minima garantata (in N/mm²) a metalului utilizat (vezi paragraful 2.3.3);

A₁ = alungirea la rupere minima garantata (in %) a metalului utilizat conform standardelor nationale sau internationale.

In cazul in care, in instructiunea de transport in cisterne mobile aplicabila, de la 4.2.5.2.6,  este specificata o grosime minima de 8 mm sau 10 mm, trebuie notat ca aceste grosimi sunt calculate pe baza proprietatilor otelului de referinta si unui diametru al rezervorului de 1,80 m. Daca  este utilizat un alt metal decat otelul moale (vezi paragraful 2.1) sau daca rezervorul are un diametru mai mare de 1,80 m, grosimea trebuie determinata cu ajutorul formulei urmatoare :

unde:

e₁ = grosimea echivalenta necesara (in mm) a metalului utilizat;

e_o = grosimea minima (in mm) specificata pentru otelul de referinta in instructiunea de transport in cisterne mobile indicata in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.2.6, sau intr-o dispozitie speciala de transport in cisterne mobile indicata in coloana (11) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.3;

d₁ = diametrul rezervorului (in m) (1,80 m cel putin);

Rm₁ = rezistenta la tractiune minima garantata (in N/mm²) a metalului utilizat (vezi paragraful 2.3.3);

A₁ = alungirea la rupere minima garantata (in %) a metalului utilizat conform standardelor nationale sau internationale.

In nici un caz, grosimea peretelui nu trebuie sa fie inferioara valorilor prescrise la  2.4.2, 2.4.3 si 2.4.4. Toate partile rezervorului trebuie sa aiba grosimea minima fixata la 2.4.2 pana la 2.4.4. Aceasta grosime nu trebuie sa ia in considerare toleranta pentru coroziune.

Daca este utilizat otelul moale (vezi paragraful 2.1), nu este necesar de a efectua calculul cu formula de la 2.4.6.

Nu trebuie sa aiba loc o variatie brusca a grosimii tablei la racordurile dintre extremitatile si virola rezervorului.

Echipament de lucru

Echipamentul de lucru trebuie dispus astfel incat sa fie protejat impotriva riscurilor smulgerii sau avarierii in cursul manevrarii sau transportului. Daca legatura dintre cadru si rezervor permite o deplasare relativa a subansamblelor, fixarea echipamentului trebuie sa permita aceeasi deplasare fara risc de avarie a organelor respective. Organele exterioare de golire (racordurile tubulaturii, piesele de inchidere), vana de inchidere interioara si scaunul sau trebuie protejate impotriva riscurilor smulgerii sub efectul fortelor exterioare ( utilizand de exemplu, zonele de forfecare). Dispozitivele de incarcare si de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si toate capacele de protectie trebuie sa poata fi asigurate impotriva unei deschideri neintentionate.

Toate orificiile rezervorului, destinate umplerii sau golirii cisternei mobile, trebuie prevazute cu robinete manuale situate cat mai aproape posibil de rezervor. Alte orificii, cu exceptia celor ce corespund dispozitivelor de aerisire sau de decompresiune, trebuie prevazute cu vane de inchidere, sau cu un alt mijloc de inchidere corespunzator, situate cat mai aproape posibil de rezervor.

Toate cisternele mobile trebuie prevazute cu guri de vizitare sau cu alte deschideri de inspectie suficient de mari pentru a permite o inspectie interioara si un acces corespunzator pentru intretinere si repararea interiorului. Cisternele compartimentate trebuie prevazute cu o gura de vizitare sau cu alte deschideri pentru inspectia fiecarui compartiment.

In masura posibilului, organele exterioare trebuie grupate. Pe cisternele mobile izolate, fitingurile superioare trebuie inconjurate de un rezervor de colectare a scurgerilor, cu drenaj adecvat.

Toate racordurile la o cisterna mobila trebuie sa poarte marcaje clare, ce indica functia fiecaruia dintre ele.

Fiecare vana de inchidere sau alt mijloc de inchidere trebuie conceput si construit in functie de o presiune nominala cel putin egala cu PLMA a rezervorului, tinand seama de temperatura prevazuta pe durata transportului. Toate vanele cu surub trebuie sa se inchida in sensul acelor de ceasornic. Pentru alte vane, pozitia (deschis si inchis) si sensul de inchidere trebuie indicate clar. Toate mijloacele de inchidere trebuie concepute astfel incat sa se impiedice o deschidere neintentionata.

Nici o parte mobila (cum ar fi capacul, elementul de inchidere, etc.) susceptibila de a intra in contact, prin frecare sau la impact, cu cisternele mobile din aluminiu destinate transportului de substante ce corespund, datorita punctului lor de aprindere, clasei 3, inclusiv substante transportate la temperatura ridicata, la o temperatura egala sau superioara punctului lor de aprindere, nu trebuie sa fie construite din otel corodabil neprotejat.

Conductele trebuie concepute, construite si instalate astfel incat sa se evite orice risc de deteriorare datorat dilatarii si contractiei termice, socurilor mecanice sau vibratiilor. Toate conductele trebuie realizate dintr-un material metalic corespunzator. In masura posibilului, conductele trebuie asamblate prin sudura.

Imbinarile tubulaturilor din cupru trebuie brazate sau realizate printr-o racordare metalica de rezistenta egala. Punctul de fuziune al materialului de brazare nu trebuie sa fie mai mic de 525 °C. Imbinarile nu trebuie sa slabeasca rezistenta tubulaturii, cum se poate intampla la imbinarile filetate.

Presiunea de spargere a tubulaturii si tuturor fitingurilor nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai ridicata dintre valorile urmatoare: de patru ori PLMA a rezervorului, sau de patru ori presiunea la care acesta poate fi supus in functionare sub actiunea unei pompe sau unui alt dispozitiv (cu exceptia dispozitivelor de decompresiune).

Trebuie utilizate metale ductile pentru constructia ventilelor, supapelor si accesoriilor.

Golire prin partea de jos

Anumite substante nu trebuie sa fie transportate in cisterne mobile prevazute de orificii in partea de jos. Atunci cand instructiunea de transport in cisterne mobile indicata in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2 si descrisa la 4.2.5.2.6 interzice utilizarea de orificii in partea de jos, nu trebuie sa aiba astfel de orificii sub nivelul lichidului atunci cand cisterna este umpluta la nivelul de incarcare maxim admis. Atunci cand exista un astfel de orificiu inchis, trebuie sa se sudeze o placa la interiorul si la exteriorul rezervorului.

Orificiile de golire prin partea de jos a cisternelor mobile care transporta anumite substante solide, cristalizabile sau foarte vascoase, trebuie echipate cu cel putin doua inchideri montate in serie si independente una de alta. Conceptia echipamentului trebuie sa satisfaca autoritatea competenta sau organismul desemnat de catre aceasta si trebuie sa cuprinda :

a) o vana externa situata de asemenea cat mai aproape posibil de rezervor; si

b) un dispozitiv de inchidere etans la lichide, la extremitatea conductei de golire, care poate fi o flansa oarba prinsa in suruburi sau un buson filetat.

Fiecare orificiu de golire prin partea de jos, cu exceptia cazurilor mentionate la 2.6.2, trebuie echipat de trei dispozitive de inchidere montate in serie si independente unele de altele. Conceptia echipamentului trebuie sa satisfaca autoritatea competenta sau organismul desemnat de aceasta, si trebuie sa cuprinda:

a)    o vana interioara cu inchidere automata, adica o vana montata la interiorul rezervorului sau intr-o flansa oarba sudata sau in piesa insotitoare a acesteia, instalata astfel incat:

i) dispozitivele de comanda a vanei sunt concepute astfel incat sa excluda o deschidere neintentionata sub efectul unui impact sau din neatentie;

ii) vana sa poata fi manevrata de sus sau de jos;

iii) daca este posibil, pozitia vanei (deschis sau inchis) sa poata fi controlata de la sol;

iv) cu exceptia cisternelor mobile cu o capacitate care nu depaseste 1 000 litri, vana sa poata fi inchisa dintr-o pozitie accesibila, situata la distanta de vana; si

v) vana trebuie sa ramana eficienta in caz de avarie a dispozitivului exterior de comanda a functionarii acesteia;

b) o vana externa situata de asemenea cat mai aproape posibil de rezervor; si

c) o inchidere etansa la lichide la extremitatea conductei de golire, care poate fi o flansa sau un buson filetat.

Pentru un rezervor captusit, vana interioara ceruta la 2.6.3 a) poate fi inlocuita de o vana externa suplimentara. Constructorul trebuie sa satisfaca prescriptiile autoritatii competente sau organismului autorizat de aceasta.

Dispozitive de siguranta

Toate cisternele mobile trebuie prevazute cu cel putin un dispozitiv de decompresiune. Toate aceste dispozitive trebuie concepute, construite si marcate astfel incat sa satisfaca autoritatea competenta sau organismul autorizat de aceasta.

Dispozitive de decompresiune

Fiecare cisterna mobila cu o capacitate de cel putin 1 900 litri si fiecare compartiment independent al unei cisterne mobile cu o capacitate comparabila trebuie prevazut cu cel putin un dispozitiv de decompresiune cu arc si in plus, poate fi prevazut cu un disc de rupere sau cu un element fuzibil montat in paralel cu dispozitivul cu arc, cu exceptia cazului in care in instructiunea de transport in cisterne mobile de la 4.2.5.2.6 exista o referinta la 2.8.3 care interzice acest lucru. Dispozitivele de decompresiune trebuie sa aiba un debit suficient pentru a impiedica spargerea rezervorului datorita unei suprapresiuni sau unei depresiuni ce rezulta in urma umplerii, golirii sau de incalzirii continutului.

Dispozitive de decompresiune trebuie concepute astfel incat sa impiedice patrunderea de corpuri straine, scurgeri de lichid sau dezvoltarea unei suprapresiuni periculoase.

Atunci cand acest lucru este cerut, pentru anumite substante, de o instructiune de transport in cisterne mobile specificata in coloana (10) a tabelului A din capitolul 3.2, descrisa la 4.2.5.2.6, cisternele mobile trebuie prevazute cu un dispozitiv de decompresiune omologat de autoritatea competenta. Numai in cazul unei cisterne mobile destinata transportului unei substante si prevazuta cu un dispozitiv de decompresiune omologat, construit din materiale compatibile cu substanta transporta, acest dispozitiv trebuie sa comporte un disc de rupere in amonte de un dispozitiv de decompresiune cu arc. Atunci cand un disc de rupere este inserat in serie cu dispozitivul de decompresiune prescris, spatiul cuprins intre discul de rupere si dispozitiv trebuie racordat la un manometru sau la un alt indicator corespunzator care permite detectarea unei rupturi, a unei gauri sau defect de etanseitate care ar putea determina proasta functionare a sistemului de decompresiune. Discul de rupere trebuie sa cedeze la o presiune nominala superioara cu 10 % presiunii de inceput a deschiderii dispozitivului.

Cisternele mobile avand o capacitate mai mica de 1 900 litri trebuie prevazute cu un dispozitiv de decompresiune, care poate fi un disc de rupere daca acesta satisface prescriptiile de la 2.11.1. Daca nu este utilizat un dispozitiv de decompresiune cu arc, discul de rupere trebuie sa cedeze la o presiune nominala egala cu presiunea de incercare.

Daca rezervorul este echipat pentru golirea sub presiune, conducta de alimentare trebuie prevazuta cu un dispozitiv de decompresiune reglabile pentru a functiona la o presiune care nu trebuie sa fie superioara PLMA a rezervorului si de asemenea, trebuie montata o vana cat mai aproape posibil de rezervor.

Reglarea dispozitivelor de decompresiune

Trebuie notat ca dispozitivele de decompresiune nu trebuie sa functioneze decat in caz de temperatura foarte ridicata, deoarece rezervorul nu trebuie supus la nici o variatie de presiune excesiva in conditii de transport normale (vezi paragraful 2.12.2).

Dispozitivul de decompresiune prescris trebuie reglat pentru a incepe sa se deschida sub o presiune nominala egala cu cinci sesimi din presiunea de incercare pentru rezervoarele avand o presiune de incercare care nu depaseste 4,5 bar, si la 110 % din doua treimi din presiunea de incercare pentru rezervoarele avand o presiune de incercare mai mare de 4,5 bar. Dispozitivul trebuie sa se reinchida dupa decompresiune la o presiune care nu trebuie sa fie inferioara cu mai mult de 10 % din presiunea de inceput a deschiderii. Dispozitivul trebuie sa ramana inchis la orice presiune mai mica. Aceasta prescriptie nu interzice utilizarea de supape de depresiune sau o combinatie de dispozitive de decompresiune si supape de depresiune.

Elemente fuzibile

Elementele fuzibile trebuie sa functioneze la o temperatura situata intre 110 °C si 149 °C, cu conditia ca presiunea in rezervor la temperatura de fuziune sa nu depaseasca presiunea de incercare. Aceste elemente fuzibile trebuie plasate la partea superioara a rezervorului cu intrarile in spatiul cu vapori si nu trebuie in nici un caz sa fie protejate de caldura exterioara. Elementele fuzibile nu trebuie sa fie utilizate pe cisternele mobile a caror presiune de incercare este superioara la 2,65 bar. Elementele fuzibile utilizate pe cisternele mobile pentru substante transportate la temperatura ridicata trebuie concepute pentru a functiona la o temperatura superioara temperaturii maxime intalnite pe parcursul transportului si trebuie sa corespunda cerintelor autoritatii competente sau organismului desemnat de aceasta.

Disc de rupere

Cu exceptia unei prescriptii contrare celei de la 2.8.3, discurile de rupere trebuie sa cedeze la o presiune nominala egala cu presiunea de incercare in intervalul de temperaturi de calcul. Daca sunt utilizate discuri de rupere, trebuie sa se ia in considerare in special prescriptiile de la 2.5.1 si 2.8.3.

Discurile de rupere trebuie adaptate la depresiunea care poate fi produsa in cisterna mobila.

Debitul dispozitivelor de decompresiune

Dispozitivul de decompresiune cu arc vizat la 2.8.1 trebuie sa aiba sectiunea de trecere minima echivalenta unui orificiu de 31,75 mm in diametru. Supapele la depresiune, atunci cand ele exista, trebuie sa aiba sectiunea de trecere minima de 284 mm

Debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune (luand in considerare reducerea acestui debit cand cisterna mobila este echipata cu discuri de rupere care preced dispozitivele de decompresiune cu arc sau cand aceste dispozitive sunt prevazute cu pasaje de flacara), in conditiile in care cisterna este total inconjurata de flacari, trebuie sa fie suficient pentru a limita presiunea in rezervor la o valoare ce nu depaseste cu mai mult de 20 % presiunea de inceput a deschiderii dispozitivului de decompresiune. Pot fi utilizate dispozitive de decompresiune de urgenta pentru a atinge debitul de decompresiune prescris. Aceste dispozitive pot sa fie elemente fuzibile, dispozitive cu arc, discuri de rupere sau o combinatie de dispozitive cu arc si de discuri de rupere. Debitul total necesar dispozitivelor de decompresiune poate fi determinat prin intermediul formulei de la 2.12.2.1 sau tabelului de la 2.12.2.3.

Pentru a se determina debitul total necesar dispozitivelor de decompresiune, care trebuie considerat ca fiind suma debitelor individuale ale tuturor dispozitivelor, se utilizeaza formula urmatoare:

unde

Q = debitul minim necesar pentru evacuarea aerului, in m³/s, in conditii normale: presiunea de 1 bar si temperatura de 0 °C (273 K);

F = coeficient a carui valoarea este data dupa cum urmeaza:

rezervoare fara izolatie termica : F = 1

rezervoare cu izolatie termica : F = U(649 ­ t)/13,6, insa in nici un caz mai mic de 0,25.

unde :

U = conductivitatea termica a izolatiei la 38 °C, exprimata in kW  m K

t = temperatura reala a substantei in timpul incarcarii (°C); daca aceasta temperatura nu este cunoscuta, t = 15 °C .

Formula de mai sus pentru rezervoarele cu izolatie termica poate fi utilizata pentru a se determina F cu conditia ca izolatia sa fie conforma cu 2.12.2.4.

A = suprafata totala externa, in m², a rezervorului;

Z = factor de compresibilitate a gazelor in conditii de acumulare (daca acest factor nu este cunoscut,  Z = 1,0);

T = temperatura absoluta, in Kelvin (°C + 273) in amonte de dispozitivele de decompresiune, in conditiile de acumulare;

L = caldura latenta de vaporizare a lichidului, in kJ/kg, in conditiile de acumulare;

M = masa moleculara a gazelor evacuate;

C = constanta care provine dintr-o formula de mai jos si care depinde de raportul k a caldurile specifice :

unde

c_p este caldura specifica la presiunea constanta si

c_v este caldura specifica la volum constant;

Atunci cand k > 1:

Atunci cand k = 1 sau k nu este cunoscut

unde e este constanta matematica 2,7183.

Constanta C poate fi obtinuta de asemenea cu ajutorul tabelului de mai jos:

2.12.2.2 In locul formulei de mai sus, se poate aplica, pentru rezervoarele destinate transportului de lichide, la dimensionarea dispozitivelor de decompresiune, tabelul de la 2.12.2.3. Acest tabel necesita un coeficient de izolatie F = 1 si valorile trebuie ajustate in consecinta daca rezervorul este izolat termic. Valorile altor parametrii aplicati in calculul acestui tabel sunt date in continuare:

M = 86,7 T = 394 K

L = 334,94 kJ/kg C = 0,607

Z = 1

Debitul minim necesar evacuarii, Q, in metri cubi de aer pe secunda la 1 bar si 0 °C (273 K)

Sistemele de izolatie utilizate pentru a limita capacitatea de degajare trebuie aprobate de autoritatea competenta sau de organismul autorizat de aceasta. In toate cazurile, sistemele de izolatie aprobate in acest scop trebuie :

a) sa-si mentina eficienta la orice temperatura pana la 649 °C; si

b) sa fie invelite cu un material avand un punct de fuziune egal sau mai mare de 700 °C.

