Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Finante


Qdidactic » bani & cariera » finante
Buget si trezorerie - adevarat/ fals



Buget si trezorerie - adevarat/ fals


BUGET SI TREZORERIE


ADEVARAT/ FALS


Bugetul public este un plan financiar ce incorporeaza o estimare a cheltuielilor necesare pentru o perioada data si mijloacele propuse pentru finantarea acestor cheltuieli. T

2. Bugetul oricarei entitati publice (stat, unitate administrativ-teritoriala, institutie publica) este un plan financiar in care sunt prevazute doar veniturile pe o perioada determinata, in scopul indeplinirii unor obiective si sarcini precis stabilite la nivelul entitatii respective.F

3. Bugetul de stat, ca buget al administratiei centrale de stat, este un document elaborat, administrat de Guvern si aprobat de Parlament, prin lege.T

4. Bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste la fel ca si bugetul de stat si se aproba de Parlament prin aceeasi lege, ceea ce inseamna ca veniturile cuprinse in acest buget nu pot fi utilizate pentru alte cheltuieli bugetare, decat cele pentru care sunt repartizate. F



5. Bugetul Trezoreriei statului este documentul in care sunt inscrise veniturile si cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii functiilor sale.T

6. Bugetul public national este format din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale. T

7. Bugetul general consolidat reprezinta ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg.T

8. Debugetizarea consta in scoaterea in afara bugetului general al statului a unor venituri si repartizarea lor pe surse.F

9. Debugetizarea are doua directii: inlocuirea finantarii publice cu cea privata si trecerea unor cheltuieli din bugetul de stat catre alte categorii de bugete.T

10. Conform principiului unitatii bugetului public veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an , care corespunde exercitiului bugetar .F

11. Soldul bugetului, fie el excedent sau deficit, are influenta asupra masei monetare (dimensiune, dinamica, putere de cumparare), iar prin intermediul pietei monetar-valutare, asupra pretului banilor, a raportului intre cererea si oferta de bani, a cursului de schimb.T

12. Conform teoriei economice clasice, variatia soldului bugetar are impact asupra cresterii economice, dinamicii investitiilor si dinamicii balantei comerciale.F

13. Conform teoriei economice moderne, variatia soldului bugetar are impact asupra ratei somajului, a ratei de ocupare a fortei de munca si asupra consumului.T

14. Clasificatia bugetara reprezinta gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare.T

15. Clasificatia bugetara este elaborata de Ministerul Economiei si Finantelor.T

16. Conform Legii finantelor publice (Legea 500/2002) cheltuielile sunt structurate pe capitole si subcapitole.F

17. Conform Legii finantelor publice (Legea 500/2002) veniturile sunt structurate pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate.F

18. Procesul bugetar, sub aspectul continutului, reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor initiate derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politii financiare promovate de autoritatea guvernamentala.T

19. Competentele si responsabilitatile in procesul bugetar revin Parlamentului, Guvernului, Autoritatilor administratiei publice locale, Ministerului Economiei si Finantelor si Ordonatorilor de credite.T

20. Examinarea si aprobarea proiectului bugetului de stat este a doua etapa a procesului bugetar, care cuprinde dezbaterea si aprobarea bugetului in Parlament.T

21. Legile bugetare cuprind la cheltuieli estimarile anului bugetar .F

22. Anexele legilor bugetare cuprind si sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate.T


23. Functionarea Trezoreriei publice se realizeaza pe baza sistemul conturilor de corespondent si al casieriilor.T

24. Intermediarii financiari fac legatura indirecta dintre economisire si necesitatile de investitii.T

25. Trezoreria publica indeplineste, din punct de vedere organizational, functia de gestionar al veniturilor si cheltuielilor publice.T

26. Trezoreria statului poate fi considerata o institutie financiara care realizeaza operatiuni de tip bancar, dar si operatiuni specifice institutiilor financiare nebancare.T

27. Echilibrul Trezoreriei publice consta in a asigura suficiente resurse proprii si posibilitati de imprumut pentru a acoperi cheltuielile bugetului public si a celorlalte fonduri speciale extrabugetare, astfel incat circuitul fondurilor publice sa se inchida.T

28. Echilibrul pietelor de capital presupune ca economisirea, la scara nationala, sa atinga dimensiuni ce pot asigura finantarea procesului investitional.T

29. Echilibrul platilor externe desemneaza capacitatea de a finanta deficitul balantei de plati sau de a utiliza eficient excedentul acesteia, folosind instrumente ca preturile de pe piata interna, imprumuturile externe, investitiile, reglementarea si controlul pietei valutare.T

30. Multiplicatorul bugetului echilibrat exprima influenta exercitata asupra nivelului produsului intern brut de modificarea egala si simultana a cheltuielilor si a veniturilor bugetare.T


MULTIPLE CHOICE


Dintre metodele clasice care stabilesc cuantumul veniturilor si cheltuielilor bugetare evidentiem:

a.

metoda automata, metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe

b.

metoda clasica, metoda diminuarii si metoda evaluarii indirecte

c.

metoda clasica, metoda majorarii si metoda evaluarii indirecte





2. Expresia matematica care sustine metoda automata, metoda ce stabileste cuantumul veniturilor si cheltuielilor bugetare, este:

a.

Vt-1 = PVt+1 sau Ct-1= PCt+1

b.

V2006 = PV2007 sau C2006 = PC2007

c.

Vt+1 = PVt+1 sau Ct+1= PCt+1



3. Metoda majorarii (diminuarii) reprezinta:

a.

evolutia intr-o anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (venituri), pe o perioada de 2 ani consecutivi premergatoare anului pentru care se aproba proiectul de buget

b.

evolutia intr-o anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (venituri si cheltuieli), pe o perioada de n ani consecutivi (de obicei intervale de 5, 8, 10 ani), premergatoare anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget

c.

evolutia intr-o anumita directie a indicatorilor bugetari sintetici (cheltuieli), pe o perioada de 3 ani consecutivi premergatoare anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget




Relatia , reprezinta:

a.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a cheltuielilor bugetare

b.

ritmul anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor bugetare

c.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor bugetare




5. Relatia , reprezinta:

a.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a cheltuielilor bugetare

b.

ritmul mediu anual de crestere (sau descrestere) a veniturilor bugetare

c.

ritmul anual de crestere (sau descrestere) a cheltuielilor bugetare





6. Una din etapele metodei "planificare, programare, bugetizare" este:

a.

planificarea

b.

elaborarea

c.

prevenirea





7. Una din etapele metodei "planificare, programare, bugetizare" este:

a.

