Instalatia de ungere - partile componente ale instalatiei de ungere

Instalatia de ungere

1. Generalitati

Piesele conjugate ale motoarelor sunt in miscare relativa una fata de alta cu contact direct intre unele suprafete. Deplasarea relativa a pieselor conjugate este insotita de o forta de rezistenta numita forta de frecare. Cu cat este mai mare frecarea, cu atat mai intens este procesul de uzura. Pentru marirea duratei de functionare a motorului este necesara miscarea frecarii. Frecarea scade simtitor daca suprafetele in frecare ale pieselor sunt separate printr-un strat intermediar de lichid cu proprietati de ungere.

In motoarele cu ardere interna, in functie de particularitatile constructive si de conditiile de lucru, piesele sunt supuse mai multor frecari si anume: frecari lichide si la limita.

Daca suprafetele in miscare sunt separate intre ele, printr-o pelicula de lubrifiat de o anumita grosime bine determinata pentru conditiile respective, atunci in interiorul peliculei de lubrifiant ia nastere o frecare lichida. Lagarele paliere si de biela ale motoarelor sunt calculate pentru conditii de lucru caracterizate prin frecare lichida.

Conditiile de lucuru ale pistoanelor si segmentilor, care executa in cilindru o miscare de translatie alternativa, nu favorizeaza aparitia frecarii lichide. Incalzirea relativ puternica a capului pistonului cu combustibil produce miscarea vascozitatii uleiului in aceste zone si ca urmare apar frecari semilichide.

Frecarea semilichida este caracteristica, de regula, pentru toate piesele care executa o miscare de translatie alternativa sau de rostogolire cum sunt: boltul de piston, tachetul, supapa si camele arborelui cu came.

La pornirea motorului sau la incalzirea puternica a uleiului intre piston, segmenti si cilindru pot sa se creeze conditii care sa faca posibile aparitia celui de-al treilea tip de frecare cu ungere la limita.

In acest caz, protejarea suprafetelor in frecare, fata de contactul direct, se realizeaza printr-un strat foarte fin de lubrifiant cu o grosime de una sau cateva molecule.

Conditiile in care lucreaza organele motorului sunt extrem de variate: temperatura unor organe ajunge la sute de grade, a altora la numai cateva zeci de grade, iar ungerea trebuie executata cu acelasi ulei.

Rolul principal al instalatiei de ungereeste reducerea fortelor de fecare si prin aceasta micsorarea uzurii si a pierderilor mecanice.

Filmul de ulei indeplineste urmatoarele functii:

- spala particulele metalice rezultate din uzura pieselor;

- racirea pieselor, fapt important pentru piesele asupra carora nu actioneaza sistemul de racire;

- imbunatateste etansarea realizata de segmenti;

- reduce zgomotele in motor.

La stabilirea lubrifiantilor pentru motorul de automobil se pun probleme dificile deoarece acesta trebuie sa indeplineasca in acelasi timp unele conditii contradictorii precum: vascozitatete optima, onctuozitate buna si variatia redusa a vascozitatii cu temperatura; stabilitatea chimica ridicata pentru a preveni depunerea de calamina, actiune eficienta impotriva uzurilor de toate tipurile, temperatura de congelare redusa etc.

Partile componente ale instalatiei de ungere

Pompa de ulei este actionata de pinionul arborelui cotit prin roata dintata intermediara si roata dintata montata pe axul pompei de ulei. In figura 1 este prezentata schema circuitului de ungere de tip mixt.

Figura 1. Instalatia de ungere a motorului SAVIEM 797-05

1 - conducta de ulei;

2 - orificiul de intrare a uleiului la compresorul de aer;

3 - tachet;

4 - tija impingatoare;

5 - culbutor;

6 - axul culbutorilor;

7 - suportul axului culbutorilor;

Referat: Elemente de proiectare si verificare higrotermica a cladirilor Referat: Lemnul un material natural - prelucrarea lemnului pentru constructii

8 - Con­ducta de ulei;

9 - conducta de ulei cu ajutaj de stropire;

10 - sonda manometrica pentru inregistrarea presiunii uleiului;

11 - conducta principala de ulei (rampa de ulei a motorului);

12 - con­ducta de ulei pentru lagarele paliere ale arborelui cotit;

13 - con­ducta de ulei dintre lagarul palier al arborelui cotit si lagarul axu­lui cu came;

14 - conducta de ulei dintre lagarul palier si lagarul de biela;

15 - baia de ulei a motorului;

16 - sorb de ulei cu sita;

17 - radiatorul de ulei;

18 - conducta de ulei dintre filtrul de ulei si radiatorul de ulei;

19 - conducta de ulei dintre radiatorul de ulei si rampa de ulei a motorului;

20 - filtrul de ulei;

21 - con­ducta de ulei dintre pompa de ulei si filtru;

22 - conducta de ulei dintre baia de ulei si pompa de ulei ;

23 - supapa de descarcare a presiunii uleiului;

24 - pompa de ulei;

25 - roata dintata de antrenare a pompei de ulei;

26 - roata dintata intermediara ;

27 - pinionul arborelui cotit;

28 - conducta de ulei pentru ungerea rotilor climate ale distributiei.