Marcarea dispozitivelor de decompresiune

Pe fiecare dispozitiv de decompresiune, Informatiile urmatoare trebuie marcate cu caractere lizibile si de nesters:

a) presiunea (in bar sau kPa) sau temperatura (in °C) nominale de descarcare;

b) tolerantele admisibile pentru presiunea de deschidere a dispozitivelor de decompresiune cu arc;

c) temperatura de referinta corespunzatoare presiunii nominale a discurilor de rupere;

d) tolerantele temperaturii admisibile pentru elementele fuzibile; si

e) debitul nominal al dispozitivelor de decompresiune cu arc, discuri de rupere sau elemente fuzibile, in m³ de aer pe secunda (m³/s).

In masura posibilului, informatiile urmatoare trebuie de asemenea sa fie indicate :

f) numele fabricantului si numarul de referinta corespunzator al dispozitivului.

Debitul nominal marcat pe dispozitivele de decompresiune trebuie calculat conform ISO 4126­1:1991.

Racordarea dispozitivelor de decompresiune

Racordurile dispozitivelor de decompresiune trebuie sa aiba dimensiuni suficiente pentru ca debitul necesar sa poata trece fara restrictii pana la dispozitivul de siguranta. Nu trebuie sa fie instalata o vana intre rezervor si dispozitivele de decompresiune in afara cazului ca acestea sunt dublate de dispozitive echivalente pentru a permite intretinerea sau in alte scopuri si daca vanele care servesc dispozitivelor utilizate sunt blocate in functia deschis, sau vanele sunt interconectate printr-un sistem de blocare astfel incat cel putin unul din dispozitivele duble sa fie mereu in functiune. Nu trebuie sa existe nici o obstructie spre un dispozitiv de aerisire sau un dispozitiv de decompresiune care ar putea limita sau intrerupe fluxul de degajare a rezervorului prin aceste dispozitive. Dispozitivele de aerisire sau conductele de evacuare situate in aval de dispozitivele de decompresiune, atunci cand sunt utilizate, trebuie sa permita evacuarea de vapori sau lichide in atmosfera exercitand numai o contra-presiune minima la dispozitivele de decompresiune.

Amplasarea dispozitivelor de decompresiune

Intrarile dispozitivelor de decompresiune trebuie plasate la partea de sus a rezervorului, cat mai aproape posibil de centrul longitudinal si transversal al rezervorului. In conditii de incarcare maxima, toate intrarile dispozitivelor de decompresiune trebuie situate in zona cu vapori a rezervorului si dispozitivele trebuie instalate astfel incat vaporii sa poata fi evacuati fara a intalni obstacole. Pentru substantele inflamabile, vaporii evacuati trebuie dirijati spre spatele rezervorului astfel incat sa nu poata fi readusi catre acesta. Dispozitive de protectie care deviaza jetul de vapori sunt admise, cu conditia ca debitul necesar dispozitivelor de decompresiune sa nu fie redus.

Trebuie luate masuri pentru a pune dispozitivele de decompresiune in afara accesului persoanelor neautorizate si pentru a evita ca acestea sa fie deteriorate in caz de rasturnare a cisternei mobile.

Dispozitive de masurare a continutului

Joje din sticla si din alte materiale fragile care ar putea intra in contact direct cu continutul cisternei nu trebuie sa fie utilizate.

Suporti, cadre, dispozitive de ridicare de ridicare si de ancorare ale cisternelor mobile

Cisternele mobile trebuie concepute si construite cu suporti ce ofera o baza stabila in timpul transportului. Fortele mentionate la 2.2.12 si coeficientul de siguranta indicat la 2.2.13 trebuie luate in considerare in aceasta privinta. Patinele, cadrele, reazemele sau alte structuri similare sunt acceptate.

Solicitarile combinate exercitate de suporti (cadru, etc.) si de dispozitivele de ridicare si de ancorare ale cisternei mobile nu trebuie sa determine forte excesive in orice parte a rezervorului. Toate cisternele mobile trebuie prevazute cu dispozitive de ridicare permanente si dispozitive de ancorare. Aceste dispozitive de ridicare trebuie sa fie montate, de preferinta, pe suportii cisternei mobile, insa ele pot fi montate pe placile de ranforsare fixate la rezervor, in punctele in care acesta este sustinut.

Conceperea de suporti si cadre, trebuie sa ia in considerare efectele de coroziune datorate conditiilor ambiante.

Trecerile pentru bratele elevatorului trebuie sa poata fi obturate. Mijloacele de obturare a acestor treceri trebuie sa fie un element permanent al cadrului sau trebuie sa fie fixate permanent la cadru. Cisternele mobile cu un singur compartiment, a carui lungime este mai mica de 3,65 m, nu trebuie sa fie prevazute cu astfel de treceri obturate, cu conditia ca:

a) rezervorul, inclusiv toate fitingurile sale sa fie bine protejate impotriva socurilor provocate de bratele aparatelor de ridicare; si

b) distanta dintre centrele trecerilor sa fie cel putin egala cu jumatate din lungimea maxima a cisternei mobile.

Daca cisternele mobile nu sunt protejate in timpul transportului conform 4.2.1.2, rezervoarele si echipamentele de lucru trebuie protejate impotriva deteriorarii rezervorului si a echipamentelor determinate de un impact lateral sau longitudinal, sau de o rasturnare. Organele exterioare trebuie protejate astfel incat continutul rezervorului sa nu poata fi evacuat in caz de soc sau de rasturnare a cisternei mobile pe fitingurile sale. Exemple de masuri de protectie:

a) protectia impotriva socurilor laterale, care poate fi constituita de bare longitudinale care protejeaza rezervorul pe cele doua laturi, la inaltimea axei mediane;

b) protectia cisternelor mobile impotriva rasturnarii, care poate fi constituita de inele de ranforsare sau de bare fixate transversal pe cadru;

c) protectia impotriva impactului din spate, care poate fi constituita de un par-soc sau un cadru;

d) protectia rezervorului impotriva deteriorarii determinate de socuri sau rasturnare utilizand un cadru ISO conform ISO 1496­3:1995.

Omologare de tip

Pentru fiecare nou tip de cisterna mobila, autoritatea competenta sau un organism desemnat de aceasta, trebuie stabileasca un certificat de omologare de tip. Acest certificat trebuie sa ateste ca cisterna mobila a fost controlata de autoritatea competenta, corespunde utilizarii pentru care este destinata si prescriptiilor generale specificate in prezentul capitol si, daca este cazul, dispozitiilor referitoare la substantele prevazute in capitolul 4.2 si in tabelul A din capitolului 3.2. Atunci cand o serie de cisterne mobile este fabricata fara a modifica conceptia, certificatul este valabil pentru toata seria. Certificatul trebuie sa mentioneze raportul de incercare al prototipului, substantele sau grupele de substante al caror transport este autorizat, materialele de constructie a rezervorului si ale acoperirii interioare (daca este cazul), precum si numarul de omologare. Acesta trebuie sa se compuna din semnul distinctiv sau marca distinctiva a statului in care omologarea a fost data, cu alte cuvinte din simbolul vehiculelor in circulatie internationala prevazut de Conventia de la Viena privind circulatia rutiera (1968), si din numarul de inmatriculare. Certificatele trebuie sa indice intelegerile alternative eventuale, conform 1.2. O omologare de tip poate servi pentru omologarea cisternelor mobile de dimensiuni mai mici fabricate din materiale de aceeasi natura si de aceeasi grosime, conform aceleiasi tehnici de fabricare, cu suporti identici si inchideri si alte accesorii echivalente.

Raportul de incercare a prototipului trebuie sa cuprinda cel putin :

a) rezultatele incercarilor aplicabile referitoare la cadru, specificate in  ISO 1496‑3:1995;

b) rezultatele controlului si incercarii initiale conform 2.19.3; si

c) daca este cazul, rezultatele incercarii la impact conform 2.19.1.

Inspectii si incercari

Cisternele portabile care corespund definitiei containerului din Conventia Internationala pentru Containere Sigure (CSC), 1972, modificata, nu vor fi utilizate, cu exceptia cazului in care se califica cu succes prin supunerea unui prototip reprezentativ din fiecare model la Testul de Impact Dinamic, Longitudinal descris in Manualul de Teste si Criterii, Partea IV, Sectiunea 41.

Rezervorul si echipamentele fiecarei cisterne mobile trebuie supuse la un prim control si la o prima incercare inaintea punerii in exploatare (control si incercare initiale) si apoi, la inspectii si incercari la intervale de cinci ani maximum (control si incercari periodice la cinci ani), cu un control si o incercare periodica intermediara (control si incercare periodice la un interval de doi ani si jumatate). Controlul si incercarea la intervalul de doi ani si jumatate pot fi efectuate in cele trei luni care preced sau urmeaza datei specificate. Un control si o incercare exceptionale, atunci cand acestea sunt necesare conform 2.19.7, sunt efectuate fara sa se ia in considerare ultimul control si incercare periodice.

Controlul si incercarea initiale ale unei cisterne mobile trebuie sa cuprinda o verificare a caracteristicilor de proiectare, o examinare interioara si exterioara a cisternei mobile si organelor sale, luandu-se in considerare substantele care trebuie sa fie transportate, si o incercare la presiune. Inainte ca cisterna mobila sa fie pusa in serviciu, trebuie procedat la o incercare de etanseitate si la verificarea bunei functionari a echipamentului de lucru. Daca rezervorul si organele sale au fost supuse separat la o incercare la presiune, ele trebuie supuse impreuna, dupa asamblare, la o incercare de etanseitate.

Controlul si incercarea periodice la cinci ani trebuie sa cuprinda un examen interior si exterior, precum si, ca regula generala, o incercare la presiune hidraulica. Invelisul de protectie, de izolatie termica sau altele nu trebuie inlaturate decat in masura in care acest lucru este indispensabil pentru o apreciere sigura a starii cisternei mobile. Daca rezervorul si echipamentele sale au fost supuse separat la incercarea de presiune, ele trebuie supuse impreuna, dupa asamblare, la o incercare de etanseitate.

Controlul si incercarea periodice intermediare la intervale de doi ani si jumatate trebuie sa cuprinda cel putin un examen interior si exterior al cisternei mobile si organelor sale, luandu-se in considerare substantele care trebuie sa fie transportate, o incercare de etanseitate si o verificare a bunei functionari a echipamentului de lucru. Invelisul de protectie, de izolatie termica sau altele nu trebuie inlaturate decat in masura in care este indispensabil pentru o apreciere sigura a starii cisternei mobile. Pentru cisternele mobile destinate sa transporte o singura substanta, examinarea interioara la intervale de doi ani si jumatate poate fi omis sau inlocuit cu alte metode de incercare sau proceduri de control, specificate de autoritatea competenta sau organismul desemnat de aceasta.

Cisternele mobile nu pot fi incarcate si prezentate pentru transport dupa data de expirare a controlului si incercarii periodice la intervale de cinci ani sau de doi ani si jumatate prescrise la 2.19.2. Totusi, cisternele mobile incarcate inaintea datei de expirare a validitatii controlului si incercarii periodice pot fi transportate in timpul unei perioade ce nu depaseste trei luni de la aceasta data. In plus, o cisterna mobila poate fi transportata dupa aceasta data in urmatoarele conditii:

a) dupa golire, insa inaintea curatarii, pentru a fi supusa urmatoarei incercari sau controlului, inainte de a fi din nou incarcata; si

b) in afara cazului ca autoritatea competenta dispune altfel, intr-o perioada ce nu depaseste sase luni de la expirarea datei ultimului control sau incercare, pentru a permite returnarea substantei periculoase pentru eliminare sau reciclare. Documentul de transport trebuie sa mentioneze aceasta exceptie.

Control si incercari exceptionale se impun atunci cand cisterna mobila prezinta semne de deteriorare sau coroziune, pierderi, sau alte defecte ce indica o deficienta susceptibila de a compromite integritatea cisternei mobile. Extinderea controlului si a incercarii exceptionale trebuie sa depinda de gradul de degradare sau deteriorare a cisternei mobile. Ele trebuie sa cuprinda cel putin controlul si incercarea efectuate la un interval de doi ani si jumatate conform 2.19.5.

Examinarea interioara si exterioara trebuie sa asigure ca :

a) rezervorul este inspectat pentru a observa prezenta de gauri, coroziune sau abraziune, semne de taiere, deformari, defecte de sudura si orice alta deteriorare, inclusiv scurgeri, susceptibile de a face ca cisterna mobila sa nu fie sigura in timpul transportului;

b) conductele, supapele, sistemele de incalzire sau de racire si garniturile de etanseitate sunt inspectate pentru a decela semnele de coroziune si alte defecte, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face ca cisterna mobila sa nu fie sigura in timpul incarcarii, golirii sau transportului;

c) dispozitivele de strangere a capacelor gurilor de vizitare functioneaza corect si ca aceste capace sau garniturile lor de etansare nu prezinta pierderi;

d) suruburile sau piulitele lipsa sau nestranse de la orice racord cu flansa sau flanse oarbe sunt inlocuite sau stranse;

e) toate dispozitivele si supapele de urgenta sunt lipsite de coroziune, de deformare si de orice defect care ar putea sa impiedice functionarea normala. Dispozitivele de inchidere la distanta si vanele cu  inchidere automata trebuie manevrate pentru a verifica buna lor  functionare;

f) acoperirile, daca exista, sunt inspectate conform criteriilor indicate de catre fabricantii lor;

g) marcajele prescrise pentru cisterna mobila sunt lizibile si conforme prescriptiilor aplicabile; si

h) cadrul, suportii si dispozitivele de ridicare ale cisternei mobile sunt in buna stare.

Inspectiile si incercarile indicate la 2.19.1, 2.19.3, 2.19.4, 2.19.5 si 2.19.7 trebuie sa fie efectuate de catre sau in prezenta unui expert autorizat de autoritatea competenta sau organismul desemnat de aceasta. Daca incercarea la presiune face parte din control si incercare, aceasta este efectuata la presiunea indicata pe placa aplicata pe cisterna mobila. Atunci cand se afla sub presiune, cisterna mobila trebuie inspectata pentru a observa orice scurgere a rezervorului, tubulaturii sau echipamentului.

In toate cazurile in care rezervorul a suferit operatii de taiere, de incalzire sau de sudura, aceste lucrari trebuie sa primeasca aprobarea autoritatii competente sau a organismului desemnat, luandu-se in considerare codul pentru recipiente sub presiune utilizat pentru constructia rezervorului. O incercare la presiune trebuie efectuata la presiunea de incercare initiala dupa terminarea lucrarilor.

Daca este descoperita o deteriorare susceptibila de a afecta siguranta, cisterna mobila nu trebuie sa fie repusa in serviciu inainte de fi reparata si supusa unei noi incercari.

Marcare

Fiecare cisterna mobila trebuie sa poarte o placa din metal rezistenta la coroziune, fixata permanent intr-un loc vizibilsi usor accesibil la inspectie. Daca, din motive de constructie a cisternei mobile, placa nu poate fi fixata permanent pe rezervor, trebuie marcate pe acesta cel putin informatiile cerute prin codul pentru recipiente sub presiune. Pe aceasta placa trebuie marcate prin stantare sau prin orice alt mijloc asemanator, informatiile de mai jos.

Tara de fabricatie

Numele sau marca fabricantului

Numarul de serie al fabricantului

Organismul desemnat pentru omologarea de tip

Numarul de inmatriculare al proprietarului

Anul de fabricare

Codul pentru recipiente sub presiune conform caruia a fost construit rezervorul

Presiunea de incercare bar/kPa (presiunea manometrica)

PLMA bar/kPa (presiunea manometrica) 

Presiunea exterioara de calcul  bar/kPa (presiunea manometrica) 

Intervalul de temperaturi de calcul,  °C la  °C

Capacitatea in apa, la 20 °C litri

Capacitatea in apa a fiecarui compartiment litri la 20 °C

Data incercarii initiale la presiune si identificarea martorului

PLMA pentru sistemul de incalzire sau de racire in bar/kPa (presiunea manometrica) ²

Materialul rezervorului si referinta la standardele de material

Grosimea echivalenta a otelului de referinta mm

Materialul de acoperire (daca exista)

Data si tipul ultimei(lor) incercari periodice

Luna Anul Presiunea de incercare bar/kPa (presiunea manometrica) ²

Poansonul expertului care a realizat sau asistat la ultima incercare.

Informatiile urmatoarele trebuie marcate pe cisterna mobila ‑insasi, sau pe o placa de metal fixata pe cisterna mobila :

Numele operatorului

Denumirea substantei(lor) transportate si temperatura medie maxima a continutului, daca este mai mare de 50 °C

Masa bruta maxima admisibila (MBMA) kg

Tara kg.

NOTA : Pentru identificarea substantei transportate, vezi Partea 5.

Daca o cisterna mobila este conceputa si omologata pentru manipularea pe mare deschisa, cuvintele 'CISTERNA MOBILA OFFSHORE' trebuie sa figureze pe placa de identificare.