Elaborarea

b.

Prevenirea

c.

programarea



ANS:     C


8. Una din etapele metodei "planificare, programare, bugetizare" este:

a.

prevenirea

b.

bugetizarea

c.

aprobarea



9. Dintre etapele abordate in metoda "planificare, programare, bugetizare" este si planificarea. Care afirmatie face referire la aceasta etapa?

a.

reprezinta elaborarea obiectivului de realizat intr-o perspectiva plurianuala, in contextul unei strategii guvernamentale date

b.

reprezinta definirea obiectivelor anuale

c.

presupune includerea costurilor in proiectul de buget



10. Metoda "planificare, programare, bugetizare" are o serie de avantaje, printre care amintim:

a.

este mult mai precisa

b.

se bazeaza mai mult pe rezultate, efecte si alternative de realizare a acestora pe termen lung

c.

asigura unificarea programarii si planificarii prin intermediul programelor



11. Metoda "planificare, programare, bugetizare" are o serie de avantaje, printre care amintim:

a.

este mult mai neclara

b.

se bazeaza mai mult pe obiective, scopuri si alternative de realizare a acestora pe termen lun

c.

asigura unificarea programarii si planificarii prin intermediul programelor



12. Metoda "planificare, programare, bugetizare" are o serie de avantaje, printre care amintim

a.

este mult mai neclara

b.

se bazeaza mai mult pe rezultate, efecte si alternative de realizare a acestora pe termen lung

c.

asigura unificarea planificarii si bugetizarii prin intermediul programelor, realizandu-se astfel o distribuire mai echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile




13. Diferentele dintre metoda "managementului prin obiective" si cea de "planificare, programare, bugetizare" sunt urmatoarele;

a.

in cazul metodei de "planificare, programare, bugetizare" predomina partea economica si financiara, in timp ce in cazul metodei "managementului prin obiective" accentul cade mai mult pe aspectele administrative

b.

metoda de "planificare, programare, bugetizare" are drept scop identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere, iar "managementului prin obiective" permite identificarea optiunilor verticale, in cadrul aceluiasi minister

c.

in procesul selectarii obiectivelor, decidentul este diferit de utilizator in cazul metodei de "planificare, programare, bugetizare", in schimb pentru metoda "managementului prin obiective" decizia apartine utilizatorului




14. Diferentele dintre metoda "managementului prin obiective" si cea de "planificare, programare, bugetizare" sunt urmatoarele:

a.

in cazul metodei managementului prin obiective predomina partea economica si financiara, in timp ce in cazul metodei de planificare, programare, bugetizare accentul cade mai mult pe aspectele administrative

b.

metoda  managementului prin obiective are drept scop identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere, iar metodei de planificare, programare, bugetizare permite identificarea optiunilor verticale, in cadrul aceluiasi minister

c.

in procesul selectarii obiectivelor, decidentul este diferit de utilizator in cazul metodei de planificare, programare, bugetizare, in schimb pentru metoda managementului prin obiective decizia apartine utilizatorului




15. Metoda "bazei bugetare zero' consta in :

a.

alegerea acelei combinatii de programe pentru realizarea unui anumit obiectiv care presupune costuri minime, in conditiile unui anumit nivel al resurselor bugetare posibil de obtinut

b.

identificarea optiunilor orizontale privind diferentierea marimii creditelor bugetare pe ministere

c.

unificarea programarii si planificarii prin intermediul programelor, realizandu-se astfel o distribuire mai echitabila a resurselor disponibile intre programele posibile




Procesul bugetar, sub aspectul continutului, reprezinta:

a.

ansamblul operatiunilori, relatiilor economice initiate si derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politicii monetara promovate de autoritatea guvernamentala

b.

ansamblul actiunilor, masurilor initiate si derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politicii financiare promovate de autoritatea guvernamentala

c.

ansamblul actiunilor, masurilor initiate si derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politicii economice promovate de autoritatea guvernamentala




17. Procesul bugetar prezinta urmatoarele caracteristici:

a.

procesul bugetar este operativ, reprezentativ, preponderent economic, social, ciclic, de larg impact financiar

b.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent monetar, economic, ciclic, de larg impact public

c.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent politic, tehnic, ciclic, de larg impact public



18. Procesul bugetar este decizional deoarece:

a.

resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt limitate in raport cu nevoile societatii

b.

resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt mai mari decat nevoile societatii

c.

resursele bugetare ce urmeaza a fi alocate sunt mai mici decat nevoile societatii




19. Procesul bugetar este democratic deoarece:

a.

este un act specific deciziei politice a fortelor majoritare in Parlament

b.

este rezultatul exercitarii atributiilor statului de drept si al exercitiului puterii de stat pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre cetateni

c.

executivul poate proceda la declansarea procesului bugetar




20. Etapele consecutive ale procesului bugetar se refera la:

a.

incheierea executiei bugetare, aprobarea bugetului

b.

controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, raportarea modului de executie

c.

elaborarea proiectelor de buget, aprobarea bugetului, executia bugetului, raportarea modului de executie




21. Raportarea modului de executie bugetara presupune:

a.

inceperea executiei bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, analizarea conturilor generale privind executia bugetara

b.

incheierea executiei bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, aprobarea conturilor generale privind executia bugetara

c.

incheierea executiei bugetare, controlul organelor abilitate asupra executiei bugetului, analizarea conturilor generale privind executia bugetara




22. Potrivit prevederilor Constitutiei Romaniei si Legii privind finantele publice, competentele si responsabilitatile in procesul bugetar revin:

a.

Parlamentului, Guvernului , Autoritatilor administratiei publice locale, Ministerului Economiei si Finantelor si Ordonatorilor de credite

b.