Uleiul aflat in baia de ulei este absorbit de pompa de ulei prin sorbul cu sita si conducta, si refulat prin conducta in filtrul de ulei. Intre pompa de ulei si filtru se gaseste supapa de descarcare reglata astfel incat sa asigure uleiul refulat de pompa la o presiune de 4,3 10⁵ N/m

Uleiul filtrat este impins prin conducta in radiatorul de ulei, unde este racit cu apa din instalatia de racire si apoi prin conducta ajunge in conducta principala de ungere a motorului. La partea posterioara a conductei principale de ulei se gaseste sonda manometrica pentru inregistrarea presiunii uleiului.

Din conducta principala se ramifica conductele prin care uleiul este trimis pentru ungerea legaturilor paliere ale arborelui cotit si conductele cu ajustaj de stropire, prin care uleiul este aruncat cu putere in fundul pistoanelor, in vederea ridicarii acestora si al ungerii cilindrilor. De la palierele arborelui cotit, o parte din ulei este impins la fusurile de biela, pentru conductele executate manetoane, iar o parte este impins prin conducte la cele patru lagare ale arborelui cu came. De la palierul posterior al arborelui cu came, uleiul este impins printr-o conducta din axul culbutor, in vederea ungerii lagarelor culbutorilor. De aici, o parte din ulei se scurge in baia motorului prin gaurile tijelor impingatoare, ugand atat tijele cat si tachetii, iar o alta parte din ulei intra in orificiile lagarelor arborelui cotit, al compresorului si dupa aceea in baia de ulei a motorului.

Ungerea este asigurata prin conducta, care se ramifica din conducta de ulei dintre lagarele paliere din fata ale arborelui cotit si arborelui cu came.

Uleiul este aspirat din baia de ulei prin sorbul prevazut cu sita, de catre pompa de ulei. Uleiul unge mai intai polierul arborelui cu came, dupa care prin conducta este trimis pentru purificare in filtru. Din filtru uleiul trece prin conducte catre supapa de refulare. In cazul in care presiunea este mai mica, uleiul trece direct prin conducta in radiator, unde se raceste, iar apoi reintra prin conducte in circuitul de ungere.

1. Baia de ulei

Baia de ulei constituie acea parte a carterului inferior al motorului in care se depoziteaza uleiul necesar ungerii.

Baia de ulei se alimenteaza printr-o gaura de umplere prevazuta cu un capac etansat si o sita cu ajutorul careia se realizeaza o prima filtrare a uleiului la turnare.

Baia de ulei este executata din tabla de otel presata, din fonta sau din aluminiu.

Partea de mijloc a baii de ulei este prevazuta, de obicei, cu o adancime mai mare in care se plaseaza sorbul pompei de ulei. Aceasta solutie constructiva permite functionarea instalatiei de ungere si cu o cantitate de ulei mai mica. Pentru a diminua agitarea uleiului in carterul inferior si inspumarea sa in timpul deplasarii automobilului, baia de ulei este prevazuta la partea superioara a cavitatii sale cu o plasa de sarma sau tabla perforata cu orificiu de diametru mic. Uneori, baia de ulei este prevazuta cu pereti verticali care divizeaza intreaga cantitate de ulei in volume mai mici si impiedica deplasarea si barbotarea sa in timpul franarii sau a virajelor bruste.

In acest fel se micsoreaza si pierderile de ulei din intervalul motorului si creste debitul pompei deoarece se evita aspiratia in gol sau a lubrifiantului inspumat.

In partea inferioara a baii de ulei este montat un buton de golire in care uneori este incorporat un magnet ce ajuta la retinerea pulberilor metalice rezultate ca urmare a procesului de uzura din motor.

Baia de ulei se imbina cu blocul motor prin suruburi. Pentru etansarea imbinarii, intre baia de ulei si carterul superior se monteaza o garnitura confectionata din carton poros sau pluta aglomerata. 

Baia de ulei are rol de a raci uleiul care se afla in contact direct cu fluxul de aer care se creeaza prin deplasarea automobilului. In acest scop baia de ulei nu se vopseste pe partea exterioara, deoarece stratul de vopsea poate impiedica racirea lubrifiantului. Nivelul lubrifiantului in baia de ulei se controleaza cu o tija numita joja de ulei, pe care sunt imprimate doua semne care marcheaza nivelul minim si maxim al uleiului. Pentru a asigura stabilitatea pozitiei, tija este montata intr-o teava de ghidaj fixata in carterul motorului.

Nivelul uleiului in baia de ulei se masoara numai dupa orpirea motorului astfel incat uleiul pulverizat pe peretii carterului superior si al celorlalte piese care comunica cu baia sa se poata scurge inapoi in carterul inferior. Inainte de a se efectua masurarea, tija indicatoare de nivel trebuie stearsa, deoarece in timpul functionarii motorului a fost improscata cu ulei. Tija curata se introduce din nou in baie si se scoate observandu-se pana la ce nivel se afla uleiul.