Prescriptii referitoare la conceptia si constructia cisternelor mobile destinate  transportului de gaze lichefiate nerefrigerate, precum si la inspectiile si incercarile la care acestea trebuie supuse

Definitii

Pentru scopurile prezentei sectiuni, se intelege prin:

Cisterna mobila, o cisterna multimodala avand o capacitate mai mare de 450 litri, utilizata pentru transportul de gaze lichefiate nerefrigerate apartinand clasei 2. Cisterna mobila comporta un rezervor prevazut cu echipamentul de lucru si echipamentul de structura necesare pentru transportul de gaze. Cisterna mobila trebuie sa poata fi umpluta si golita fara inlaturarea echipamentului de structura. Ea trebuie sa posede elemente stabilizatoare exterioare rezervorului si sa poata fi ridicata atunci cand este plina. Cisterna trebuie conceputa in principal pentru sa fi incarcata pe un vehicul de transport sau o nava si echipata cu patine, suport sau accesorii care sa faciliteze manipularea mecanica. Vehiculele‑cisterna rutiere, vagoanele-cisterna, cisternele nemetalice, recipientele mari pentru vrac (RMV), buteliile de gaz si recipientele de dimensiuni mari nu sunt considerate ca fiind cisterne mobile;

Rezervor, partea cisternei mobile care contine gazul lichefiat nerefrigerat de transportat (cisterna propriu-zisa), inclusiv deschiderile si mijloacele lor de obturare, insa excluzand echipamentul de lucru si echipamentul de structura exterior;

Echipament de lucru, aparatele de masura si dispozitivele de incarcare si de golire, de aerisire, de siguranta si de izolatie;

Echipament de structura, elementele de ranforsare, de fixare, de protectie si de stabilizare exterioare rezervorului;

Presiunea de lucru maxima autorizata (PLMA), o presiune care nu este mai mica decat cea mai mare dintre presiunile urmatoare, masurate in partea de sus a rezervorului in pozitia sa de exploatare, insa in nici un caz mai mica de 7 bar :

a) presiunea manometrica efectiva maxima autorizata in rezervor in timpul incarcarii sau golirii; sau

b) presiunea manometrica efectiva maxima pentru care rezervorul este conceput, care trebuie sa fie:

i) pentru un gaz lichefiat nerefrigerat enumerat in instructiunea de transport in cisterne mobile T50 de la 4.2.5.2.6, PLMA (in bar) prescrisa in instructiunea T50 pentru gazul in cauza;

ii) pentru alte gaze lichefiate nerefrigerate, cel mult suma dintre:

­ presiunea absoluta a vaporilor (in bar) gazului lichefiat nerefrigerat la temperatura de referinta de calcul diminuata cu 1 bar; si

­ presiunea partiala (in bar) a aerului sau altui gaz din spatiul neumplut, asa cum este determinata de temperatura de referinta de calcul si de dilatarea fazei lichide datorata cresterii temperaturii medii a continutului t_r - t_f (t_f = temperatura de incarcare, de obicei 15 °C, t_r = temperatura maxima medie a continutului, 50 °C);

Presiunea de calcul, presiunea utilizata in calcul conform unui cod agreat pentru recipiente sub presiune. Presiunea de calcul nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai mare dintre valorile urmatoare:

a) presiunea manometrica maxima efectiva autorizata in rezervor in timpul incarcarii sau golirii; sau

b) suma dintre:

i) presiunea manometrica efectiva maxima pentru care rezervorul este conceput conform alineatului b) de la definitia PLMA (vezi paragraful de mai sus; si

ii) presiunea hidrostatica calculata pe baza fortelor statice specificate la 3.2.9, insa nu mai mica de 0,35 bar;

Presiunea de incercare, presiunea manometrica maxima in partea de sus a rezervorului in timpul incercarii la  presiune;

Incercarea de etanseitate, incercare ce consta in a supune, cu ajutorul unui gaz, rezervorul si echipamentul sau de lucru la o presiune interna efectiva de cel putin 25 % din PLMA;

Masa bruta maxima admisibila (MBMA), suma dintre tara cisternei mobile si cea mai mare sarcina autorizata pentru transport;

Otel de referinta, un otel avand o rezistenta la tractiune de 370 N/mm² si o alungire la rupere de 27 %;

Otel moale, un otel avand o rezistenta la tractiune minima garantata de la 360 N/mm² la 440 N/mm² si o alungire la rupere minima garantata conform 3.3.3.3;

Intervalul de temperaturi de calcul al rezervorului trebuie sa fie de la - 40 °C la 50 °C pentru gazele lichefiate nerefrigerate transportate in conditiile ambiante. Temperaturi de calcul mai severe trebuie avute in vedere pentru cisternele mobile supuse la conditii climatice mai grele;

Temperatura de referinta de calcul, temperatura la care presiunea vaporilor continutului este determinata pentru calculul PLMA. Temperatura de referinta de calcul trebuie sa fie mai mica decat temperatura critica a gazelor lichefiate nerefrigerate de transportat pentru a asigura mentinerea gazului in stare lichefiata. Aceasta valoare, pentru diverse tipuri de cisterne mobile, este urmatoarea:

a) rezervor cu un diametru maxim de 1,5 m la: 65 °C;

b) rezervor cu un diametru mai mare de 1,5 m :

i) fara izolatie si nici para-solar: 60 °C;

ii) cu para-solar (vezi paragraful 3.2.12) : 55 °C; si

iii) cu izolatie (vezi paragraful 3.2.12) : 50 °C;

Densitatea de incarcare, masa medie a gazului lichefiat nerefrigerat pe litru de capacitate a rezervorului (kg/l). Densitatea de incarcare este indicata in instructiunea de transport in cisterne mobile T50 la 4.2.5.2.6.

Intelegere alternativa, un agrement acordat de autoritatea competenta pentru o cisterna mobila sau un CGEM conceput, construit sau incercat conform altor prescriptii tehnice sau metode de incercare decat cele definite in prezentul capitol.

Prescriptii generale referitoare la proiectare si constructie

Rezervoarele trebuie concepute si construite conform prescriptiilor unui cod pentru recipiente sub presiune agreat de autoritatea competenta. Ele trebuie construite din otel apt pentru formare. In principiu, materialele trebuie sa fie conforme cu standardele nationale sau internationale. Pentru rezervoarele sudate, nu trebuie utilizate decat materiale a caror sudabilitate a fost demonstrata. Imbinarile sudate trebuie fabricate conform regulilor tehnice si trebuie sa ofere garantii de siguranta. Daca procedeul de fabricare sau materialele utilizate necesita acest lucru, rezervoarele trebuie supuse unui tratament termic pentru a garanta o rezistenta adecvata a sudurii si  zonelor afectate termic. La alegerea materialului, intervalul de temperaturi de calcul trebuie avut in vedere cu respectarea riscurilor de rupere fragila sub tensiune, de fisurare prin coroziune si a rezistentei la socuri. Daca  este utilizat un otel cu granulatie fina, valoarea garantata a limitei de elasticitate aparenta nu trebuie sa fie mai mare de 460 N/mm² si valoarea garantata a limitei superioare de rezistenta la tractiune nu trebuie sa fie mai mare de 725 N/mm² conform specificatiilor materialului. Materialele cisternei mobile trebuie adaptate la mediul exterior care ar putea fi intalnite in timpul transportului.

Rezervoarele cisternelor mobile, organele lor si tubulatura trebuie construite:

a) dintr-un material care sa fie practic inalterabil la gazul(le) lichefiat(e) nerefrigerat(e) de transportat;

b) dintr-un material care sa fie pasiv sau neutru la reactia chimica.

Garniturile de etansare trebuie fabricate din materiale compatibile cu gazul lichefiat nerefrigerat de transportat.

Contactul intre metale diferite, sursa de coroziune galvanica, trebuie evitat.

Materialele cisternei mobile, inclusiv dispozitivele acesteia, garniturile de etansare si accesoriile, nu trebuie sa poata altera gazul lichefiat nerefrigerat care trebuie transportat in cisterna mobila.

Cisternele mobile trebuie concepute si construite cu suporti ce ofera o baza stabila in timpul transportului si cu dispozitive de ridicare si de ancorare adecvate.

Cisternele mobile trebuie concepute pentru a suporta, fara pierderea continutului, presiunea interna exercitata de catre continut si sarcinile statice, dinamice si termice, in conditii normale de manipulare si de transport. Conceptia trebuie sa demonstreze ca efectele de oboseala cauzate de aplicarea repetata a acestor sarcini pe durata de viata prevazuta a cisternei mobila au fost luate in considerare.

Rezervoarele trebuie concepute pentru a rezista fara deformare permanenta la o presiune exterioara de cel putin 0,4 bar (presiune manometrica). Atunci cand rezervorul trebuie supus la o depresiune apreciabila inaintea incarcarii sau in timpul golirii, trebuie conceput pentru a rezista la o suprapresiune exterioara de cel putin 0,9 bar (presiune manometrica) si verificat la aceasta presiune.

Cisternele mobile si mijloacele lor de fixare trebuie sa poata suporta, la sarcina maxima autorizata, urmatoarele forte statice aplicate separat :

a) in directia de transport, de doua ori MBMA multiplicata prin acceleratia gravitationala (g) 

b) orizontal, perpendicular pe directia de transport, MBMA (in cazul in care directia de transport nu este clar determinata, fortele trebuie sa fie egale cu de doua ori MBMA) multiplicata prin acceleratia gravitationala (g)

c) vertical, de jos in sus, MBMA multiplicata prin acceleratia gravitationala (g) ; si

d) vertical, de sus in jos, de doua ori MBMA (sarcina totala ingloband efectul gravitatiei) multiplicata prin acceleratia gravitationala (g)

La fiecare din fortele de la 3.2.9, trebuie respectati  urmatorii coeficienti de siguranta:

a) pentru materiale metalice avand o limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 fata de limita de elasticitate aparenta garantata; sau

b) pentru materiale metalice care nu au limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 fata de limita de elasticitate garantata la 0,2 % alungire si, pentru oteluri austenitice, la 1 % alungire.

Valoarea limitei de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata va fi valoarea specificata in standardele nationale sau internationale de materiale. In cazul otelurilor austenitice, valorile minime specificate pentru limita de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata in standardele de materiale pot fi marite pana la 15 % daca aceste valori mai ridicate sunt atestate in certificatul de control al materialelor. Daca nu exista standarde pentru metalul in cauza, valoarea utilizata pentru limita de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata trebuie aprobata de autoritatea competenta.

Daca rezervoarele destinate transportului de gaze lichefiate nerefrigerate sunt echipate cu o izolatie termica, aceasta trebuie sa corespunda conditiilor de mai jos:

a)    trebuie constituita de un ecran care sa acopere cel putin treimea superioara dar nu mai mult de jumatatea superioara a suprafetei rezervorului, si sa fie separata de rezervor printr-un strat de aer de circa 40 mm grosime;

b)    trebuie constituita de o acoperire completa, de grosime suficienta, din materiale izolante protejate astfel incat aceasta acoperire sa nu poata fi impregnata de umiditate, sau sa fie deteriorata in conditii normale de transport si a  obtine o conductivitate termica maxima de 0,67 (W.m .K

c) daca acoperirea de protectie este inchisa astfel incat sa fie etansa la gaze, trebuie prevazut un dispozitiv care sa impiedice ca presiunea in stratul de izolatie sa nu atinga o valoare periculoasa in caz de scurgeri din rezervor sau din echipamentele sale; si

d)    izolatia termica nu trebuie sa impiedice accesul la organele sau la dispozitivele de golire.

Cisternele mobile destinate transportului de gaze lichefiate nerefrigerate trebuie sa poata fi electric legate la pamant.

Criterii de proiectare

Rezervoarele trebuie sa aiba o sectiune transversala circulara.

Rezervoarele trebuie concepute si construite pentru a rezista la o presiune de incercare cel putin egala cu 1,3 ori presiunea de calcul. Conceptia rezervorului trebuie sa ia in considerare valorile minime prevazute pentru PLMA in instructiunea de transport in cisterne mobile T50 de la 4.2.5.2.6, pentru fiecare gaz lichefiat nerefrigerat destinat transportului. Se atrage atentia asupra prescriptiilor referitoare la grosimea minima a rezervoarelor, formulate la 3.4.

Pentru otelurile care au o limita de elasticitate aparenta definita sau care sunt caracterizate de catre o limita de elasticitate garantata (in general limita de elasticitate la 0,2 % alungire sau la 1 % pentru otelurile austenitice), tensiunea primara a membranei σ (sigma) rezervorului, datorata presiunii de incercare, nu trebuie sa depaseasca cea mai mica dintre valorile 0,75 Re sau 0,50 Rm, unde :

Re = limita de elasticitate aparenta, in N/mm², sau limita de elasticitate garantata la 0,2 % alungire sau 1 %, in cazul otelurilor austenitice;

Rm = rezistenta minima la rupere prin tractiune, in N/mm².

Valorile Re si Rm utilizate trebuie sa fie valorile minime specificate in standardele nationale sau internationale de materiale. In cazul otelurilor austenitice, valorile minime specificate pentru Re si Rm conform standardelor de materiale pot fi marite pana la 15 % daca aceste valori mai ridicate sunt atestate in certificatul de control al materialului. Daca acesta nu exista pentru otelul in cauza, valorile pentru  Re si Rm utilizate trebuie aprobate de catre autoritatea competenta sau de organismul desemnat de aceasta.

Otelurile al caror raport Re/Rm este mai mare de 0,85 nu sunt admise pentru constructia de rezervoare sudate. Valorile pentru Re si Rm utilizate pentru a calcula acest raport trebuie sa fie cele specificate in certificatul de control al materialului.

Otelurile utilizate in constructia rezervoarelor trebuie sa aiba o alungire la rupere, in procente, de cel putin 10000/Rm, cu un minimum absolut de 16 % pentru otelurile cu granulatie fina si de 20 % pentru alte oteluri.

Pentru a determina caracteristicile reale ale materialelor, trebuie notat ca, pentru tabla, axa esantionului pentru incercari de tractiune trebuie sa fie perpendiculara (transversal) pe sensul de laminare. Alungirea permanenta la rupere trebuie masurata pe esantionul de incercare din sectiunea transversala rectangulara conform ISO 6892:1998, utilizand o lungime intre repere de 50 mm.

Grosimea minima a rezervorului

Grosimea minima a rezervorului trebuie sa fie egala cu cea mai ridicata dintre valorile urmatoare:

a) grosimea minima determinata conform prescriptiilor de la 3.4; sau

b) grosimea minima determinata conform codului agreat pentru recipiente sub presiune, luandu-se in considerare prescriptiile de la 3.3.

Virolele, extremitatile si capacele gurilor de vizitare ale rezervoarelor al caror diametru nu este mai mare de 1,80 m trebuie sa aiba cel putin 5 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o grosimea echivalenta daca sunt fabricate din alt otel. Rezervoarele al caror diametru depaseste 1,80 m trebuie sa aiba cel putin 6 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o grosime echivalenta daca sunt fabricate dintr-un alt otel.

Virolele, extremitatile si capacele gurilor de vizitare ale tuturor rezervoarelor nu trebuie sa aiba mai putin de 4 mm grosime oricare ar fi materialul de constructie.

Grosimea echivalenta a unui otel alta decat cea prescrisa pentru otelul de referinta conform 3.4.2 trebuie determinata cu ajutorul formulei urmatoare:

unde :

e₁ = grosimea echivalenta necesara (in mm) pentru otelul utilizat;

e₀ = grosimea minima (in mm) specificata pentru otelul de referinta la 3.4.2;

Rm₁ = rezistenta la tractiune minima garantata (in N/mm²) a otelului utilizat (vezi paragraful 3.3.3);

A₁ = alungirea la rupere minima garantata (in %) a otelului utilizat conform standardelor nationale sau internationale.

In nici un caz, grosimea peretelui nu trebuie sa fie inferioara valorilor prescrise de la 3.4.1 la 3.4.3. Toate partile rezervorului trebuie sa aiba grosimea minima fixata la 3.4.1 pana la 3.4.3. Aceasta grosime nu trebuie sa ia in considerare toleranta pentru coroziune.

Daca este utilizat un otel moale (vezi paragraful 3.1), nu este necesar de a efectua calculul cu ecuatia de la 3.4.4.

Nu trebuie sa aiba loc o variatie brusca a grosimii tablei la racordurile dintre extremitatile si virola rezervorului.

Echipament de lucru

Echipamentul de lucru trebuie dispus astfel incat sa fie protejat impotriva riscurilor smulgerii sau avarierii in cursul manevrarii sau transportului. Daca legatura dintre cadru si rezervor permite o deplasare relativa a subansamblelor, fixarea echipamentului trebuie sa permita aceeasi deplasare fara risc de avarie a organelor respective. Organele exterioare de golire (racordurile tubulaturii, piesele de inchidere), vana de inchidere interioara si scaunul sau trebuie protejate impotriva riscurilor smulgerii sub efectul fortelor exterioare ( utilizand de exemplu, zonele de forfecare). Dispozitivele de incarcare si de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si toate capacele de protectie trebuie sa poata fi asigurate impotriva unei deschideri neintentionate.

Toate orificiile rezervorului cu diametrul mai mare de 1,5 mm, cu exceptia celor pentru dispozitivele de decompresiune, deschiderile de inspectie sau gaurile de aerisire inchise trebuie prevazute cu cel putin trei dispozitive de inchidere in serie, independente unul de altul, primul fiind o vana de inchidere interioara, o supapa de limitare a debitului sau un dispozitiv echivalent, al doilea o vana exterioara si al treilea o flansa oarba sau un dispozitiv echivalent.

Daca o cisterna mobila este echipata cu o supapa de limitare a debitului, aceasta trebuie montata astfel incat scaunul sau sa se gaseasca la interiorul rezervorului sau la interiorul unei flanse oarbe sudate sau, daca este montat la exterior, suportii trebuie conceputi astfel incat in caz de soc, sa-si conserve eficacitatea. Supapele de limitare a debitului trebuie alese si montate astfel incat sa se inchida automat atunci cand debitul specificat de catre constructor este atins. Racordurile si accesoriile care vin sau pleaca de la o asemenea supapa trebuie sa aiba o capacitate superioara debitului calculat pentru supapa de limitare a debitului.

Pentru orificiile de incarcare si de golire, primul dispozitiv de inchidere trebuie sa fie o vana interioara, si al doilea o vana instalata intr-o pozitia accesibila pe fiecare conducta de golire si de umplere.

Pentru orificiile de incarcare si de golire prin partea de jos ale cisternelor mobile destinate transportului de gaze lichefiate nerefrigerate inflamabile si/sau toxice, vana interioara trebuie sa fie un dispozitiv de siguranta cu inchidere rapida care sa se inchida automat in cazul unei miscari neasteptate a cisternei mobile in timpul incarcarii sau golirii sau in caz de imersie in flacari. Cu exceptia cisternelor mobile cu o capacitate ce nu depaseste 1000 litri, inchiderea acestui dispozitiv trebuie sa poata fi declansata de la distanta.

Rezervoarele, in plus fata de orificiile de incarcare, de golire si de echilibrare a presiunii gazului, trebuie prevazute cu orificii utilizate pentru instalarea de joje, termometre si manometre. Conexiunile acestor aparate trebuie sa fie efectuate prin racorduri sau locasuri adecvate sudate si nu prin racorduri insurubate in rezervor.

Toate cisternele mobile trebuie prevazute cu guri de vizitare sau cu alte deschideri de inspectie suficient de mari pentru a permite o inspectie interioara si un acces corespunzator pentru intretinere si repararea interiorului.