Parlamentului, presedintelui

c.

Guvernului, presedintelui




23. Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezinta:

a.

a doua etapa a procesului bugetar;

b.

prima etapa a procesului bugetar;

c.

ultima etapa a procesului bugetar .




24. Elaborarea proiectului bugetului de stat consta in:

a.

formularea estimarilor privind veniturile bugetare de catre ordonatorii secundari de credite

b.

formularea estimarilor privind cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare

c.

formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare




25. Dupa formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare, de catre ordonatorii de credite, acestea sunt comunicate:

a.

Ministerului Economiei si Finantelor

b.

Ministerului Imm-urilor, comertului si mediului de afaceri

c.

Ministerului afacerilor externe




26. In cadrul aprobarii bugetului , etapa a  procesului bugetar, se parcurg mai multe faze. Care dintre urmatoarele afirmatii face referire la acestea?

a.

votarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat

b.

publicarea legii bugetului asigurarilor sociale de stat in "Monitorul Oficial al Romaniei'

c.

dezbaterea si avizarea proiectului la nivelul comisiilor de specialitate




27. Legile bugetare cuprind:

a.

la venituri, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, in structura functionala si economica a acestora

b.

la cheltuieli, estimarile anului bugetar

c.

la venituri, estimarile anului bugetar




28. Anexele legilor bugetare cuprind:

a.

bugetele ordonatorilor secundari de credite si anexele la acestea

b.

sintezele bugetului de stat, bugetului Fondului National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate

c.

sumele defalcate din unele cheltuieli ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora



29. Executia de casa a bugetului reprezinta:

a.

activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget

b.

activitatea de incasare a veniturilor societatilor comerciale si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget

c.

activitatea de incasare a veniturilor fiscale si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget




30. Principiile care stau la baza executiei veniturilor bugetare sunt:

a.

impozitele, taxele sau alte obligatii de natura acestora nu sunt inscrise in buget si incasate, daca acestea au fost stabilite prin lege

b.

legea bugetara anuala aproba, pentru fiecare an, lista impozitelor, taxelor si a cotelor acestora, precum si a celorlalte venituri ale statului care urmeaza sa se perceapa

c.

este permisa perceperea sub orice titlu si sub orice denumire de contributii directe sau indirecte stabilite prin lege




31. Stingerea creantelor fiscale se poate face prin:

a.

incasare, compensare, restituire, executare silita sau anulare a creantelor fiscale

b.

incasare, compensare, restituire, executare silita sau anulare a datoriilor fiscale

c.

plata, compensare, restituire, executare silita sau anulare a creantelor fiscale




32. Compensarea creantelor debitorului se efectueaza cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferentele ramase sa fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in urmatoarea ordine:

a.

bugetul de stat, fondul de risc pentru garantii de stat acordate in cazul imprumuturilor externe, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul asigurarilor pentru somaj

b.

bugetul asigurarilor pentru somaj, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate

c.

bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, bugetul de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, fondul de risc pentru garantii de stat acordate in cazul imprumuturilor externe




33. Executarea silita cunoaste mai multe forme de realizare. Alegeti care dintre urmatoarele face referire la aceasta:

a.

executarea silita prin anularea in totalitate a obligatiilor fiscale;


b.

executarea silita prin poprire;

c.

executarea silita prin redistribuirea obligatiilor fiscale .



34. Incasarea veniturilor la bugetul de stat se poate realiza prin mai multe procedee. Care dintre urmatoarele reprezinta una dintre aceste procedee?

a.

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor

b.

impunerea si creditarea de catre organele fiscale

c.

calcularea, retinerea si varsarea la bugetul asigurarilor sociale de stat a impozitului datorat de catre o terta persoana



35. Etapele executiei veniturilor bugetare sunt:

a.

remiterea titlului de percepere, asezarea, lichidarea, incasarea propriu-zisa

b.

asezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere si incasarea propriu-zisa

c.

perceperea, lichidarea, emiterea titlului de percepere si incasarea propriu-zisa




36. Functiile traditionale ale Trezoreriei statului sunt:

a.

functia de casier al statului si functia de banca a statului

b.

functia de casier public si functia de mandatar al puterii publice

c.

functia de administrator al banului public si functia de intermediar financiar



37. In cadrul proiectului bugetului statului se disting doua tipuri de operatiuni:

a.

operatiuni speculative si operatiuni temporare

b.

operatiuni definitive si operatiuni temporare

c.

operatiuni repetative si operatiuni temporare



38. Operatiunile definitive se refera la:

a.

cheltuielile de functionare a aparatului administrativ si public, subventii, investitii

b.

cheltuieli efectuate in vederea achitarii impozitelor si taxelor, cheltuieli nefiscale, cheltuieli de capital, donatii

c.

venituri din functionarea aparatului administrativ si public, subventii, investitii



39. Trezoreria publica indeplineste, din punct de vedere organizational, o serie de functii din care amintim:

a.

functia de emitent si intermediar pe piata monetara

b.

functia de gestionar al veniturilor si cheltuielilor publice

c.

functia de autoritate locala in domeniul financiar-contabil




40. Realizarea functiilor Trezoreriei trebuie sa contribuie la indeplinirea unor obiective diferite, precum:

a.

mentinerea mediului financiar stabil, cu o inflatie redusa

b.

cresterea randamentului cheltuielilor publice si utilizarea oportunitatilor referitoare la inovatie, investitii, ocupare, competitie etc

c.

cresterea calitatii si eficientei costurilor serviciilor private



41. Promovarea performantei in managementul bugetului public implica o perioada mai lunga, luandu-se in considerare urmatoarele:

a.

controlul iesirilor inainte de controlul intrarilor

b.

stabilirea controalelor externe anterior celor interne

c.

contabilitate pe plati, mai degraba decat pe angajamente


42. Sistemul financiar are doua componente majore, si anume:

a.

piata si intermediarii manageriali

b.

sectorul economic si intermediarii monetari

c.

piata si intermediarii financiari


43. Conform diferentierii functionale, institutiile financiare pot fi grupate in doua categorii:

a.

institutii de credit bancare si celelalte institutii financiare

b.

institutii de credit nebancare si alte  institutii monetare

c.

institutii financiare bancare si institutii financiare nebancare



44. Principalele operatiuni derulate prin Trezoreria publica se refera la:

a.

efectuarea platilor prin contul trezoreriei

b.

incasarea veniturilor bugetare prin Trezorerie

c.

finantarea din contul institutiilor private


45. Componentele esentiale ale managementului Trezoreriei publice sunt:

a.

masurarea performantei si valorii celei mai slabe

b.

programe si acorduri de contabilizare, financiare si audit

c.

managementul riscului, lichiditatile, cash-flowul, spalarea banilor


46. Masurarea performantei si valorii celei mai bune, componenta a managementului Trezoreriei publice, implica:

a.

c1aritatea privind natura si extinderea riscurilor, legalitatea tranzactiilor,fundamentarea documentara, judecarea impartiala a tertilor

b.

ca1cularea eficientei portofoliului trezoreriei, randamentul acestuia, costul imprumuturilor, urmarirea celei mai bune valori a  activitatilor de trezorerie

c.

raportarea periodica pe nivele de conducere, cu efecte asupra implementarii politicilor de trezorerie, asupra deciziilor si tranzactiilor, asupra modificarilor bugetare




47. Performanta managementului financiar al Trezoreriei este evaluata conform urmatoarelor criterii:

a.

echilibrul, planificarea, microeconomia si monitorizarea

b.

elasticitatea, eficientizarea, debugetizarea si macroeconomia

c.

eficacitatea, eficienta, echitatea si economia



48. Principiile de baza ale managementului Trezoreriei sunt:

a.

concentrarea pe venituri, cheltuieli, active si datorii

b.

planificarea monetara

c.

stabilirea unui sistem adecvat de analiza



49. Elementele sistemelor de gestiune a Trezoreriei sunt:

a.

analiza optiunilor, prevederile Trezoreriei, procuraerea de rezerve pe termen mediu, gestiunea Trezoreriei

b.

previziunile Trezoreriei, intrarile in Trezorerie, iesirile din Trezorerie, procurarea de fonduri pe termen scurt, plasamentele de trezorerie, gestiunea valutelor

c.

analiza  senzitivitatii, analiza multicriteriala


50. Singurul plan financiar cu caracter de lege este:

a.

bugetul economiei nationale

b.

bugetul de stat

c.

bugetul Trezoreriei statului


51. La elaborarea bugetului economiei nationale, se folosesc informatii referitoare la:

a.

soldul balantei externe, variatia ratei inflatiei

b.

produsul national brut, venitul national, veniturile si cheltuielile publice

c.

produsul intern brut, valoarea adaugata anuala generata de economia nationala



52. Bugetul economiei nationale reprezinta:

a.

un instrument care nu are caracter de lege si nu se substituie bugetului de stat

b.

un instrument ce nu are caracter de lege si se substituie bugetului de stat

c.

un instrument ce are caracter de lege, dar nu se substituie bugetului de stat




53. Care din urmatoarele nu reprezinta un principiu bugetar, conform Legii nr. 500/2002 :

a.

principiul independentei bugetului

b.

principiul universalitatii

c.

principiul independentei exercitiului



54. Legea finantelor publice este:

a.

Legea 500/2002

b.

Legea 500/2004

c.

Legea 200/2005



55. Conform normelor legale Legea nr. 500/2002 reprezinta:

a.

legea privind functionarea institutiilor publice de stat

b.

legea privind finantele publice

c.

legea privind functionarea institutiilor financiare bancare


56. In conformitate cu Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, bugetul de stat:

a.

are  natura juridica de lege

b.

reprezinta un act juridic de natura administrativa

c.

este un raport intre resursele publice si nevoile sociale sau, un echilibru intre nevoile colective si mijloacele cu care acestea pot fi acoperite



57. Aratati care dintre urmatoarele reprezinta un principiu bugetar conform Legii nr. 500 / 2002:

a.

principiul prevalentei juridicului asupra economicului

b.

principiul independentei exercitiului

c.

principiul anualitatii bugetului public



58. Conform principiului universalitatii bugetului:

a.

nu se interzice compensarea intre cheltuieli si venituri proprii

b.

cheltuielile bugetare pot fi compensate cu veniturile bugetare proprii

c.

se interzice compensarea intre cheltuieli si venituri proprii



59. Principiul publicitatii reprezinta principiul potrivit caruia:

a.

veniturile bugetare sunt afectate de cheltuielile bugetare

b.

bugetul public se aduce la cunostinta opiniei publice pentru ca aceasta sa fie informata

c.

veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu in doua documente pentru a se asigura

monitorizarea fondurilor publice



60. Principiul unitatii bugetare implica:

a.

existenta unui document unic in care se inscriu veniturile si cheltuielile publice exprimate in sumele lor totale, in vederea utilizarii eficiente si monitorizarii fondurilor publice

b.

veniturile si cheltuielile bugetare care sunt elaborate in cadrul unei singure comisii

parlamentare

c.

elaborarea veniturilor si cheltuielilor bugetare ce trebuie sa respecte norme prudentiale

unitare




61. Avansul acordat de stat unor intreprinzatori privati este inregistrat in:

a.

bugetul anexa

b.

conturi speciale de trezorerie

c.

bugetul autonom




62. In Romania, fondurile speciale aprobate anual prin legile bugetare, cuprind:

a.

venituri cu afectatie speciala

b.

conturi speciale de trezorerie

c.

venituri provenind din eventualele impozite special instituite sau din imprumuturi



63. Bugetele anexe se intocmesc:

a.

pe langa bugetul central al statului si se aproba de Guvern

b.

pe langa bugetul central al statului si se aproba de Parlament

c.

de catre institutii publice sau intreprinderi proprietate de stat si se aproba de catre acestea



64. In conformitate cu principiul unitatii, bugetele autonome se intocmesc de:

a.

colectivitati locale, institutii din sfera serviciilor sociale, culturale si de educatie, precum si a serviciilor publice cu caracter comercial si industrial

b.

consiliile judetene si institutii private

c.

prefecturi sau primarii



65. In Romania anul bugetar este:

a.