In masura posibilului, organele exterioare trebuie grupate.

Toate racordurile unei cisterne mobile trebuie sa poarte marcaje clare, ce indica functia fiecaruia dintre ele.

Fiecare vana de inchidere sau alt mijloc de inchidere trebuie conceput si construit in functie de o presiune nominala cel putin egala cu PLMA a rezervorului, tinand seama de temperatura prevazuta pe durata transportului. Toate vanele cu surub trebuie sa se inchida in sensul acelor de ceasornic. Pentru alte vane, pozitia (deschis si inchis) si sensul de inchidere trebuie clar indicate. Toate mijloacele de inchidere trebuie concepute astfel incat sa se impiedice o deschidere neintentionata.

Conductele trebuie concepute, construite si instalate astfel incat sa se evite orice risc de deteriorare datorat dilatarii si contractiei termice, socurilor mecanice sau vibratiilor. Toate conductele trebuie realizate dintr-un material metalic corespunzator. In masura posibilului, conductele trebuie asamblate prin sudura.

Imbinarile conductelor din cupru trebuie brazate sau realizate printr-o racordare metalica de rezistenta egala. Punctul de fuziune al materialului de brazare nu trebuie sa fie mai mic de 525 °C. Imbinarile nu trebuie sa slabeasca rezistenta conductei cum se poate intampla la imbinarile filetate.

Presiunea de spargere a tuturor conductelor si tuturor fitingurilor nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai ridicata dintre valorile urmatoare: de patru ori PLMA a rezervorului, sau de patru ori presiunea la care acesta poate fi supus in functionare sub actiunea unei pompe sau unui alt dispozitiv (cu exceptia dispozitivelor de decompresiune).

Trebuie utilizate metale ductile pentru constructia vanelor, supapelor si accesoriilor.

Orificii in partea de jos

Anumite gaze lichefiate nu trebuie sa fie transportate in cisterne mobile prevazute de orificii in partea de jos atunci cand instructiunea de transport in cisterne mobile T50, descrisa la 4.2.5.2.6, interzice utilizarea de orificii in partea de jos. Nu trebuie sa existe astfel de orificii sub nivelul lichidului atunci cand cisterna este umpluta la nivelul de incarcare maxim admis.

Dispozitive de decompresiune

Cisternele mobile trebuie prevazute cu cel putin un dispozitiv de decompresiune cu arc. Dispozitivele trebuie sa se deschida automat la o presiune care nu trebuie sa fie mai mica de PLMA si sa fie complet deschise la o presiune egala cu 110 % din PLMA. Dupa decompresie, aceste dispozitive trebuie sa se inchida la o presiune care nu trebuie sa fie mai mica de 10 % din presiunea de inceput a deschiderii si trebuie sa ramana inchise la orice presiune mai joasa. Dispozitivele de decompresiune trebuie sa fie de un tip corespunzator care sa reziste la eforturile dinamice, inclusiv cele datorate miscarii lichidului. Utilizarea de discuri de rupere nemontate in serie cu un dispozitiv de decompresiune cu arc nu este admisa.

Dispozitivele de decompresiune trebuie concepute astfel incat sa impiedice patrunderea de corpuri straine, scurgeri de gaz sau dezvoltarea unei suprapresiuni periculoase.

Cisternele mobile destinate transportului anumitor gaze lichefiate nerefrigerate identificate in instructiunea de transport in cisterne mobile T50, descrisa la 4.2.5.2.6, trebuie prevazute cu un dispozitiv de decompresiune omologat de autoritatea competenta. Numai in cazul unei cisterne mobile destinata transportului unei anumite substante si prevazuta cu un dispozitiv de decompresiune omologat, construit din materiale compatibile cu substanta transportata, acest dispozitiv trebuie sa comporte un disc de rupere in amonte de un dispozitiv de decompresiune cu arc. Atunci cand un disc de rupere este inserat in serie cu dispozitivul de decompresiune prescris, spatiul cuprins intre discul de rupere si dispozitiv trebuie racordat la un manometru sau la un alt indicator corespunzator, care permite detectarea unei rupturi, a unei gauri sau unui defect de etanseitate care ar putea determina proasta functionare a sistemului de decompresiune. Discul de rupere trebuie sa cedeze la o presiune nominala superioara cu 10 % presiunii de inceput a deschiderii dispozitivului.

In cazul cisternelor mobile pentru utilizari multiple, dispozitivele de decompresiune trebuie sa se deschida la presiunea indicata la 3.7.1 corespunzatoare gazului al carui transport este autorizat si a carui PLMA este mai ridicata.

Debitul dispozitivelor de decompresiune

Debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune in conditiile in care cisterna este in totalitate inconjurata de flacari trebuie sa fie suficient pentru ca presiunea (inclusiv presiunea acumulata) in rezervor sa nu fie mai mare de 120 % PLMA. Pentru a obtine debitul total de descarcare prescris, trebuie utilizate dispozitive de decompresiune cu arc. In cazul cisternelor cu utilizari multiple, debitul combinat de descarcare al dispozitivelor de decompresiune trebuie calculat pentru cel al gazului al carui transport este autorizat in cisterna mobila care necesita cel mai mare debit de descarcare.

Pentru a determina debitul total necesar dispozitivelor de decompresiune, care trebuie luat in considerare ca fiind suma debitelor individuale ale tuturor dispozitivelor, se utilizeaza formula urmatoare

unde :

Q = debitul minim necesar de descarcare a aerului, in metri cubi pe secunda (m³/s), in conditii normale: presiunea de 1 bar, temperatura de 0 °C (273 K);

F = coeficient a carui valoarea este data in continuare:

rezervor fara izolatie termica: F = 1

rezervor cu izolatie termica: F = U(649­t)/13,6, insa in nici un caz mai mic de 0,25.

unde :

U = conductivitatea termica a izolatiei la 38 °C, exprimata in Kw m K

t = temperatura reala a gazului lichefiat nerefrigerat in timpul incarcarii (°C); daca aceasta temperatura nu este cunoscuta, se ia t = 15 °C.

Formula de mai sus pentru rezervoarele cu izolatie termica, poate fi utilizata pentru determinarea lui F, cu conditia ca izolatia sa fie conforma cu 3.8.1.2.

A = suprafata totala externa, in metri patrati, a rezervorului;

Z = factor de compresibilitate a gazului in conditiile de acumulare (daca acest factor nu este cunoscut, se ia  Z = 1,0);

T = temperatura absoluta, in Kelvin (°C + 273) in amonte de dispozitivul de decompresiune, in conditii de acumulare;

L = caldura latenta de vaporizare a lichidului, in kJ/kg, in conditii de acumulare;

M = masa moleculara a gazului evacuat;

C = constanta care provine dintr-o formula de mai sus si care depinde de raportul k al caldurilor specifice :

unde

c_p este la caldura specifica la presiune constanta si

c_v este la caldura specifica la volum constant;

atunci cand k > 1 :

atunci cand k = 1 sau k nu este cunoscut :

unde e este constanta matematica 2,7183.

Constanta C poate de asemenea sa fie obtinuta din tabelul de mai jos:

Sistemele de izolatie utilizate pentru a limita capacitatea de degajare trebuie aprobate de autoritatea competenta sau de organismul desemnat de aceasta. In toate cazurile, sistemele de izolatie aprobate in acest scop trebuie :

a) sa-si mentina eficienta la orice temperatura pana la 649 °C; si

b) sa fie acoperite de un material avand un punct de fuziune egal sau mai mare de 700 °C.

Marcarea dispozitivelor de decompresiune

Pe fiecare dispozitiv de decompresiune, Informatiile urmatoare trebuie marcate cu caractere lizibile si de nesters :

a) presiunea nominala de descarcare (in bar sau kPa);

b) tolerantele admise pentru presiunea de deschidere a dispozitivelor de decompresiune cu arc;

c) temperatura de referinta corespunzatoare presiunii nominale a discurilor de rupere; si

d) debitul nominal al dispozitivului, in metri cubi de aer pe secunda (m³/s).

In masura posibilului, informatiile urmatoare trebuie de asemenea sa fie indicate :

e) numele fabricantului si numarul de referinta corespunzator al dispozitivului.

Debitul nominal marcat pe dispozitivele de decompresiune trebuie calculat conform cu ISO 4126‑1:1991.

Racordarea dispozitivelor de decompresiune

Racordurile dispozitivelor de decompresiune trebuie sa aiba dimensiuni suficiente pentru ca debitul necesar sa poata ajunge fara restrictii la dispozitivul de siguranta. Nu trebuie sa fie instalata nici o vana intre rezervor si dispozitivele de decompresiune, in afara cazului ca acestea sunt dublate de dispozitive echivalente pentru a permite intretinerea sau in alte scopuri si daca vanele care deservesc dispozitivele in functiune sunt blocate in pozitia deschis, sau  vanele sunt interconectate printr-un sistem de blocare astfel incat cel putin unul dintre dispozitivele dublate sa fie mereu in functie si capabil de a satisface prescriptiile de la 3.8. Deschiderea catre un dispozitiv de aerisire sau un dispozitiv de decompresiune nu trebuie sa fie obstructionata de nimic care ar putea limita sau intrerupe fluxul de degajare a rezervorului catre aceste dispozitive. Dispozitivele de aerisire situate in aval de dispozitivele de decompresiune, atunci cand sunt utilizate, trebuie sa permita evacuarea vaporilor sau lichidelor in atmosfera exercitand numai o contra-presiune minima la dispozitivele de decompresiune.

Amplasarea dispozitivelor de decompresiune

Intrarile dispozitivelor de decompresiune trebuie plasate in partea de sus a rezervorului, cat mai aproape posibil de centrul longitudinal si transversal al rezervorului. In conditii de incarcare maxima, toate intrarile dispozitivelor de decompresiune trebuie situate in zona fazei gazoase a rezervorului si dispozitivele trebuie instalate astfel incat gazele sa poata fi evacuate fara a intalni obstacole. Pentru gazele lichefiate nerefrigerate inflamabile, degajarile trebuie dirijate catre spatele rezervorului astfel incat sa nu poata fi rabatute catre acesta. Dispozitive de protectie care deviaza jetul de gaze sunt admise, cu conditia ca debitul necesar dispozitivelor de decompresiune sa nu fie redus.

Trebuie luate masuri pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele de decompresiune si pentru a evita ca acestea sa fie deteriorate in caz de rasturnare a cisternei.

Dispozitive de masurare a continutului

O cisterna mobila trebuie echipata cu unul sau mai multe dispozitive de masurare a continutului, mai putin cele destinate sa fie umplute prin masurarea greutatii. Jojele din sticla si din alte materiale fragile care pot comunica direct cu continutul rezervorului nu trebuie sa fie utilizate.

Suporti, cadre, dispozitive de ridicare si de ancorare ale cisternelor mobile

Cisternele mobile trebuie concepute si construite cu suporti ce ofera o baza stabila in timpul transportului. Fortele specificate la 3.2.9 si coeficientul de siguranta indicat la 3.2.10 trebuie luate considerare in aceasta privinta. Patinele, cadrele, reazeme sau alte structuri similare sunt acceptate.

Solicitarile combinate exercitate pe suporti (reazem, cadru, etc.) si dispozitivele de ridicare si de ancorare ale cisternei mobile nu trebuie sa determine forte excesive in oricare parte a rezervorului. Toate cisternele mobile trebuie prevazute cu dispozitive de ridicare permanente si de ancorare. Aceste dispozitive de ridicare trebuie, de preferinta, sa fie montate pe suportii cisternei mobile, insa ele pot fi montate si pe placile de ranforsare fixate la rezervor in punctele in care acesta este sustinut.

Conceperea suportilor si cadrelor trebuie sa ia in considerare efectele de coroziune datorate conditiilor ambiante.

Locasurile pentru trecerea bratelor elevatorului trebuie sa poata fi obturate. Mijloacele de obturare ale acestor treceri trebuie sa fie parte permanenta a cadrului sau sa fie fixate permanent la cadru. Cisternele mobile cu un singur compartiment a carui lungime este mai mica de 3,65 m nu trebuie sa fie prevazute cu treceri pentru bratele elevatorului obturate, cu conditia:

a)    ca rezervorul si toate organele sale sa fie bine protejate impotriva socurilor provocate de bratele aparatelor de ridicare; si

b)    ca distanta dintre centrele trecerilor bratelor elevatorului sa fie cel putin egala cu jumatatea lungimii maxime a cisternei mobile.

Daca cisternele mobile nu sunt protejate in timpul transportului conform 4.2.2.3, rezervoarele si echipamentele de lucru trebuie protejate impotriva deteriorarii rezervorului si a echipamentelor de lucru determinata de un impact lateral sau longitudinal, sau de o rasturnare. Organele exterioare trebuie protejate astfel incat continutul rezervorului sa poata fi evacuat in caz de soc sau de rasturnare a cisternei mobile pe organele sale. Exemple de masuri de protectie:

a) protectia impotriva socurilor laterale poate fi constituita de bare longitudinale care protejeaza rezervorul pe cele doua laturi, la inaltimea axei sale mediane;

b) protectia cisternelor mobile impotriva rasturnarii poate fi constituita din inele de ranforsare sau din bare fixate transversal pe cadru;

c) protectia impotriva impactului din spate poate fi constituita de un para-soc sau un cadru;

d) protectia rezervorului impotriva deteriorarii determinata de socuri sau de rasturnare poate fi constituita dintr-un cadru ISO conform ISO 1496­3:1995.

Omologare de tip

Pentru fiecare nou tip de cisterna mobila, autoritatea competenta sau un organism desemnat de aceasta, trebuie sa stabileasca un certificat de omologare de tip. Acest certificat trebuie sa ateste ca cisterna mobila a fost controlata de autoritatea competenta, este corespunzatoare pentru utilizarea prevazuta si satisface prescriptiile generale specificate in prezentul capitol si, daca este cazul, dispozitiile referitoare la gaze prevazute in instructiunea de transport in cisterne mobile T50 de la 4.2.5.2.6. Atunci cand o serie de cisterne mobile este fabricata fara a modifica conceptia, certificatul este valabil pentru intreaga serie. Certificatul trebuie sa mentioneze raportul de incercare a prototipului, gazele al caror transport este autorizat, materialele de constructie a rezervorului, precum si numarul de omologare. Acesta trebuie sa se compuna din semnul distinctiv sau marca distinctiva a  statului in care omologarea a fost data, cu alte cuvinte din simbolul vehiculelor in circulatie internationala prevazut de Conventia de la Viena pentru circulatia rutiera (1968), si din numarul de inmatriculare. Certificatele trebuie sa indice intelegerile alternative eventuale conform  1.2. O omologare de tip poate servi pentru omologarea cisternelor mobile mai mici, fabricate din materiale de aceeasi natura si de aceeasi grosime, conform aceleiasi tehnici de fabricare, cu  suporti identici si inchideri si alte accesorii echivalente.

Raportul de incercare al prototipului trebuie sa cuprinda cel putin :

a) rezultatele incercarilor aplicabile referitoare la cadru, specificate in  ISO 1496‑3:1995;

b) rezultatele controlului si incercarii initiale conform 3.15.3; si

c) daca este cazul, rezultatele incercarii la impact de la 3.15.1.

Inspectii si incercari

Cisternele portabile care corespund definitiei containerului din Conventia Internationala pentru Containere Sigure (CSC), 1972, modificata, nu vor fi utilizate, cu exceptia cazului in care se califica cu succes prin supunerea unui prototip reprezentativ din fiecare model la Testul de Impact Dinamic, Longitudinal descris in Manualul de Teste si Criterii, Partea IV, Sectiunea 41.

Rezervorul si echipamentele fiecarei cisterne mobile trebuie supuse la un prim control si la o prima incercare inaintea punerii in exploatare (control si incercare initiale) si apoi, la inspectii si incercari la intervale de cinci ani maximum (control si incercari periodice la cinci ani), cu un control si o incercare periodica intermediare (control si incercare periodice la un interval de doi ani si jumatate). Controlul si incercarea la intervalul de doi ani si jumatate pot fi efectuate in cele trei luni care preced sau urmeaza datei specificate. Un control si o incercare exceptionale, atunci cand acestea sunt necesare conform 3.15.7, sunt efectuate fara sa se ia in considerare ultimul control si incercare periodice.

Controlul si incercarea initiale ale unei cisterne mobile trebuie sa cuprinda o verificare a caracteristicilor de proiectare, o examinare interioara si exterioara a cisternei mobile si organelor sale, luandu-se in considerare gazele lichefiate nerefrigerate care trebuie sa fie transportate, si o incercare la presiune, utilizand presiunea de incercare conform 3.3.2. Incercarea la presiune poate fi executata ca o incercare hidraulica sau utilizand un alt lichid sau alt gaz, cu acordul autoritatii competente. Inaintea ca cisterna mobila sa fie pusa in serviciu, trebuie procedat la o incercare de etanseitate si la verificarea bunei functionari a echipamentului de lucru. Daca rezervorul si organele sale au fost supuse separat la o incercare la presiune, ele trebuie supuse impreuna dupa asamblare la o incercare de etanseitate. Toate sudurile supuse unei tensiuni maxime trebuie sa faca obiectul, in timpul incercarii initiale, unui control nedistructiv prin radiografie, cu ultrasunete sau o alta metoda adecvata. Acest lucru nu se aplica invelisului.

Controlul si incercarea periodice la cinci ani trebuie sa cuprinda o examinare interioara si exterioara, precum si, ca regula generala, o incercare la presiune hidraulica. Invelisul de protectie, de izolatie termica sau altele nu trebuie inlaturate decat in masura in care acest lucru este indispensabil pentru o apreciere sigura a starii cisternei mobile. Daca rezervorul si echipamentele sale au fost supuse separat la incercarea de presiune, ele trebuie supuse impreuna dupa asamblare la o incercare de etanseitate.

Controlul si incercarea periodice intermediare la intervale de doi ani si jumatate trebuie sa cuprinda cel putin o examinare interioara si exterioara al cisternei mobile si organelor sale, luandu-se in considerare gazele lichefiate nerefrigerate care trebuie sa fie transportate, o incercare de etanseitate si o verificare a bunei functionari a echipamentului de lucru. Invelisul de protectie, de izolatie termica sau altele nu trebuie inlaturate decat in masura in care este indispensabil pentru o apreciere sigura a starii cisternei mobile. Pentru cisternele mobile destinate sa transporte un singur gaz lichefiat nerefrigerat, examinarea interioara la intervale de doi ani si jumatate poate fi omis sau inlocuit de alte metode de incercare sau proceduri de control specificate de autoritatea competenta sau organismul desemnat de aceasta.

Cisternele mobile nu pot fi incarcate si prezentate pentru transport dupa data de expirare a controlului si incercarii periodice la intervale de cinci ani sau de doi ani si jumatate prescrise la 3.15.2. Totusi, cisternele mobile incarcate inaintea datei de expirare a validitatii controlului si incercarii periodice pot fi transportate in timpul unei perioade ce nu depaseste trei luni de la aceasta data. In plus, o cisterna mobila poate fi transportata dupa aceasta data:

a) dupa golire, insa inaintea curatarii, pentru sa fi supusa urmatoarei incercari sau control inainte de a fi din nou incarcata; si

b) in afara cazului ca autoritatea competenta dispune altfel, intr-o perioada ce nu depaseste sase luni de la expirarea datei ultimului control sau incercare, pentru a permite returnarea substantei periculoase pentru eliminare sau reciclare. Documentul de transport trebuie sa mentioneze aceasta exceptie.

Controlul si incercarea exceptionale se impun atunci cand cisterna mobila prezinta semne de deteriorare sau coroziune, sau pierderi, sau alte defecte ce indica o deficienta susceptibila de a compromite integritatea cisternei mobile. Extinderea controlului si a incercarii exceptionale trebuie sa depinda de gradul de degradare sau deteriorare a cisternei mobile. Ele trebuie sa cuprinda cel putin controlul si incercarea efectuate la interval de doi ani si jumatate conform 3.15.5.

Examinarea interioara si exterioara trebuie sa asigure ca :

a) rezervorul este inspectat pentru a determina prezenta de gauri, coroziune sau abraziune, semne de taiere, deformari, defecte de sudura si orice alta deteriorare, inclusiv scurgeri, susceptibile de a face ca cisterna mobila sa nu fie sigura in timpul transportului;

b) conductele, supapele, si garniturile de etanseitate sunt inspectate pentru a decela semnele de coroziune si alte defecte, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face ca cisterna mobila sa nu fie sigura in timpul incarcarii, golirii sau transportului;

c) dispozitivele de strangere a capacelor gurilor de vizitare functioneaza corect si ca aceste capace sau garniturile lor de etansare nu prezinta pierderi;

d) suruburile sau piulitele lipsa sau nestranse ale oricarui racord cu flansa sau flansa plina sunt inlocuite sau stranse;

e) toate dispozitivele si supapele de urgenta sunt lipsite de coroziune, de deformare si de orice defect care ar putea sa impiedice functionarea normala. Dispozitivele de inchidere la distanta si vanele cu  inchidere automata trebuie manevrate pentru a verifica buna lor functionare;

f) marcajele prescrise pentru cisterna mobila sunt lizibile si conforme prescriptiilor aplicabile; si

g) cadrul, suportii si dispozitivele de ridicare ale cisternei mobile sunt in buna stare.

Inspectiile si incercarile indicate la 3.15.1, 3.15.3, 3.15.4, 3.15.5 si 3.15.7 trebuie sa fie efectuate de catre sau in prezenta unui expert autorizat de autoritatea competenta sau organismul desemnat de aceasta. Daca incercarea la presiune face parte din control si incercare, aceasta este efectuata la presiunea indicata pe placa aplicata pe cisterna mobila. Atunci cand este sub presiune, cisterna mobila trebuie inspectata pentru a observa orice scurgere a rezervorului, tubulaturii sau echipamentului.

3.15.10 In toate cazurile in care rezervorul a suferit operatii de taiere, de incalzire sau de sudura, aceste lucrari trebuie sa primeasca aprobarea autoritatii competente sau organismului desemnat, luandu-se in considerare codul pentru recipiente sub presiune utilizat pentru constructia rezervorului. O incercare la presiune trebuie efectuata la presiunea de incercare initiala dupa terminarea lucrarilor.

3.15.11 Daca este descoperita o deteriorare susceptibila de a afecta siguranta, cisterna mobila nu trebuie sa fie repusa in serviciu inainte de fi reparata si si supusa unei noi incercari.

Marcare

Fiecare cisterna mobila trebuie sa poarte o placa din metal rezistent la coroziune, fixata permanent intr-un loc vizibil, usor accesibil la inspectie. Daca din motive de aranjare a cisternei mobile, placa nu poate fi fixata permanent la rezervor, trebuie marcat pe acesta cel putin informatiile cerute prin codul pentru recipiente sub presiune. Pe aceasta placa trebuie marcate prin stantare sau prin orice alt mijloc asemanator, informatiile de mai jos.

Tara de fabricatie

Numele sau marca fabricantului

Numarul de serie al fabricantului

Organismul desemnat pentru omologarea de tip

Numarul de inmatriculare al proprietarului

Anul de fabricare

Codul pentru recipiente sub presiune conform caruia a fost conceput rezervorul

Presiunea de incercare bar/kPa (presiunea manometrica)

PLMA bar/kPa (presiunea manometrica) 

Presiunea exterioara de calcul  bar/kPa (presiunea manometrica) 

Intervalul de temperaturi de calcul,  °C la  °C

Capacitatea in apa, la 20 °C litri

Data incercarii initiale la presiune si identificarea martorului

Materialul rezervorului si referinta la standardele de material

Grosimea echivalenta a otelului de referinta mm

Data si tipul ultimei(lor) incercari periodice

Luna Anul Presiunea de incercare bar/kPa (presiunea manometrica) 

Poansonul expertului care a realizat sau asistat la ultima incercare.

Informatiile urmatoare trebuie marcate pe cisterna mobila insasi, sau pe o placa de metal fixata pe cisterna mobila :

Numele operatorului

Denumirea gazului(lor) lichefiat(e) nerefrigerat(e) transportat(e)

Masa maxima admisibila a incarcaturii pentru fiecare gaz lichefiat nerefrigerat autorizat kg

Masa bruta maxima admisibila (MBMA) kg

Tara kg.

NOTA : Pentru identificarea gazelor lichefiate nerefrigerate transportate, vezi Partea 5.

Daca o cisterna mobila este conceputa si omologata pentru manipularea pe mare deschisa, cuvintele 'CISTERNA MOBILA OFFSHORE' trebuie sa figureze pe placa de identificare.

Prescriptii referitoare la conceptia si constructia cisternelor mobile destinate  transportului de gaze lichefiate refrigerate, precum si la inspectiile si incercarile la care acestea trebuie supuse

Definitii

Pentru scopurile prezentei sectiuni, se intelege prin:

Cisterna mobila, o cisterna multimodala cu izolatie termica, avand o capacitate mai mare de 450 litri, prevazuta cu echipamentul de lucru si structura necesare pentru transportul de gaze lichefiate refrigerate. Cisterna mobila trebuie sa poata fi umpluta si golita fara inlaturarea echipamentului de structura. Ea trebuie sa posede elemente stabilizatoare exterioare rezervorului si sa poata fi ridicata atunci cand este plina. Cisterna trebuie conceputa, in principal, pentru a fi incarcata pe un vehicul de transport sau o nava si echipata cu patine, suport sau accesorii care sa faciliteze manipularea mecanica. Vehiculele‑cisterne rutiere, vagoanele-cisterna, cisternele nemetalice, recipientele mari pentru vrac (RMV), buteliile de gaz si recipientele de dimensiuni mari nu sunt considerate ca fiind cisterne mobile;

Cisterna, un utilaj constituit in mod normal:

a) fie dintr-un invelis si mai multe rezervoare interioare, unde spatiul dintre rezervoare si invelis este vidat (izolatie prin vid) si care poate cuprinde un sistem de izolatie termica; sau

b) fie dintr-un invelis si un rezervor interior cu un stat intermediar din material izolator termic rigid (material spongios, de exemplu);

Rezervor, partea cisternei mobile care contine gazul lichefiat refrigerat de transportat, inclusiv deschiderile si mijloacele lor de obturare, insa excluzand echipamentul de lucru si echipamentul de structura exterior;

Invelis, acoperirea sau mantaua de izolatie exterioara care poate face parte din sistemul de izolatie;

Echipament de lucru, aparatele de masura si dispozitivele de incarcare si de golire, de aerisire, de siguranta, de presurizare, de racire si de izolatie termica;

Echipament de structura, elementele de ranforsare, de fixare, de protectie si de stabilizare exterioara a rezervorului;

Presiunea de lucru maxima autorizata (PLMA), presiunea manometrica efectiva maxima in partea de sus a rezervorului unei cisterne mobile umplute, in pozitia sa de exploatare, tinand seama de presiunea efectiva cea mai ridicata din timpul umplerii sau golirii;

Presiunea de incercare, presiunea manometrica maxima in partea de sus a rezervorului in timpul incercarii la  presiune;

Incercarea de etanseitate, incercare ce consta in a supune, cu ajutorul unui gaz, cisterna si echipamentul sau de lucru la o presiune interioara efectiva de cel putin 90 % din PLMA;

Masa bruta maxima admisibila (MBMA), suma dintre tara cisternei mobile si cea mai mare sarcina autorizata pentru transport;

Timp de retinere, timpul scurs intre stabilizarea la conditia initiala de umplere si cea in care presiunea continutului este atinsa datorita aportului de caldura, la presiunea cea mai scazuta indicata de dispozitivul(le) de limitare a presiunii;

Otel de referinta, un otel avand o rezistenta la tractiune de 370 N/mm² si o alungire la rupere de 27 %;

Temperatura minima de calcul, temperatura utilizata pentru conceptia si constructia rezervorului care nu este mai mare decat cea mai scazuta temperatura (temperatura de lucru) a continutului in conditii normale de umplere, de golire si de transport.

Intelegere alternativa, un agrement acordat de autoritatea competenta pentru o cisterna mobila sau un CGEM conceput, construit sau incercat conform altor prescriptii tehnice sau metode de incercare decat cele definite in prezentul capitol.

Prescriptii generale referitoare la proiectare si constructie

Rezervoarele trebuie concepute si construite conform prescriptiilor unui cod pentru recipiente sub presiune agreat de autoritatea competenta. Invelisul trebuie sa fie din otel. Pot fi utilizate materiale nemetalice pentru dispozitivele atasate si suportii dintre rezervor si invelis, cu conditia de a demonstra ca proprietatile lor la temperatura minima de calcul sunt satisfacatoare. In principiu, materialele trebuie sa fie conforme cu standardele nationale sau internationale. Pentru rezervoarele si invelisurile sudate, nu trebuie utilizate decat materiale a caror sudabilitate a fost demonstrata. Imbinarile sudate trebuie fabricate conform regulilor tehnice si trebuie sa ofere garantii de siguranta. Daca procedeul de fabricare sau materialele utilizate necesita acest lucru, rezervoarele trebuie supuse unui tratament termic pentru a garanta o rezistenta adecvata a sudurii si  zonelor afectate termic. La alegerea materialului, temperatura minima de calcul trebuie avuta in vedere cu privire la riscurile de rupere fragila sub tensiune, fragilitatea datorata hidrogenului, de fisurare prin coroziune si a rezistentei la socuri. Daca  este utilizat un otel cu granulatie fina, valoarea garantata a limitei de elasticitate aparenta nu trebuie sa fie mai mare de 460 N/mm si valoarea garantata a limitei superioare de rezistenta la tractiune nu trebuie sa fie mai mare de 725 N/mm conform specificatiilor materialului. Materialele cisternei mobile trebuie adaptate la mediul exterior care ar putea fi intalnit in timpul transportului.

Toate partile unei cisterne mobile, inclusiv organele, garniturile de etansare si tubulatura, care se pot extinde in mod normal pana ce intra in contact cu gazul refrigerat transportat, trebuie sa fie compatibile cu acesta.

Contactul intre metale diferite, sursa de coroziune galvanica, trebuie evitat.

Sistemul de izolatie termica trebuie sa includa o acoperire completa a rezervorului sau rezervoarelor cu materiale izolatoare eficiente. Izolatia externa trebuie sa fie protejata de un invelis pentru a preveni impregnarea cu umiditate sau alte deteriorari in conditiile normale de transport.

Daca invelisul este inchis astfel incat sa fie etans la gaze, acesta trebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv care sa previna atingerea unei valori periculoase a presiunii in spatiul de izolatie.

Cisternele mobile destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate avand un punct de fierbere mai mic de (-) 182 °C, la presiunea atmosferica, nu trebuie sa cuprinda materiale care sa poata reactiona periculos la contactul cu oxigenul sau atmosfera bogata in oxigen, daca acestea sunt situate in parti ale izolatiei termice atunci cand exista un risc de contact cu oxigenul sau cu un alt fluid bogat in oxigen.

Materialele de izolatie nu trebuie sa se deterioreze in mod neasteptat in timpul exploatarii.

Un timp de retinere de referinta trebuie determinat pentru fiecare gaz lichefiat refrigerat destinat transportului in cisterne mobile.

Timpul de retinere de referinta trebuie determinat conform unei metode recunoscute de autoritatea competenta, tinand seama de:

a) de eficacitatea sistemului de izolatie, determinata conform 4.2.8.2;

b) de presiunea cea mai scazuta a dispozitivului(elor) de limitare a presiunii;

c) conditiile de incarcare initiale;

d) o temperatura ambianta ipotetica de 30 °C;

e) proprietatile fizice ale gazului lichefiat refrigerat de transportat.

Eficacitatea sistemului de izolatie (aportul de caldura in wati) este determinata supunand cisterna mobila la o incercare de tip conform unei metode recunoscute de autoritatea competenta. Aceasta incercare trebuie sa constea din:

a)    fie o incercare la presiune constanta (de exemplu, la presiunea atmosferica), pierderea de gaz lichefiat refrigerat fiind masurata pe o durata data; sau

b)    fie o incercare in sistem inchis, unde cresterea de presiune in rezervor este masurata pe o durata data.

La incercarea la presiunea constanta, trebuie tinut seama de variatiile de presiune atmosferica. Pentru ambele incercari, trebuie efectuate corectii pentru a se lua in considerare  variatiile de temperatura ambianta fata de valoarea de referinta ipotetica de 30 °C a temperaturii ambiante.

NOTA: Pentru a determina timpul de retinere real inaintea fiecarui transport, se va face referire la 4.2.3.7.

Invelisul unei cisterne cu perete dublu izolat sub vid trebuie sa aiba fie o presiune externa de calcul de cel putin 100 kPa (1 bar) (presiune manometrica), calculata conform unui cod tehnic recunoscut, fie o presiune de deformare critica de calcul de cel putin 200 kPa (2 bar) (presiune manometrica). In calculul rezistentei invelisului la presiunea externa, se poate tine seama de ranforsarile interioare si exterioare.

Cisternele mobile trebuie concepute si construite cu suporti care sa ofere o baza stabila in timpul transportului si cu dispozitive de ridicare si de ancorare adecvate.

Cisternele mobile trebuie concepute pentru a suporta, fara pierderea continutului, presiunea interna exercitata de catre continut si sarcinile statice, dinamice si termice, in conditii normale de manipulare si de transport. Conceptia trebuie sa demonstreze ca efectele de oboseala cauzate de aplicarea repetata a acestor sarcini pe durata de viata prevazuta a cisternei mobila au fost luate in considerare.

Cisternele mobile si mijloacele lor de fixare trebuie sa poata suporta, la sarcina maxima autorizata, urmatoarele forte statice aplicate separat :

a) in directia de transport, de doua ori MBMA multiplicata prin acceleratia gravitationala (g) ;

b) orizontal, perpendicular pe directia de transport, MBMA (in cazul in care directia de transport nu este clar determinata, fortele trebuie sa fie egale cu de doua ori MBMA) multiplicata prin acceleratia gravitationala (g);

c)     vertical, de jos in sus, MBMA multiplicata prin acceleratia gravitationala (g); si

d) vertical, de sus in jos, de doua ori MBMA (sarcina totala ingloband efectul gravitatiei) multiplicata prin acceleratia gravitationala (g).

La fiecare dintre aceste forte, de la 3.2.9, trebuie respectati  urmatorii coeficienti de siguranta:

a) pentru materiale metalice avand o limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 fata de limita de elasticitate aparenta garantata; sau

b) pentru materiale metalice care nu au limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 fata de limita de elasticitate garantata la 0,2 % alungire si, pentru oteluri austenitice, la 1 % alungire.

Valoarea limitei de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata va fi valoarea specificata in standardele nationale sau internationale de materiale. In cazul otelurilor austenitice, valorile minime specificate pentru limita de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata in standardele de materiale pot fi marite pana la 15 % daca aceste valori mai ridicate sunt atestate in certificatul de control al materialelor. Daca nu exista standarde pentru metalul in cauza, valoarea utilizata pentru limita de elasticitate aparenta sau limita de elasticitate garantata trebuie aprobata de autoritatea competenta.

Cisternele mobile destinate transportului de gaze lichefiate refrigerate trebuie sa poata fi electric legate la pamant.

Criterii de proiectare

Rezervoarele trebuie sa aiba o sectiune transversala circulara.

Rezervoarele trebuie concepute si construite pentru a rezista la o presiune de incercare cel putin egala cu 1,3 ori PLMA. Pentru rezervoarele cu izolatie sub vid, presiunea de incercare nu trebuie sa fie mai mica de 1,3 ori PLMA marita cu 100 kPa (1 bar). Presiunea de incercare nu trebuie sa fie in nici un caz mai mica de 300 kPa (3 bar) (presiune manometrica). Se atrage atentia asupra prescriptiilor referitoare la grosimea minima a rezervoarelor, formulate la 4.4.2 pana la 4.4.7.