exercitiul financiar care incepe la data de 31 iulie din anul de baza si se sfarseste pe 30 iunie din anul urmator

b.

anul calendaristic care incepe la data de 1 ianuarie si se incheie la data de 31decembrie

c.

exercitiul financiar care incepe in momentul aprobarii bugetului final in sedinta

comuna a camerelor parlamentare



66. Conform principiului specializarii bugetare:

a.

veniturile si cheltuielile bugetare se inscriu intr-un singur document pentru a se asigura utilizarea eficienta a fondurilor publice

b.

se interzice orice compensare intre cheltuieli si venituri proprii

c.

veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta si categorii de cheltuieli



67. Conform principiului echilibrului bugetar:

a.

cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului respectiv

b.

nu se compenseaza cheltuieli proprii cu veniturile proprii

c.

se inscrie veniturile si cheltuielile bugetare intr-un singur document



68. In Romania, fondurile speciale aprobate anual prin legile bugetare, cuprind:

a.

venituri cu afectatie speciala, ceea ce reprezinta o abatere de la principiul neafectarii veniturilor

b.

cheltuieli cu afectatie speciala, ceea ce reprezinta o abatere de la principiul neafectarii cheltuielilor

c.

finantare directa de catre banci



69. In dreptul financiar din Romania, finantarea deficitului bugetar se asigura prin:

a.

sporirea masei monetare

b.

imprumuturi de stat

c.

finantare directa de catre banci



70. Conform prevederilor Constitutiei, autoritatile administratiei locale care realizeaza autonomia locala in orase si comune sunt:

a.

prefecturile

b.

consillile judetene

c.

consiliile locale si primarii


71. Autoritatea executiva a administratiei locale este reprezentata de:

a.

consiliul local

b.

prefect

c.

primar



72. Autoritatea deliberativa a administratiei locale, conform prevederilor Constitutiei

este:

a.

consiliul judetean

b.

prefectura

c.

consiliul local




73. Conform Legii finantelor publice, principiului realitatii bugetare impune :

a.

odata cu elaborarea proiectelor de buget sa fie elaborate si variantele cele mai apropiate de realitate

b.

cheltuielile bugetare proiectate trebuie sa fie inferioare veniturilor bugetare propuse a se realiza

c.

odata cu elaborarea veniturilor si cheltuielilor bugetare trebuie sa se respecte normele  prudentiale unitare



74. Potrivit principiului neafectarii veniturilor bugetare:

a.

veniturile publice prelevate la dispozitia statului trebuie sa serveasca la acoperirea anumitor cheltuieli bugetare

b.

veniturile publice prelevate la dispozitia statului trebuie sa serveasca la acoperirea cheltuielilor bugetare privite in ansamblul lor

c.

veniturile publice trebuie sa fie superioare cheltuielilor bugetare propuse



75. Deficitul bugetar reprezinta:

a.

ipostaza pozitiva a soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile  sunt mai mari decat veniturile

b.

ipostaza negativa a soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile  sunt mai mici decat veniturile

c.

ipostaza negativa a soldului bugetar, realizata atunci cand cheltuielile  sunt mai mari decat veniturile


76. Deficitul bugetar public este compus din doua elemente:

a.

structural si ciclic

b.

structural si dinamic

c.

static si ciclic



77. Principiile de elaborare a indicatorilor de performanta sunt:

a.

numar mare de indicatori

b.

tinte ale performantei sistemului de nivel inalt

c.

permite urmarirea progresului in spatiu, datorita etalonarii adecvate



78. Politica bugetara reprezinta:

a.

o componenta a politicii economice

b.

o componenta a politicii financiare

c.

o componenta a politicii monetare



79. Una din cele trei functii ale bugetului, a politicii bugetare, este:

a.

functia de mobilizare a resurselor

b.

functia de stabilizare conjuncturala

c.

functia de repartitie a cheltuielilor



80. Una din trasaturile bugetului public specifica faptul ca:

a.

bugetul public este un act de previziune

b.

bugetul public este un act de programare

c.

bugetul public este un act trimestrial




81. Impozitul, ca instrument pentru combatere a dezechilibrelor pe termen scurt, se circumscrie:

a.

politicilor economice de inspiratie romaneasca; 

b.

politicilor financiare de inspiratie keynesiana;

c.

politicilor economice de inspiratie keynesiana. 




82. Utilizarea impozitelor ca instrument de reglare conjunturala ridica, cel putin, doua probleme. Care din urmatoarele reprezinta una dintre aceste probleme?

a.

complicarea sistemului financiar

b.

complicarea sistemului fiscal

c.

producerea de efecte fiscale



83. Politica bugetara a ofertei are o serie de efecte, precum:

a.

efecte asupra costurilor sau a cheltuielilor

b.

efecte asupra investitiilor

c.

efecte asupra resurselor sau a veniturilor



84. Bugetul initial, stabilit prin proiectul legii finantelor, poate genera doua categorii de solduri:

a.

soldul operatiunilor cu caracter temporar si soldul operatiunilor consolidate

b.

soldul operatiunilor cu caracter permanent si soldul operatiunilor cu caracter temporar

c.

soldul operatiunilor cu caracter definitiv si soldul operatiunilor cu caracter temporar


85. Soldul operatiunilor cu caracter definitiv este rezultatul:

a.

diferentei dintre operatiunile de imprumut si avansurile de trezorerie

b.

diferentei dintre veniturile si cheltuielile bugetare, inclusiv eventualele costuri speciale de trezorerie cu caracter definitiv

c.

diferentei dintre veniturile si cheltuielile publice, exclusiv costurile speciale de trezorerie cu caracter temporar



86. In caz de recesiune actiunea bugetului reglator pune in evidenta trei tipuri de multiplicatori bugetari. Care dintre urmatoarele elemente evidentiate face referire la acestia?

a.

multiplicatorul cheltuielilor publice

b.

multiplicatorul cheltuielilor fiscale

c.

multiplicatorul cheltuielilor nedeductibile



87. In caz de recesiune actiunea bugetului reglator pune in evidenta trei tipuri de multiplicatori bugetari. Care dintre urmatoarele elemente evidentiate face referire la acestia?

a.

multiplicatorul cheltuielilor fiscale

b.

multiplicatorul fiscal

c.

multiplicatorul cheltuielilor nedeductibile



88. In caz de recesiune actiunea bugetului reglator pune in evidenta trei tipuri de multiplicatori bugetari. Care dintre urmatoarele elemente evidentiate face referire la acestia?

a.

multiplicatorul cheltuielilor fiscale;

b.

multiplicatorul cheltuielilor financiare ale intreprinderii;

c.

multiplicatorul bugetului echilibrat.