Pentru metalele care au o limita de elasticitate aparenta definita, sau care sunt caracterizate de o limita de elasticitate garantata (in general, limita de elasticitate la 0,2 % alungire sau la 1 % pentru otelurile austenitice), tensiunea primara a membranei rezervorului, s (sigma), datorata presiunii de incercare, nu trebuie sa depaseasca cea mai mica dintre valorile 0,75 Re sau 0,50 Rm, unde :

Re = limita de elasticitate aparenta, in N/mm², sau limita de elasticitate garantata la 0,2 % alungire sau 1 %, in cazul otelurilor austenitice;

Rm = rezistenta minima la rupere prin tractiune, in N/mm².

Valorile pentru Re si Rm utilizate trebuie sa fie valorile minime specificate in standardele nationale sau internationale de materiale. In cazul otelurilor austenitice, valorile minime specificate pentru Re si Rm conform standardelor de materiale pot fi marite pana la 15 % daca aceste valori mai ridicate sunt atestate in certificatul de control al materialului. Daca acesta nu exista pentru otelul in cauza, valorile pentru  Re si Rm utilizate trebuie aprobate de catre autoritatea competenta sau de organismul desemnat de aceasta.

Otelurile al caror raport Re/Rm este mai mare de 0,85 nu sunt admise pentru constructia de rezervoare sudate. Valorile pentru Re si Rm utilizate pentru a calcula acest raport trebuie sa fie cele specificate in certificatul de control al materialului.

Otelurile utilizate in constructia rezervoarelor trebuie sa aiba o alungire la rupere, in procente, de cel putin 10 000/ Rm, cu un minimum absolut de 16 % pentru otelurile cu granulatie fina si de 20 % pentru alte oteluri. Aluminiul si aliajele de aluminiu utilizate pentru constructia de rezervoare trebuie sa aiba o alungire la rupere, in procente, de cel putin 10 000/ 6Rm cu un minimum absolut de 12 %.

Pentru a determina caracteristicile reale ale materialelor, trebuie notat ca, pentru tabla, axa esantionului pentru incercarile de tractiune trebuie sa fie perpendiculara (transversal) pe sensul de laminare. Alungirea permanenta la rupere trebuie masurata pe esantionul de incercare din sectiunea transversala rectangulara conform ISO 6892:1998, utilizand o lungime intre repere de 50 mm.

Grosimea minima a rezervorului

Grosimea minima a rezervorului trebuie sa fie egala cu cea mai ridicata dintre valorile urmatoare:

a) grosimea minima determinata conform prescriptiilor de la 4.4.2 pana la 4.4.7; sau

b) grosimea minima determinata conform codului agreat pentru recipiente sub presiune, luandu-se in considerare prescriptiile de la 4.3.

Pentru rezervoarele al caror diametru este egal sau mai mic de 1,80 m, grosimea nu trebuie sa fie mai mica de 5 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o valoare echivalenta daca sunt fabricate din alt metal. Rezervoarele al caror diametru depaseste 1,80 m trebuie sa aiba cel putin 6 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o grosime echivalenta daca sunt fabricate in un alt metal.

Pentru rezervoarele cu izolatie sub vid, al caror diametru este egal sau mai mic de 1,80 m, grosimea nu trebuie sa fie mai mica de 3 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o valoare echivalenta daca sunt fabricate din alt metal. Rezervoarele al caror diametru depaseste 1,80 m trebuie sa aiba cel putin 4 mm grosime daca sunt fabricate din otel de referinta, sau o grosime echivalenta daca sunt fabricate in un alt metal.

Pentru cisternele cu izolatie sub vid, grosimea totala a invelisului si a rezervorului trebuie sa corespunda grosimii minime prescrise la 4.4.2, grosimea rezervorului propriu-zis nefiind inferioara grosimii minime prescrise la 4.4.3.

Rezervoarele nu trebuie sa aiba mai putin de 3 mm grosime oricare ar fi materialul de constructie.

Grosimea echivalenta a unui metal, alta decat cea prescrisa pentru otelul de referinta conform 4.4.2 si 4.4.3 este determinata cu ajutorul formulei urmatoare:

unde :

e₁ = grosimea echivalenta necesara (in mm) pentru metalul utilizat;

e₀ = grosimea minima (in mm) specificata pentru otelul de referinta la 4.4.2 si 4.4.3;

Rm₁ = rezistenta la tractiune minima garantata (in N/mm²) a metalului utilizat (vezi paragraful 4.3.3);

A₁ = alungirea la rupere minima garantata (in %) a metalului utilizat conform standardelor nationale sau internationale.

In nici un caz, grosimea peretelui nu trebuie sa fie inferioara valorilor prescrise de la 4.4.1 la 4.4.5. Toate partile rezervorului trebuie sa aiba grosimea minima fixata la 4.4.1 pana la 4.4.6. Aceasta grosime nu trebuie sa ia in considerare toleranta pentru coroziune.

Nu trebuie sa aiba loc o variatie brusca a grosimii tablei la racordurile dintre extremitatile si virola rezervorului.

Echipament de lucru

Echipamentul de lucru trebuie dispus astfel incat sa fie protejat impotriva riscurilor smulgerii sau avarierii in cursul manevrarii sau transportului. Daca legatura dintre cadru si cisterna sau invelis permite o deplasare relativa, fixarea echipamentului trebuie sa permita aceeasi deplasare fara risc de avarie a organelor cisternei. Organele exterioare de golire (racordurile tubulaturii, piesele de inchidere), vana si scaunul sau trebuie protejate impotriva riscurilor de smulgere sub efectul fortelor exterioare ( utilizand de exemplu, zonele de forfecare). Dispozitivele de umplere si de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si toate capacele de protectie trebuie sa poata fi asigurate impotriva unei deschideri neintentionate.

Fiecare orificiu de umplere sau de golire a cisternelor mobile utilizate pentru transportul de gaze lichefiate refrigerate inflamabile trebuie prevazut cu cel putin trei dispozitive de inchidere in serie, independente unul de altul, primul fiind o vana de inchidere situata cat mai aproape posibil de invelis, al doilea, o vana si al treilea, o flansa oarba sau un dispozitiv echivalent. Dispozitivul de inchidere situat cel mai aproape de invelis trebuie sa fie un dispozitiv cu inchidere rapida, care functioneaza automat in cazul unei deplasari neasteptate a cisternei mobile in timpul umplerii sau golirii, sau daca rezervorul este cuprins de flacari. Acest dispozitiv trebuie sa poata fi actionat de la distanta.

Fiecare orificiu de umplere sau de golire a cisternelor mobile utilizate pentru transportul de gaze lichefiate refrigerate neinflamabile trebuie prevazut cu cel putin doua dispozitive de inchidere in serie, independente unul de altul, primul fiind o vana de inchidere situata cat mai aproape posibil de invelis si al doilea, o flansa oarba sau un dispozitiv echivalent.

Pentru sectiunile tubulaturii care pot fi inchise la cele doua extremitati si in care produsele lichide pot fi mentinute, trebuie prevazut un sistem de reducere a presiunii cu functionare automata pentru a evita suprapresiunea in interiorul tubulaturii.

O deschidere de vizitare nu este necesara la cisternele cu izolatie sub vid.

In masura posibilului, organele exterioare trebuie grupate.

Toate racordurile unei cisterne mobile trebuie sa poarte marcaje clare, ce indica functia fiecaruia dintre ele.

Fiecare vana de inchidere sau alt mijloc de inchidere trebuie conceput si construit in functie de o presiune nominala cel putin egala cu PLMA a rezervorului, tinand seama de temperatura prevazuta pe durata transportului. Toate vanele cu surub trebuie sa se inchida in sensul acelor de ceasornic. Pentru alte vane, pozitia (deschis si inchis) si sensul de inchidere trebuie clar indicate. Toate mijloacele de inchidere trebuie concepute astfel incat sa se impiedice o deschidere neintentionata.

In cazul utilizarii de echipament de presiune, racordurile pentru lichide si vapori la acest echipament trebuie sa fie prevazute cu o vana, situata cat mai aproape posibil de invelis, care sa previna pierderea continutului in cazul unei defectiuni a echipamentului.

4.5.10 Conductele trebuie concepute, construite si instalate astfel incat sa se evite orice risc de deteriorare datorat dilatarii si contractiei termice, socurilor mecanice sau vibratiilor. Toate conductele trebuie realizate dintr-un material metalic corespunzator. Pentru a evita pierderile datorate unui incendiu, nu se pot utiliza decat conducte din otel si imbinari sudate intre invelis si racordul cu prima deschidere a oricarui orificiu de iesire. Metoda de fixare a acestui racord trebuie sa fie considerata corespunzatoare de autoritatea competenta sau organismul desemnat de aceasta. In alte parti, racordurile tubulaturii trebuie sudate atunci cand este necesar.

Imbinarile conductelor din cupru trebuie brazate sau realizate printr-o racordare metalica de rezistenta egala. Punctul de fuziune al materialului de brazare nu trebuie sa fie mai mic de 525 °C. Imbinarile nu trebuie sa slabeasca rezistenta conductei cum se poate intampla la imbinarile filetate.

Materialele de constructie ale vanelor si accesoriilor acestora trebuie sa aiba proprietati satisfacatoare la temperatura minima de exploatare a cisternei mobile.

Presiunea de spargere a tuturor conductelor si tuturor fitingurilor nu trebuie sa fie mai mica decat cea mai ridicata dintre valorile urmatoare: de patru ori PLMA a rezervorului, sau de patru ori presiunea la care acesta poate fi supus in functionare sub actiunea unei pompe sau unui alt dispozitiv (cu exceptia dispozitivelor de decompresiune).

Dispozitive de decompresiune

Fiecare rezervor trebuie prevazut cu cel putin doua dispozitive de decompresiune cu arc independente. Dispozitivele de decompresiune trebuie sa se deschida automat la o presiune care nu trebuie sa fie mai mica de PLMA si sa fie complet deschise la o presiune egala cu 110 % din PLMA. Dupa decompresie, aceste dispozitive trebuie sa se inchida la o presiune care nu trebuie sa fie mai mica de 10 % din presiunea de inceput a deschiderii si trebuie sa ramana inchise la orice presiune mai joasa. Dispozitivele de decompresiune trebuie sa fie de un tip corespunzator care sa reziste la eforturile dinamice, inclusiv cele datorate miscarii lichidului.

Rezervoarele pentru transportul de gaze lichefiate refrigerate neinflamabile si de hidrogen pot fi prevazute in plus cu discuri de rupere montate in paralel cu dispozitivele de decompresiune cu arc, asa cum se specifica la 4.7.2 si 4.7.3.

Dispozitivele de decompresiune trebuie concepute astfel incat sa impiedice patrunderea de corpuri straine, scurgeri de gaz sau dezvoltarea unei suprapresiuni periculoase.

Dispozitivele de decompresiune trebuie aprobate de autoritatea competenta sau de organismul desemnat de aceasta.

Debitul si reglarea dispozitivelor de decompresiune

In cazul pierderii vidului din cisterna cu izolatie sub vid sau a unei pierderi de 20 % din izolatia unei cisterne izolate prin materiale solide, debitul combinat al tuturor dispozitivelor de decompresiune din instalatie trebuie sa fie suficient pentru ca presiunea (inclusiv presiunea acumulata) in rezervor sa nu fie mai mare de 120 % PLMA.

Pentru gazele lichefiate refrigerate neinflamabile (cu exceptia oxigenului) si a hidrogenului, acest debit poate fi asigurat prin utilizarea de discuri de rupere montate in paralel cu dispozitivele de siguranta prescrise. Aceste discuri trebuie sa cedeze la o presiune nominala egala cu presiunea de incercare a rezervorului.

In conditiile prescrise la 4.7.1 si 4.7.2, asociate cu o imersie completa in flacari, debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune instalate trebuie sa fie astfel incat presiunea din rezervor sa nu depaseasca presiunea de incercare.

Debitul cerut de dispozitivele de decompresiune trebuie calculat conform unui cod tehnic recunoscut de autoritatea competenta

Marcarea dispozitivelor de decompresiune

Pe fiecare dispozitiv de decompresiune, Informatiile urmatoare trebuie marcate cu caractere lizibile si de nesters :

a) presiunea nominala de descarcare (in bar sau kPa);

b)    tolerantele admise pentru presiunea de deschidere a dispozitivelor de decompresiune cu arc;

c)     temperatura de referinta corespunzatoare presiunii nominale a discurilor de rupere; si

d)    debitul nominal al dispozitivului, in metri cubi de aer pe secunda (m /s).

In masura posibilului, informatiile urmatoare trebuie de asemenea sa fie indicate :

e)    numele fabricantului si numarul de referinta corespunzator al dispozitivului.

Debitul nominal marcat pe dispozitivele de decompresiune trebuie calculat conform cu ISO 4126‑1:1991.

Racordarea dispozitivelor de decompresiune

Racordurile dispozitivelor de decompresiune trebuie sa aiba dimensiuni suficiente pentru ca debitul necesar sa poata ajunge fara restrictii la dispozitivul de siguranta. Nu trebuie sa fie instalata nici o vana intre rezervor si dispozitivele de decompresiune, in afara cazului ca acestea sunt dublate de dispozitive echivalente pentru a permite intretinerea sau in alte scopuri si daca vanele care deservesc dispozitivele in functiune sunt blocate in pozitia deschis, sau sunt interconectate astfel incat prescriptiile 4.7. sa fie mereu respectate. Deschiderea catre un dispozitiv de aerisire sau un dispozitiv de decompresiune nu trebuie sa fie obstructionata de nimic care ar putea limita sau intrerupe fluxul de degajare din rezervor catre aceste dispozitive. Tubulatura de aerisire situata in aval de dispozitivele de decompresiune, atunci cand sunt utilizate, trebuie sa permita evacuarea vaporilor sau lichidelor in atmosfera exercitand numai o contra-presiune minima la dispozitivele de decompresiune.

Amplasarea dispozitivelor de decompresiune

Intrarile dispozitivelor de decompresiune trebuie plasate in partea de sus a rezervorului, cat mai aproape posibil de centrul longitudinal si transversal al rezervorului. In conditii de umplere maxima, toate intrarile dispozitivelor de decompresiune trebuie situate in zona gazoasa a rezervorului si dispozitivele trebuie instalate astfel incat gazele sa poata fi evacuate fara a intalni obstacole. Pentru gazele lichefiate refrigerate, degajarile trebuie dirijate catre spatele cisternei astfel incat sa nu poata fi impinse catre aceasta. Sunt admise dispozitive de protectie care deviaza jetul de gaze, cu conditia ca debitul necesar dispozitivelor de decompresiune sa nu fie redus.

Trebuie luate masuri pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele de decompresiune si pentru a evita ca acestea sa fie deteriorate in caz de rasturnare a cisternei.

Dispozitive de masurare a continutului

O cisterna mobila trebuie echipata cu unul sau mai multe dispozitive de masurare a continutului, mai putin cele destinate sa fie umplute prin masurarea greutatii. Jojele din sticla si din alte materiale fragile care pot comunica direct cu continutul rezervorului nu trebuie sa fie utilizate.

In invelisul cisternei mobile cu izolatie sub vid, trebuie prevazut un racord pentru manometru.

Suporti, cadre, dispozitive de ridicare si de ancorare ale cisternelor mobile

Cisternele mobile trebuie concepute si construite cu suporti ce ofera o baza stabila in timpul transportului. Fortele specificate la 4.2.12 si coeficientul de siguranta indicat la 4.2.13 trebuie luate in considerare in aceasta privinta. Patinele, cadrele, reazemele sau alte structuri similare sunt acceptate.

Solicitarile combinate exercitate pe suporti (reazem, cadru, etc.) si dispozitivele de ridicare si de ancorare ale cisternei mobile nu trebuie sa determine forte excesive in oricare parte a acesteia. Toate cisternele mobile trebuie prevazute cu dispozitive de ridicare permanente si de ancorare. Aceste dispozitive de ridicare trebuie, de preferinta, sa fie montate pe suportii cisternei mobile, insa ele pot fi montate si pe placile de ranforsare fixate la rezervor in punctele in care acesta este sustinut.

Conceperea suportilor si cadrelor trebuie sa ia in considerare efectele de coroziune datorate conditiilor ambiante.

Locasurile pentru trecerea bratelor elevatorului trebuie sa poata fi obturate. Mijloacele de obturare ale acestor treceri trebuie sa fie parte permanenta a cadrului sau sa fie fixate permanent la cadru. Cisternele mobile cu un singur compartiment a carui lungime este mai mica de 3,65 m nu trebuie sa fie prevazute cu treceri obturate pentru bratele elevatorului, cu conditia:

a)    ca cisterna si toate organele sale sa fie bine protejate impotriva socurilor provocate de bratele aparatelor de ridicare; si

b)    ca distanta dintre centrele trecerilor bratelor elevatorului sa fie cel putin egala cu jumatate din lungimea maxima a cisternei mobile.

4.12.5 Daca cisternele mobile nu sunt protejate in timpul transportului conform 4.2.3.3, rezervoarele si echipamentele de lucru trebuie protejate impotriva deteriorarii rezervorului si a echipamentelor de lucru determinata de un impact lateral sau longitudinal, sau de o rasturnare. Organele exterioare trebuie protejate astfel incat continutul rezervorului sa poata fi evacuat in caz de soc sau de rasturnare a cisternei mobile pe organele sale. Exemple de masuri de protectie:

a)    protectia impotriva socurilor laterale poate fi constituita de bare longitudinale care protejeaza rezervorul pe cele doua laturi, la inaltimea axei sale mediane;

b)    protectia cisternelor mobile impotriva rasturnarii poate fi constituita din inele de ranforsare sau din bare fixate transversal pe cadru;

c)     protectia impotriva impactului din spate poate fi constituita de un para-soc sau un cadru;

d) protectia rezervorului impotriva deteriorarii determinata de socuri sau de rasturnare poate fi constituita dintr-un cadru ISO conform ISO 1496­3:1995.

e) protectia cisternelor mobile impotriva socurilor sau rasturnarii poate fi constituita dintr-un invelis de izolatie sub vid.