89. Multiplicatorul cheltuielilor publice este exprimat:

a.

ca raport dintre modificarea, cresterea PIB si diminuarea volumului impozitelor, a prelevarilor obligatorii ale statului

b.

ca raport intre modificarea PIB a activitatii economice si modificarea cheltuielilor publice, fara modificarea volumului impozitelor

c.

ca raport intre modificarea PIB a activitatii economice si modificarea cheltuielilor publice, cu modificarea volumului impozitelor



90. Care dintre urmatoarele elemente reprezinta caracteristici ale bugetului public?

a.

dupa aprobarea de catre autoritatea legislativa, bugetul este executoriu

b.

autoritatile nu-si adapteaza totdeauna cheltuielile la costurile disponibile

c.

obiectivele luate in considerare sunt aceleasi cu cele ale firmelor private, procesul pentru determinarea bugetului public fiind unic



91. Caracteristicile bugetului public asigura fundamentarea unitara bazata pe:

a.

determinarea, aprobarea si elaborarea bugetului public

b.

elaborarea, aprobarea si executia bugetului public

c.

elaborarea, analizarea si executarea bugetului public



92. Calitatea bugetului depinde de:

a.

acurateatea datelor disponibile, de calitatea metodelor neutilizate si de integritatea cu care sunt preluate datele

b.

acurateatea datelor indisponibile, de calitatea metodelor neutilizate si de integritatea cu care sunt preluate datele

c.

acurateatea datelor disponibile, de calitatea metodelor utilizate si de integritatea cu care sunt preluate datele



93. Una din functiile bugetului public este si faptul ca:

a.

bugetul este o declaratie politica, care stabileste scopurile si obiectivele specifice ale autoritatii publice, si care doreste sa le atinga prin cheltuielile care urmeaza a fi realizate

b.

pentru autoritatea administrativa, bugetul reprezinta "programul de lucru" pe baza caruia fiecare departament isi aproba programele operationale

c.

seveste ca resursa de informatii pentru ca autoritatea administrativa sa-si realizeze functiile



94. Practica bugetara a promovat un set de reguli, de principii care contribuie la evaluarea bugetelor, si anume:

a.

exactitatea, bugetul trebuie sa prezinte ceea ce isi propune cat mai clar

b.

exclusivitatea, numai elementele financiare sunt cuprinse in buget, cu toate ca orice actiune guvernamentala are implicatii financiare

c.

completitudinea, bugetul trebuie executat asa cum a fost promulgat



95. Reforma normativa a bugetului public se circumscrie principiilor:

a.

unitatii, complementaritatii si coresponsabilitatii

b.

claritatii, complementaritatii si coresponsabilitatii

c.

armonizarii, complementaritatii si coresponsabilitatii



96. Teoria bugetara a reformulat si revizuit regulile bugetizarii, regulile cele mai importante fiind considerate:

a.

complementaritatea, perspectiva multianuala, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si ajustarea in timpul anului

b.

anualitatea, perspectiva multianuala, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si ajustarea in timpul anului

c.

exclusivitatea, complementaritatea, monitorizarea implementarii, responsabilitatea si ajustarea in timpul anului



97. Regula completitudinii semnifica faptul ca:

a.

exista in majoritatea tarilor, feedback-ul de baza al implementarii politicii este limitat la informatiile financiare, fiind aproape exclusuv utilizat de catre departamentul e buget

b.

politicile bugetare au avut impactul asteptat asupra economiei, a societatii si la un cost rezonabil

c.

orice suma a carei alocare este facuta in cadrul procesului politic, nu al pietei, trebuie evaluata pentru a fi trecuta in buget




98. Macrobugetizarea reprezinta:

a.

decizii la nivele inalte asupra agregatelor cheltuielilor, veniturilor si deficitului, referitoare la actiuni bugetare, realizata, de regula, de sus in jos

b.

decizii la nivele intermediare asupra agregatelor veniturilor si deficitului, referitoare la actiuni bugetare, realizata, de regula, de sus in jos

c.

decizii la nivele inalte asupra agregatelor cheltuielilor si deficitului, referitoare la actiuni bugetare, realizata, de regula, de jos in sus



99. Metodele clasice de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor bugetare sunt :

a.

metoda planificare , programare, bugetizare si metoda evaluarii directe;

b.

metoda automata, metoda majorarii (diminuarii) si metoda evaluarii directe;

c.

metoda de rationalizare a operatiunilor bugetare si metoda majorarii .



Executia bugetului de stat inseamna:

a.

repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe institutii;

b.

activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate;

c.

repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre .



Bugetul local este:

a.

ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile locale competente, in scopul concretizarii politicii economice, sociale si financiare

b.

documentul prin care sunt identificate si analizate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale

c.

documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an veniturile si cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale.


102. Elaborarea , aprobarea si executia bugetelor locale au la baza principiile:

a.

universalitatii, unitatii, neafectarilor veniturilor, amabilitatii

b.

universalitatii, transparentei si publicitatii, unitatii, unitatii monetare, anualitatii specializarii bugetare

c.

amabilitatii, specializarii , unitatii monetare , publicitatii si universalitatii



103. Alaturi de principiile universalitatii , transparentei si publicitatii, unitatii , unitatii monetare anualitatii , specializarii bugetare, in cazul bugetelor locale se aplica si urmatoarele:

a.

universalitatii, unitatii ,neafectarilor veniturilor ,anualitatii;

b.

anualitatii, specializarii , unitatii monetare , publicitatii si universalitatii;

c.

echilibrului, solidaritatii, autonomiei locale financiare, proportionalitatii si consultarii.