Omologare de tip

Pentru fiecare nou tip de cisterna mobila, autoritatea competenta sau un organism desemnat de aceasta, trebuie sa se stabileasca un certificat de omologare de tip. Acest certificat trebuie sa ateste ca cisterna mobila a fost controlata de autoritatea competenta, este corespunzatoare pentru utilizarea prevazuta si satisface prescriptiile generale specificate in prezentul capitol. Atunci cand o serie de cisterne mobile este fabricata fara a modifica conceptia, certificatul este valabil pentru intreaga serie. Certificatul trebuie sa mentioneze raportul de incercare a prototipului, gazele al caror transport este autorizat, materialele de constructie a rezervorului si invelisului, precum si numarul de omologare. Acesta trebuie sa se compuna din semnul distinctiv sau marca distinctiva a statului in care omologarea a fost data, cu alte cuvinte, simbolul vehiculelor in circulatie internationala prevazut de Conventia de la Viena pentru circulatia rutiera (1968), si numarul de inmatriculare. Certificatele trebuie sa indice intelegerile alternative eventuale conform  1.2.O omologare de tip poate servi pentru omologarea cisternelor mobile mai mici, fabricate din materiale de aceeasi natura si de aceeasi grosime, conform aceleiasi tehnici de fabricare, cu  suporti identici si inchideri si alte accesorii echivalente.

Raportul de incercare al prototipului trebuie sa cuprinda cel putin :

a) rezultatele incercarilor aplicabile referitoare la cadru, specificate in  ISO 1496‑3:1995;

b)    rezultatele controlului si incercarii initiale conform 4.14.3; si

c)     daca este cazul, rezultatele incercarii la impact de la 4.14.1.

Inspectii si incercari

Cisternele portabile care corespund definitiei containerului din Conventia Internationala pentru Containere Sigure (CSC), 1972, modificata, nu vor fi utilizate, cu exceptia cazului in care se califica cu succes prin supunerea unui prototip reprezentativ din fiecare model la Testul de Impact Dinamic, Longitudinal descris in Manualul de Teste si Criterii, Partea IV, Sectiunea 41.

Rezervorul si echipamentele fiecarei cisterne mobile trebuie supuse la un prim control si la o prima incercare inaintea punerii in exploatare (control si incercare initiale) si apoi, la inspectii si incercari la intervale de cinci ani maximum (control si incercari periodice la cinci ani), cu un control si o incercare periodica intermediare (control si incercare periodice la un interval de doi ani si jumatate). Controlul si incercarea la intervalul de doi ani si jumatate pot fi efectuate in cele trei luni care preced sau urmeaza datei specificate. Un control si o incercare exceptionale, atunci cand acestea sunt necesare conform 4.14.7, sunt efectuate fara sa se ia in considerare ultimul control si incercare periodice.

Controlul si incercarea initiale ale unei cisterne mobile trebuie sa cuprinda o verificare a caracteristicilor de proiectare, o examinare interioara si exterioara a cisternei mobile si organelor sale, luandu-se in considerare gazele lichefiate refrigerate care trebuie sa fie transportate, si o incercare la presiune, utilizand presiunea de incercare conform 4.3.2. Incercarea la presiune poate fi executata ca o incercare hidraulica sau utilizand un alt lichid sau alt gaz, cu acordul autoritatii competente. Inainte ca cisterna mobila sa fie pusa in exploatare, trebuie procedat la o incercare de etanseitate si la verificarea bunei functionari a echipamentului de lucru. Daca rezervorul si organele sale au fost supuse separat la o incercare la presiune, ele trebuie supuse impreuna dupa asamblare la o incercare de etanseitate. Toate sudurile supuse unei tensiuni maxime trebuie sa faca obiectul, in timpul incercarii initiale, unui control nedistructiv prin radiografie, cu ultrasunete sau o alta metoda adecvata. Acest lucru nu se aplica invelisului.

Inspectiile si incercarile periodice la cinci ani si la doi ani si jumatate trebuie sa cuprinda o examinare interioara si exterioara, a cisternei mobile si organelor acesteia tinand seama de gazele lichefiate refrigerate transportate, o incercare de etanseitate si o verificare a bunei functionari a echipamentului de lucru si, daca este cazul, o masurare a vidului. In cazul cisternelor care nu sunt izolate sub vid, invelisul si izolatia, nu trebuie inlaturate pentru controlul periodic la intervale de doi ani si jumatate si la cinci ani, decat in masura in care este indispensabil pentru o apreciere sigura a starii cisternei mobile.

Totusi, invelisul si izolatia trebuie sa fie inlaturate pentru controlul si incercarea periodice la cinci ani a cisternelor care nu sunt izolate sub vid, dar numai in masura in care este indispensabil pentru o apreciere sigura a starii cisternei mobile.

Cisternele mobile nu pot fi incarcate si prezentate pentru transport dupa data de expirare a controlului si incercarii periodice la intervale de cinci ani sau de doi ani si jumatate prescrise la 4.14.2. Totusi, cisternele mobile incarcate inaintea datei de expirare a validitatii controlului si incercarii periodice pot fi transportate in timpul unei perioade ce nu depaseste trei luni de la aceasta data. In plus, o cisterna mobila poate fi transportata dupa aceasta data:

a) dupa golire, insa inaintea curatarii, pentru a fi supusa urmatoarei incercari sau urmatorului control inainte de a fi din nou incarcata; si

b) in afara cazului ca autoritatea competenta dispune altfel, intr-o perioada ce nu depaseste sase luni de la expirarea datei ultimului control sau incercare, pentru a permite returnarea substantei periculoase pentru eliminare sau reciclare. Documentul de transport trebuie sa mentioneze aceasta exceptie.

Controlul si incercari exceptionale se impun atunci cand cisterna mobila prezinta semne de deteriorare sau coroziune, sau pierderi, sau alte defecte ce indica o deficienta susceptibila de a compromite integritatea cisternei mobile. Extinderea controlului si a incercarii exceptionale trebuie sa depinda de gradul de degradare sau deteriorare a cisternei mobile. Ele trebuie sa cuprinda cel putin controlul si incercarea efectuate la interval de doi ani si jumatate conform 4.14.4.

Examinarea interioara a cisternei mobile in cursul controlului si incercarii initiale trebuie sa asigure ca rezervorul este inspectat pentru determinarea prezentei gaurilor, coroziunii sau abraziunii, deformari, defecte ale sudurilor si orice alta deteriorare care ar putea face ca cisterna sa nu fie sigura pentru transport.

Examinarea exterioara a cisternei mobile trebuie sa asigure ca:

a) conductele exterioare, supapele, sistemul de presurizare sau de racire si garniturile de etansare sunt inspectate pentru a decela semnele de coroziune si alte defecte, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face ca cisterna mobila sa nu fie sigura in timpul incarcarii, golirii sau transportului;

b) capacele gurilor de vizitare sau garniturile lor nu prezinta pierderi;

c) suruburile sau piulitele lipsa sau nestranse ale oricarui racord cu flansa sau flanse oarbe sunt inlocuite sau stranse;

d) toate dispozitivele si supapele de siguranta sunt lipsite de coroziune, de deformari si de orice alt defect care ar putea impiedica functionarea normala. Dispozitivele de inchidere de la distanta si vanele cu inchidere automata trebuie manevrate pentru a verifica buna lor functionare;

e) marcajele prescrise pentru cisterna mobila sunt lizibile si conforme prescriptiilor aplicabile; si

f) cadrul, suportii si dispozitivele de ridicare ale cisternei mobile sunt in buna stare.

4.14.10 Inspectiile si incercarile indicate la 4.14.1, 4.14.3, 4.14.4, 4.14.5 si 4.14.7 trebuie sa fie efectuate de catre sau in prezenta unui expert autorizat de autoritatea competenta sau organismul desemnat de aceasta. Daca incercarea la presiune face parte din control si incercare, aceasta este efectuata la presiunea indicata pe placa aplicata pe cisterna mobila. Atunci cand este sub presiune, cisterna mobila trebuie inspectata pentru a observa orice scurgere a rezervorului, tubulaturii sau echipamentului.

4.14.11 In toate cazurile in care rezervorul a suferit operatii de taiere, de incalzire sau de sudura, aceste lucrari trebuie sa primeasca aprobarea autoritatii competente sau organismului desemnat, luandu-se in considerare codul pentru recipiente sub presiune utilizat pentru constructia rezervorului. O incercare la presiune trebuie efectuata la presiunea de incercare initiala dupa terminarea lucrarilor.

4.14.12 Daca este descoperita o deteriorare susceptibila de a afecta siguranta, cisterna mobila nu trebuie sa fie repusa in serviciu inainte de fi reparata si supusa unei noi incercari.

Marcare

Fiecare cisterna mobila trebuie sa poarte o placa din metal rezistent la coroziune, fixata permanent intr-un loc vizibil, usor accesibil la inspectie. Daca din motive de aranjare a cisternei mobile, placa nu poate fi fixata permanent la rezervor, trebuie marcat pe acesta cel putin informatiile cerute prin codul pentru recipiente sub presiune. Pe aceasta placa trebuie marcate prin stantare sau prin orice alt mijloc asemanator, informatiile de mai jos.

Tara de fabricatie

Numele sau marca fabricantului

Numarul de serie al fabricantului

Organismul desemnat pentru omologarea de tip

Numarul de inmatriculare al proprietarului

Anul de fabricare

Codul pentru recipiente sub presiune conform caruia a fost conceputa cisterna

Presiunea de incercare bar/kPa (presiunea manometrica)

PLMA bar/kPa (presiunea manometrica) 

Temperatura minima de calcul,  °C

Capacitatea in apa, la 20 °C litri

Data incercarii initiale la presiune si identificarea martorului

Materialul rezervorului si referinta la standardele de material

Grosimea echivalenta a otelului de referinta mm

Data si tipul ultimei(lor) incercari periodice

Luna Anul Presiunea de incercare bar/kPa (presiune manometrica)

Poansonul expertului care a realizat sau asistat la ultima incercare.

Denumirea(rile) complete ale gazului(gazelor) de transportat pentru care a fost omologata cisterna

Mentiunea "izolatie termica" sau "izolatie sub vid"

Eficacitatea sistemului de izolatie (aportul de caldura) wati (W)

Timpul de retinere de referinta zile (sau ore) si presiunea initiala bar/kPa (presiune manometrica)  si gradul de umplere kg pentru fiecare gaz lichefiat refrigerat autorizat pentru transport

Informatiile urmatoare trebuie marcate pe cisterna mobila ‑insasi sau pe o placa de metal fixata pe cisterna mobila :

Numele operatorului

Denumirea gazului(lor) lichefiat(e) refrigerat(e) transportat(e) (si temperatura medie minima a continutului)

Masa maxima admisibila a incarcaturii pentru fiecare gaz lichefiat nerefrigerat autorizat kg

Masa bruta maxima admisibila (MBMA) kg

Tara kg.

NOTA : Pentru identificarea gazelor lichefiate refrigerate transportate, vezi Partea 5.

Daca o cisterna mobila este conceputa si omologata pentru manipularea pe mare deschisa, cuvintele 'CISTERNA MOBILA OFFSHORE' trebuie sa figureze pe placa de identificare.

Prescriptii pentru conceptia, constructia, inspectia si incercarile containerelor de gaze cu elemente multiple (CGEM) "UN", destinate transportului de gaze nerefrigerate

Definitii

In scopurile prezentei sectiuni, se intelege prin:

Container de gaze cu elemente multiple (CGEM) UN, un ansamblu, destinat transportului multimodal, de butelii, tuburi sau cadre de butelii legate intre ele printr-o conducta colectoare si montate intr-un cadru. Un CGEM cuprinde echipamentul de lucru si echipamentul structural necesar pentru transportul gazelor;

Conducta colectoare, un ansamblu de conducte si robinete care leaga intre ele orificiile de umplere sau de golire ale elementelor;

Echipament de lucru, aparatele de masura si dispozitivele de umplere, de golire, de aerisire si de siguranta;

Echipament structural, componente de intarire, de fixare, de protectie si de stabilizare exterioare elementelor;

Element, butelii, tuburi sau cadre de butelii;

Intelegere alternativa, un agrement acordat de autoritatea competenta pentru o cisterna mobila sau un CGEM conceput, construit sau incercat conform altor prescriptii tehnice sau metode de incercare decat cele definite in prezentul capitol;

Incercare de etanseitate, o incercare efectuata cu un gaz, ce consta din supunerea elementelor si echipamentului de lucru ale unui CGEM la o presiune interna efectiva de cel putin 20 % din presiunea de incercare;

Masa bruta maxima admisibila (MBMA), suma dintre tara unui CGEM si incarcatura cea mai grea al carui transport este autorizat.

Prescriptii generale referitoare la proiectare si constructie

CGEM trebuie sa poata fi umplute si golite fara indepartarea echipamentelor lor structurale. Acestea trebuie prevazute cu mijloace de stabilizare exterioare elementelor, care sa garanteze integritatea structurii lor in timpul operatiilor de manipulare si transport. CGEM trebuie concepute si construite cu suporturi care sa ofere o baza stabila pentru transport, precum si cu dispozitive de ridicare si fixare pentru a putea fi ridicate inclusiv atunci cand sunt incarcate la masa bruta maxima admisibila. CGEM trebuie concepute pentru a fi incarcate pe un vehicul sau nava si trebuie sa fie echipate cu patine, suporturi sau alte accesorii care sa faciliteze manipularea lor mecanica.

CGEM trebuie concepute, construite si echipate astfel incat sa poata rezista la toate conditiile la care sunt supuse in mod normal in timpul manipularii si transportului. La conceptia lor, trebuie sa se tina seama de efectele sarcinilor dinamice si de oboseala.

Elementele CGEM trebuie fabricate din otel fara sudura si trebuie construite si incercate conform 6.2.5. Aceste elemente trebuie sa fie de acelasi model tip.

Elementele CGEM, fitingurile si conductele lor trebuie sa fie:

a)   compatibile cu substantele prevazute pentru transport (a se vedea ISO 11114-1:1997 si 11114-2:2000); sau

b)   pasivizate sau neutralizate in mod eficace prin reactie chimica.

Trebuie sa fie evitat contactul intre metale diferite care constituie o sursa de coroziune galvanica.

Materialele CGEM, inclusiv cele ale dispozitivelor, garniturilor de etansare si accesoriilor, nu trebuie sa determine efecte negative asupra gazelor care trebuie sa fie transportate.

CGEM trebuie sa fie concepute pentru a rezista, fara pierderi ale continutului, la presiunea interna determinata de continut si de sarcinile statice, dinamice si termice in conditiile normale de manipulare si transport. Conceptia trebuie sa demonstreze ca efectele oboselii determinata de aplicarea repetata a acestor sarcini pe toata durata de viata prevazuta pentru CGEM au fost luate in considerare.

CGEM si mijloacele lor de fixare trebuie sa poata suporta, la sarcina maxima autorizata, urmatoarele forte statice aplicate separat :

a) in directia de transport, de doua ori MBMA multiplicata prin acceleratia gravitationala (g)

b) orizontal, perpendicular pe directia de transport, MBMA (in cazul in care directia de transport nu este clar determinata, fortele trebuie sa fie egale cu de doua ori MBMA) multiplicata prin acceleratia gravitationala (g) ¹;

c)     vertical, de jos in sus, MBMA multiplicata prin acceleratia gravitationala (g) ¹; si

d) vertical, de sus in jos, de doua ori MBMA (forta totala ingloband efectul gravitatiei) multiplicata prin acceleratia gravitationala (g) ¹.

Sub fortele definite la 5.2.8, efortul in punctul cel mai solicitat al elementelor nu trebuie sa depaseasca valorile indicate in standardele aplicabile mentionate la 6.2.5.2 sau, daca elementele nu sunt concepute, construite sau incercate conform acestor standarde, in codul tehnic sau standardul recunoscut sau aprobat de autoritatea competenta din tara de utilizare (a se vedea 6.2.3).

La fiecare din fortele indicate la 5.2.8, trebuie respectati  urmatorii coeficienti de siguranta pentru cadru si mijloacele de fixare:

a) pentru oteluri avand o limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 in raport cu limita de elasticitate aparenta garantata; sau

b) pentru otelurile care nu au limita de elasticitate aparenta definita, un coeficient de siguranta de 1,5 in raport cu limita de elasticitate garantata la 0,2 % alungire si, pentru oteluri austenitice, la 1 % alungire.

CGEM destinate transportului de gaze inflamabile trebuie sa poata fi legate electric la pamant.

Elementele trebuie sa fie fixate astfel incat sa se impiedice orice deplasare nedorita fata de structura, precum si concentratia de eforturi locale.

Echipament de lucru

Echipamentul de lucru trebuie dispus astfel incat sa previna orice avariere care ar putea determina pierderea continutului recipientului sub presiune in conditii normale de manevrare sau transport. Daca legatura dintre cadru si elemente permite o deplasare relativa, intre subansambluri, fixarea echipamentului trebuie sa permita aceeasi deplasare fara risc de avarie a partilor active. Conductele colectoare, organele exterioare de golire (racordurile tubulaturii, dispozitivele de inchidere), vanele de obturare trebuie protejate impotriva riscurilor de smulgere sub efectul fortelor exterioare. Partile conductelor colectoare spre vanele de obturare trebuie sa fie suficient de flexibile pentru a proteja valvele si conductele de forfecare sau pierderea continutului recipientului sub presiune. Dispozitivele de umplere si de golire (inclusiv flansele sau busoanele filetate) si toate capacele de protectie trebuie sa poata fi asigurate impotriva unei deschideri neintentionate.

Fiecare element conceput pentru transportul gazelor toxice (gaze din grupele T, TF; TC, TO, TFC si TOC) trebuie sa poata fi izolate printr-un robinet. Pentru gazele toxice lichefiate (gaze cu codurile de clasificare 2T, 2TF, 2TC, 2TO, 2TFC si 2 TOC), conducta colectoare trebuie conceputa astfel incat elementele sa poata fi umplute separat si sa fie izolate printr-un robinet care sa poata fi blocat in pozitia inchis. Pentru transportul gazelor inflamabile (gaze din grupa F), elementele trebuie sa fie separate printr-un robinet in ansamble cu un volum de maximum 3000 litri.