104. Etapele procesului bugetar la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat sunt:

a.

elaborarea proiectului , executia veniturilor si cheltuielilor;

b.

elaborarea proiectului, examinarea si aprobarea proiectului, executia bugetului si incheierea executiei bugetului;

c.

examinarea, aprobarea proiectului si contul general al exectuiei bugetului .



105. Contul anual al executiei bugetului asigurarilor sociale de stat se intocmeste de catre:

a.

Ministerul Finantelor Publice;

b.

Curtea de Conturi si Ministerului Finantelor Publice;

c.

Ministerul Muncii , Familiei si Egalitatii de Sanse.



106. Elaborarea proiectelor bugetelor locale se realizeaza de catre:

a.

Consiliile judetene;

b.

Consiliile locale;

c.

Ordonatorii principali de credite.



107. Principiul specializarii bugetare se bazeaza pe:

a.

Clasificatia bugetara care trebuie sa fie simpla si clara

b.

Sursele de provenienta a veniturilor

c.

Destinatiile cheltuielilor in cadrul gruparii economice



108. Procesul elaborarii proiectului de buget se desfasoara pe baza:

a.

Obiectivelor politici fiscale si bugetare

b.

Unui calendar ce stabileste termenele limita pentru fiecare sub etapa a acestuia

c.

Unei scrisori cadru care specifica contextul macroeconomic al perioadei respective



109. Principiul echilibrului bugetar:

a.

este respectat in practica bugetara;

b.

nu este respectat in practica bugetara intrucat bugetele publice se intocmesc cu deficit;

c.

este respectat in practica bugetara intrucat bugetele componente se intocmesc cu excedent .



110. In cadrul contului anual de executie a bugetelor locale, la partea de venituri se inscriu:

a.

prevederile bugetare de stat, prevederile bugetare definitive si platile realizate;

b.

creditele bugetare initiale, definitive si platile efectuate;

c.

prevederile bugetare initiale, definitive si incasarile realizate.



111. In cadrul contului anual de executie a bugetelor locale, la partea de cheltuieli se inscriu:

a.

prevederile bugetare initiale, definitive si incasarile realizate;

b.

prevederile bugetare de stat, prevederile bugetare definitive si platile realizate;

c.

creditele bugetare initiale, definitive si platile efectuate.



112. Conform clasificatiei functionale, cheltuielile bugetare se grupeaza in:

a.

cheltuieli financiare, investitii, subventii, cheltuieli extraordinare

b.

titluri, articole si alineate

c.

parti, capitole, subcapitole



113. Componentele sistemului unitar de bugete pot fi grupate in doua categorii, respectiv:

a.

bugetul public national si bugetele locale

b.

bugetul public national si bugetul general consolidat

c.

bugetul general consolidat si bugetul de stat


114. Consolidarea bugetara se refera la:

a.

operatiunea de vanzare a certificatelor de trezorerie catre populatie

b.

operatiunea de rectificare a Bugetului de stat

c.

operatiunea de eliminare a transferurilor de sume dintre bugetele componente ale sistemului bugetar in vederea evitarii dublei inregistrari a acestora.


115. Reforma normativa a bugetului public se circumscrie principiilor:

a.

armonizarii, complementaritatii si coresponsabilitatii

b.

universalitatii, complementaritatii si armonizarii

c.

anualitatii, complementaritatii si coresponsabilitatii



116. Incasarea veniturilor la bugetul de stat se poate realiza prin procedeele urmatoare:

a.

impunerea si creditarea de catre organele fiscale

b.

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor

c.

obtinerea de la bugetul de stat a unor subventii


117. Executia cheltuielilor bugetare se bazeaza pe urmatoarele principii: 

a.

creditele bugetare sunt rambursabile si purtatoare de dobanda

b.

creditele bugetare sunt nerambursabile si nepurtatoare de dobanda

c.

creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite sunt virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal de credite


118. Veniturile bugetelor locale se constituie din:

a.

venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit

b.

venituri financiare formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte

c.

venituri de exploatare formate din: impozite, contributii, alte varsaminte, alte venituri


119. Procesul bugetar prezinta urmatoarele caracteristici:

a.

procesul bugetar este operativ, reprezentativ, preponderent financiar, social, ciclic, de larg impact economic

b.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent monetar, economic, ciclic, de larg impact public

c.

procesul bugetar este decizional, democratic, preponderent politic, tehnic, ciclic, de larg impact public



120. Procesul bugetar este democratic deoarece:

a.

este rezultatul exercitarii atributiilor statului de drept si al exercitiului puterii de stat pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre cetateni

b.

este rezultatul exercitarii atributiilor asociatilor si al administratorilor societatilor comerciale pe seama optiunilor liber exprimate prin vot de catre acestia in Asunarea Generala a Actionarilor

c.

este rezultatul exercitarii atributiilor statului de drept urmand ca executivul sa  procedeze la declansarea procesului bugetar



121. Potrivit prevederilor Constitutiei Romaniei si Legii privind finantele publice, competentele si responsabilitatile in procesul bugetar revin:

a.

Parlamentului, presedintelui, primarilor si prefectilor;

b.

Parlamentului, Guvernului, Autoritatilor administratiei publice locale, Ministerului Economiei si Finantelor si Ordonatorilor de credite;

c.

Guvernului, presedintelui, ministrului economiei .



122. Elaborarea proiectului bugetului de stat reprezinta:

a.

prima etapa a procesului bugetar

b.

a doua etapa a procesului bugetar

c.

a treia etapa a procesului bugetar



123. Elaborarea proiectului bugetului de stat consta in:

a.

formularea propunerilor privind veniturile societatilor comerciale de catre ordonatorii secundari de credite

b.

formularea propunerilor privind veniturile si cheltuielile bugetare de catre ordonatorii de credite bugetare

c.

formularea propunerilor privind cheltuielile bancilor comerciale de catre ordonatorii de credite bugetare


124. Veniturile fiscale ale bugetelor provin din:

a.

impozitele si taxele directe;

b.

impozitele si taxele locale;

c.

viramentele persoanelor fizice si juridice.


125. Executia bugetului de stat inseamna:

a.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe institutii;

b.