Orificiile de umplere si de golire ale CGEM trebuie prevazute cu doua robinete montate in serie intr-un loc accesibil, pe fiecare conducta de golire si de umplere. Unul din cele doua robinete poate fi inlocuit cu o supapa anti-retur. Dispozitivele de umplere si de golire pot fi racordate la conducta colectoare. Pentru tronsoanele de conducta care pot fi obturate la cele doua extremitati si in care lichidul poate fi inchis, poate fi prevazuta o supapa de siguranta pentru a evita cresterea excesiva a presiunii. Sensul de inchidere trebuie sa fie indicat clar pe robinetele principale de izolare ale CGEM. Fiecare vana de obturare sau alt mijloc de inchidere trebuie sa fie conceput sau construit astfel incat sa reziste la o presiune egala sau mai mare de 1,5 ori presiunea de incercare a CGEM. Toate obturatoarele cu surub trebuie sa se inchida in sensul acelor de ceasornic. Pentru alte obturatoare, pozitia (deschis si inchis) si sensul de inchidere trebuie sa fie indicate clar. Toate mijloacele de inchidere trebuie concepute si dispuse astfel incat sa impiedice o deschidere neintentionata. Robinetele si accesoriile acestora trebuie fabricate din metale ductile.

Conductele trebuie concepute, construite si instalate astfel incat sa se evite orice risc de deteriorare datorita dilatarii si contractiei termice, socurilor mecanice sau vibratiilor. Imbinarile conductelor trebuie sa fie brazate sau constituite din racorduri metalice de rezistenta egala. Punctul de topire al materialului de brazare nu trebuie sa fie mai mic de 525 C. Presiunea nominala a echipamentului de lucru si a conductei colectoare trebuie sa fie cel putin egala cu doua treimi din presiunea de incercare a elementelor.

Dispozitive de decompresiune

Elementele CGEM-urilor utilizat pentru transportul de dioxid de carbon nr. ONU 1013 si oxid nitros nr. ONU 1070 vor fi izolate printr-o valva in ansambluri ce nu depasesc 3000 litri. Fiecare ansamblu va fi prevazut cu unul sau mai multe dispozitive de eliberare a presiunii. CGEM pentru alte gaze trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de decompresiune conform specificatiei autoritatii competente din tara de utilizare.

Daca sunt instalate dispozitive de decompresiune pe un CGEM, fiecare din elementele acestuia sau grupul de elemente care poate fi izolat trebuie sa fie echipat cu cel putin unul. Dispozitivele de decompresiune trebuie sa fie de un tip corespunzator care sa reziste la fortele dinamice, inclusiv cele datorate miscarii lichidului si trebuie concepute pentru a impiedica patrunderea de corpuri straine, pierderile de gaze si dezvoltarea unei suprapresiuni periculoase..

CGEM destinate transportului anumitor gaze nerefrigerate, mentionate in instructiunea de transport in cisterne mobile T50 sau la 4.2.5.2.6, trebuie prevazute cu dispozitive de decompresiune omologate de autoritatea competenta din tara de utilizare. In afara cazului unui CGEM rezervat transportului unui gaz specificat si prevazut cu un dispozitiv de decompresiune omologat, construit din materiale compatibile cu proprietatile gazului transportat, acest dispozitiv trebuie sa cuprinda un disc de rupere inaintea unui dispozitiv cu arc. Spatiul cuprins intre discul de rupere si dispozitivul cu arc trebuie echipat cu un manometru sau un alt indicator adecvat. Aceasta dispunere permite detectarea unei rupturi, a unei scurgeri sau altui defect de etanseitate al discului care ar putea perturba functionarea dispozitivului de decompresiune. Discul de rupere trebuie sa cedeze la o presiune nominala mai mare cu 10 % fata de presiunea de inceput a deschiderii dispozitivului de decompresiune.

In cazul CGEM pentru utilizari multiple, destinate transportului de gaze lichefiate de presiune joasa, dispozitivele de decompresiune trebuie sa se deschida la presiunea indicata la 3.7.1 pentru gazele cu presiunea de lucru cea mai ridicata, al caror transport in CGEM este autorizat.

5.5 Debitul dispozitivelor de decompresiune

Debitul combinat al dispozitivelor de decompresiune, atunci cand sunt instalate, trebuie sa fie suficient astfel incat, in cazul in care CGEM este inconjurat de flacari, presiunea (inclusiv presiunea acumulata) din elemente sa nu depaseasca 120% din presiunea nominala a acestor dispozitive. Trebuie utilizata formula din documentul CGA S-1.2-2003" Standarde pentru Dispozitive de Eliberare a Presiunii, Partea 2, Incarcatura si Rezervoare Portabile pentru Gaze Comprimate" pentru a calcula debitul total minim al sistemului dispozitivelor de decompresiune. Documentul CGA S-1.1-2003 "Standarde pentru Dispozitive de Eliberare a Presiunii, Partea 1, Cilindri pentru Gaze Comprimate" poate fi utilizat pentru a determina debitul de descarcare al fiecarui element. Pentru a obtine debitul total de descarcare prescris in cazul gazelor lichefiate cu presiune joasa, se pot utiliza dispozitive de decompresiune cu arc. In cazul CGEM pentru utilizari multiple, debitul combinat de descarcare al dispozitivelor de decompresiune trebuie calculat pentru gazul autorizat la transport in CGEM care necesita debitul cel mai mare de descarcare.

Pentru a determina debitul total necesar dispozitivelor de decompresiune instalate pe elemente destinate transportului de gaze lichefiate, trebuie sa se tina seama de proprietatile termodinamice ale gazelor (a se vedea de exemplu, documentul CGA S-1.2-2003 "Standarde pentru Dispozitive de Eliberare a Presiunii, Partea 2, Incarcatura si Rezervoare Portabile pentru Gaze Comprimate" pentru gazele lichefiate cu presiune joasa si documentul CGA S-1.1-2003 "Standarde pentru Dispozitive de Eliberare a Presiunii, Partea 1, Cilindri pentru Gaze Comprimate" pentru gazele lichefiate cu presiune ridicata).

5.6 Marcarea dispozitivelor de decompresiune

Dispozitivele de eliberare a presiunii vor in mod clar si permanent marcate cu urmatoarele:

(a) numele producatorului si numarul de catalog corespunzator;

(b) presiunea stabilita si/sau temperatura setata;

(c) data ultimei testari.

Debitul nominal marcat pe dispozitivele de decompresiune cu arc pentru gazele lichefiate cu presiune joasa trebuie determinat conform ISO 4126‑1:1991.

5.7 Racordarea dispozitivelor de decompresiune

Racordurile dispozitivelor de decompresiune trebuie sa aiba dimensiuni suficiente pentru ca debitul necesar sa poata ajunge fara restrictii la dispozitivul de siguranta. Nu trebuie instalata nici o vana de obturare intre element si dispozitivele de decompresiune, in afara cazului ca acestea sunt dublate de dispozitive echivalente pentru a permite intretinerea sau in alte scopuri si daca vanele care deservesc dispozitivele in functiune sunt blocate in pozitia deschis sau sunt legate printr-un sistem de interblocare astfel incat cel putin unul dintre dispozitivele dublate sa fie mereu in functiune si sa indeplineasca prescriptiile de la 5.5. Nu trebuie sa existe nici un obstacol care ar putea limita sau intrerupe fluxul de degajare din element catre aceste dispozitive. Sectiunea de trecere a tuturor conductelor si fitingurilor trebuie sa fie cel putin la fel de mare ca la intrarea in dispozitivul de decompresiune la care sunt racordate. Dimensiunea nominala a conductei de descarcare trebuie sa fie cel putin egala cu iesirea din dispozitivul de decompresiune. Dispozitivele de aerisire situate in aval de dispozitivele de decompresiune, atunci cand sunt utilizate, trebuie sa permita evacuarea vaporilor sau lichidelor in atmosfera, exercitand numai o contra-presiune minima asupra dispozitivelor de decompresiune.

5.8 Amplasarea dispozitivelor de decompresiune

Pentru transportul gazelor lichefiate, fiecare dispozitiv de decompresiune trebuie sa se afle in comunicatie cu spatiul pentru vapori din elemente, in conditii de umplere maxima. Dispozitivele, atunci cand sunt instalate, trebuie sa fie dispuse astfel incat gazele sa poata fi evacuate fara a intalni obstacole si gazul sau lichidul care se evacueaza sa nu atinga nici CGEM, nici elementele acestuia si nici personalul. In cazul gazelor inflamabile, piroforice si comburante, gazele care ies trebuie dirijate in spatele elementului astfel incat sa nu poata ajunge pe alte elemente. Dispozitive de protectie ignifuge, care deviaza jetul de gaze sunt admise, cu conditia ca debitul necesar dispozitivelor de decompresiune sa nu fie redus.

Trebuie luate masuri pentru a impiedica accesul persoanelor neautorizate la dispozitivele de decompresiune si pentru a evita ca acestea sa fie deteriorate in caz de rasturnare a CGEM.

5.9 Dispozitive de masurare a continutului

Atunci cand CGEM este conceput pentru a fi umplut in masa, acesta trebuie echipat cu unul sau mai multe dispozitive de masurare a continutului. Jojele din sticla sau din alte materiale fragile nu trebuie sa fie utilizate.

Suporti, cadre, dispozitive de ridicare si de ancorare ale CGEM

CGEM trebuie concepute si construite cu suporti care sa ofere o baza stabila in timpul transportului. Fortele specificate la 5.2.8 si coeficientul de siguranta indicat la 5.2.10 trebuie luate in considerare in aceasta privinta. Patinele, cadrele, reazemele sau alte structuri similare sunt acceptate.

Eforturile combinate exercitate de suporti (reazem, cadru, etc.) si de dispozitivele de ridicare si de ancorare ale CGEM nu trebuie sa determine forte excesive in nici un element. Toate CGEM trebuie prevazute cu dispozitive de ridicare si de ancorare permanente. Suportii si dispozitivele de ridicare si de ancorare nu trebuie in nici un caz sa fie sudate la elemente.

Conceperea suportilor si cadrelor trebuie sa ia in considerare efectele de coroziune datorate conditiilor ambiante.

Daca CGEM nu sunt protejate in timpul transportului conform 4.2.5.3, elementele si echipamentul de lucru trebuie protejate impotriva deteriorarii determinata de un impact lateral sau longitudinal sau de rasturnare. Organele exterioare trebuie protejate astfel incat continutul elementelor sa poata fi evacuat in caz de soc sau de rasturnare a CGEM pe organele sale. Exemple de masuri de protectie:

a)    protectia impotriva socurilor laterale, care poate fi constituita de bare longitudinale;

b)    protectia impotriva rasturnarii, care poate fi constituita din inele de ranforsare sau de bare fixate transversal pe cadru;

c)     protectia impotriva impactului din spate, care poate fi constituita de un pare-soc sau un cadru;

d) protectia elementelor si echipamentului de lucru impotriva deteriorarii determinata de socuri sau de rasturnare, care poate fi constituita dintr-un cadru ISO conform dispozitiilor aplicabile din ISO 1496­3:1995.

Omologare de tip

Pentru fiecare tip nou de CGEM, autoritatea competenta sau un organism desemnat de aceasta, trebuie sa stabileasca un certificat de omologare de tip. Acest certificat trebuie sa ateste ca CGEM a fost controlat de autoritatea competenta, este corespunzator pentru utilizarea prevazuta si satisface prescriptiile generale specificate in prezentul capitol, dispozitiile privind gazele stabilite la capitolul 4.1 si pe cele din instructiunea de ambalare P200. Atunci cand o serie de CGEM este fabricata fara a modifica conceptia, certificatul este valabil pentru intreaga serie. Certificatul trebuie sa mentioneze raportul de incercare a prototipului, materialele de constructie ale conductei colectoare, standardele carora le corespund elementele, precum si numarul de omologare. Acesta trebuie sa se compuna din semnul distinctiv sau marca distinctiva a statului in care omologarea a fost data, cu alte cuvinte, simbolul vehiculelor in circulatie internationala prevazut de Conventia de la Viena pentru circulatia rutiera (1968), si numarul de inmatriculare. Certificatele trebuie sa indice intelegerile alternative eventuale conform  1.2. O omologare de tip poate servi pentru omologarea CGEM mici, fabricate din materiale de aceeasi natura si de aceeasi grosime, conform aceleiasi tehnici de fabricare, cu  suporti identici si inchideri si alte accesorii echivalente.

Raportul de incercare al prototipului pentru omologarea de tip trebuie sa cuprinda cel putin :

a) rezultatele incercarilor aplicabile referitoare la cadru, specificate in  ISO 1496‑3:1995;

b)    rezultatele controlului si incercarii initiale conform 5.12.3;

c) rezultatele incercarii la impact , specificata la 5.12.1; si

d)    documentele de certificare care atesta faptul ca buteliile si tuburile sunt conforme standardelor aplicabile in vigoare.

Inspectii si incercari

CGEM-urilor care corespund definitiei containerului din Conventia Internationala pentru Containere Sigure (CSC), 1972, modificata, nu vor fi utilizate, cu exceptia cazului in care se califica cu succes prin supunerea unui prototip reprezentativ din fiecare model la Testul de Impact Dinamic, Longitudinal descris in Manualul de Teste si Criterii, Partea IV, Sectiunea 41.

5.12.2 Elementele si echipamentele fiecarui CGEM trebuie supuse la un prim control si la o prima incercare inaintea punerii in exploatare (control si incercare initiale) si apoi, la inspectii si incercari la intervale de cinci ani maximum (control si incercari periodice la cinci ani). Un control si o incercare exceptionale pot fi efectuate, atunci cand acestea sunt necesare conform 5.12.5, fara sa se ia in considerare ultimul control si incercare periodice.

5.12.3 Controlul si incercarea initiale ale unui CGEM trebuie sa cuprinda o verificare a caracteristicilor de proiectare, o examinare interioara si exterioara a CGEM si organelor sale, luandu-se in considerare gazele care trebuie sa fie transportate, si o incercare la presiune, utilizand presiunile de incercare stabilite in instructiunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1. Incercarea la presiune a conductei colectoare poate fi executata ca o incercare hidraulica sau utilizand un alt lichid sau alt gaz, cu acordul autoritatii competente. Inainte ca CGEM sa fie pus in exploatare, trebuie procedat la o incercare de etanseitate si la verificarea bunei functionari a echipamentului de lucru. Daca elementele si organele acestora au fost supuse separat la o incercare la presiune, ele trebuie supuse impreuna dupa asamblare la o incercare de etanseitate.

5.12.4 Controlul periodic la intervale de cinci ani trebuie sa cuprinda o examinare interioara si exterioara a structurii, elementelor si echipamentului de lucru conform 12.6. Elementele si conductele trebuie sa fie supuse la incercari la periodicitatea stabilita in instructiunea de ambalare P200 de la 4.1.4.1 si conform dispozitiilor de la 6.2.1.5. Daca elementele si echipamentele acestora sunt supuse separat la o incercare la presiune, ele trebuie supuse impreuna dupa asamblare la o incercare de etanseitate.

Un control si o incercare exceptionale se impun atunci cand CGEM prezinta semne de deteriorare sau coroziune, sau pierderi, sau alte defecte ce indica o deficienta susceptibila de a compromite integritatea CGEM. Extinderea controlului si a incercarii exceptionale trebuie sa depinda de gradul de degradare sau deteriorare. Ele trebuie sa cuprinda cel putin examinarile prescrise la 5.12.6.

5.12.6 Examinarile trebuie sa asigure ca:

a)    elementele sunt inspectate exterior pentru a determina prezenta gaurilor, a coroziunii sau abraziunii, urmelor de lovituri, deformarilor, defectelor de sudura si alte defecte, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face ca CGEM sa nu fie sigur pentru transport;

b)    conductele, robinetele si garniturile de etansare sunt inspectate exterior pentru a determina semnele de coroziune defectele si alte anomalii, inclusiv scurgerile, susceptibile de a face ca CGEM sa nu fie sigur umplerii, golirii sau transportului;

c)     suruburile sau piulitele lipsa sau nestranse ale oricarui racord cu flansa sau ale flanselor oarbe sunt inlocuite sau stranse;

d)    toate dispozitivele si supapele de siguranta sunt lipsite de coroziune, deformari si de orice alt defect care ar putea impiedica functionarea normala. Dispozitivele de inchidere de la distanta si vanele cu inchidere automata trebuie manevrate pentru a verifica buna lor functionare;

e)    marcajele prescrise pentru CGEM sunt lizibile si conforme prescriptiilor aplicabile; si

f) cadrul, suportii si dispozitivele de ridicare ale CGEM sunt in buna stare.

5.12.7 Inspectiile si incercarile indicate la 5.12.1, 5.12.3, 5.12.4 si 5.12.5 trebuie sa fie efectuate de catre sau in prezenta unui organism agreat de autoritatea competenta. Daca incercarea la presiune face parte din control si incercare, aceasta este efectuata la presiunea indicata pe placa aplicata pe CGEM. Atunci cand se afla sub presiune, CGEM trebuie inspectat pentru a observa orice scurgere din elemente, conducte sau echipament.

5.12.8 Daca este descoperita o deteriorare susceptibila de a afecta siguranta, CGEM nu trebuie sa fie repus in serviciu inainte de fi reparat si supus unei noi incercari.

Marcare

Fiecare CGEM trebuie sa poarte o placa din metal rezistent la coroziune, fixata permanent intr-un loc vizibil, usor accesibil la inspectie. Elementele trebuie sa fie marcate in conformitate cu prescriptiile din capitolul 6.2. Pe aceasta placa trebuie marcate prin stantare sau prin orice alt mijloc asemanator, informatiile de mai jos.

Tara de fabricatie

Numele sau marca fabricantului

Numarul de serie al fabricantului

Organismul desemnat pentru omologarea de tip

Anul de fabricatie

Presiunea de incercare bar/kPa (presiunea manometrica)

Intervalul temperaturilor de calcul,  °C pana la  °C

Numarul elementelor:  

Capacitatea totala de apa litri

Data incercarii initiale la presiune si identificarea organismului autorizat

Data si tipul ultimilor incercari periodice

Luna Anul

Poansonul organismului autorizat care a realizat ultima incercare sau a organismului martor

NOTA: Placa metalica nu trebuie sa fie fixata direct pe elemente.

5.13.2 Informatiile urmatoare trebuie marcate pe o placa de metal fixata solid pe CGEM:

Numele operatorului

Masa maxima admisibila a incarcaturii kg

Masa bruta maxima admisibila (MBMA) kg

Tara kg.