Activitatea de incasare a veniturilor bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin acesta;

c.

Repartizarea veniturilor si cheltuielilor bugetare pe trimestre .


126. Elaborarea proiectelor bugetelor locale se realizeaza de catre:

a.

Consiliile judetene;

b.

Consiliile locale;

c.

Ordonatorii principali de credite.


127. Avand in vedere relatia dintre cheltuielile publice G si incasarile bugetare nete Z , la nivelul bugetului se poate inregistra excedent cand:

a.

G > Z

b.

G = Z

c.

G < Z


128. Avand in vedere relatia dintre cheltuielile publice G si incasarile bugetare nete Z , la nivelul bugetului se poate inregistra echilibru cand:

a.

G  Z;

b.

G = Z;

c.

G < Z .



129. Obtinerea bugetului general consolidat presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a.

calcularea veniturilor totale general consolidate , determinarea cheltuielilor totale general consolidate si determinarea deficitului bugetului general consolidat

b.

determinarea veniturilor si cheltuielilor bugetelor centrale si locale

c.

determinarea transferurilor consolidabile si scadera din cheltuielile totale consolidate a ajustarilor



130. Bugetul Trezoreriei statului este documentul care evidentiaza:

a.

imprumuturile acordate in cursul anului;

b.

veniturile si cheltuielile sistemului trezoreriei;

c.

valoarea emisiunii in domeniul circulatiei monetare .



131. Contabilitatea Trezoreriei statului se organizeaza:

a.

in cadrul B.N.R. fiind controlata de Curtea de Conturi;

b.

in cadrul Ministerului Finantelor Publice si sub indrumarea B.N.R

c.

in cadrul Ministerului Finantelor Publice si in unitatile subordonate


132. Bilantul contabil al Trezoreriei cuprinde indicatori cu privire la:

a.

soldul la inceputul anului si la finele semestrului de raportare;

b.

soldul la inceputul si la finele anului de raportare

c.

soldul la inceputul anului si la finele trimestrului de raportare



Legea bugetului de stat este supusa promulgarii de catre:

a.

Primul ministru al tarii;

b.

Parlament;

c.

Presedintele tarii.



134. Contul curent general al Trezoreriei statului:

a.

Functioneaza la B.C.R. si este deschis pe seama Ministerului Finantelor Publice;

b.

Functioneaza la B.N.R. si este deschis pe seama Ministerului Finantelor Publice si a unitatilor Trezoreriei statului din teritoriu;

c.

Functioneaza la B.N.R. si este deschis pe seama Trezoreriei Generale a Statului .



135. Operatiunile pasive ale Trezoreriei statului reprezinta:

a.

operatiunile de constituire a debitelor;

b.

operatiunile de constituire a resurselor;

c.

operatiunile din imprumuturi .



136. Imprumuturile pe termen lung prin Trezoreria statului satisfac urmatoarele necesitati ale statului:

a.

finantarea deficitului bugetului de stat, refinantarea datoriei publice si finantarea proiectelor de investitii pentru dezvoltarea economiei

b.

finantarea deficitului bugetului de stat si local

c.

refinantarea datoriei publice


137. Principiile managementului bugetar sunt:

a.

adoptarea hotararilor strategice si controlul operativ al rezultatelor;

b.

directionarea deciziilor pe obiective , intocmirea de prognoze si informarea completa a administratiilor;

c.

planul strategic, directionarea pe obiective sau perspectiva, controlul bugetar al rezultatelor si informarea completa si ferma a administratiilor.



138. Imprumuturile interne ale autoritatilor administratiei publice locale sunt contractate sub forma de:

a.

acorduri de imprumut de la banci comerciale si titluri de valoare;

b.

acorduri de imprumut de la banci comerciale, titluri de valoare si imprumuturi fara dobanda de la Trezoreria statului;

c.

titluri de valoare si imprumuturi de la institutii de credit .



139. Reforma normativa a bugetului public se circumscrie principiilor:

a.

armonizarii, complementaritatii si coresponsabilitatii

b.

unitatii, universalitatii si armonizarii

c.

universalitatii, publicitatii si unitatii



140. Contul general al executiei bugetului de stat se elaboreaza pe baza:

a.

verificarilor Ministerului Finantelor Publice la conturile privind executia de casa  a bugetului de stat;

b.

darilor de seama contabile prezentate de ordonatorii principali de credite si conturilor privind executia de casa a sa;

c.

darilor de seama contabile prezentate de consiliile judetene si al munincipiului Bucuresti



141. Principiul specializarii bugetare se bazeaza pe:

a.

clasificatia bugetara care trebuie sa fie simpla si clara

b.

sursele de provenienta a veniturilor

c.

destinatiile cheltuielilor in cadrul gruparii economice



142. Principiul specializarii bugetare se bazeaza pe:

a.

clasificatia bugetara care trebuie sa fie simpla si clara

b.

sursele de provenienta a cheltuielilor

c.

destinatiile cheltuielilor in cadrul gruparii economice



143. Garantia de stat pentru imprumuturi interne reprezinta:

a.

o obligatie a consiliului judetean;

b.

o obligatie indirecta a statului roman;

c.

o obligatie a beneficiarului imprumutului .



144. Bugetul Trezoreriei statului este elaborat , administrat si executat de:

a.

Ministerul Finantelor Publice

b.

Curtea de Conturi si Guvern

c.

Comisia parlamentara de buget-finante



145. Bugetul Trezoreriei statului este elaborat , administrat si executat de:

a.

Ministerul Finantelor Publice

b.

Curtea de Conturi

c.

Comisia parlamentara de buget-finante




146. Incasarea veniturilor la bugetul de stat se poate realiza prin procedeele urmatoare:

a.

calcularea si plata directa de catre subiectii impozitelor

b.

impunerea si creditarea de catre organele fiscale

c.

obtinerea de la bugetul de stat a unor subventii



147. Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza:

a.

pentru finantarea unor actiuni urgente

b.

unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale

c.

pentru sprijinirea persoanelor fizice sinistrate



148. Rezultatul executiei bugetare evidentiaza:

a.

excedentul soldului bugetului de stat;

b.

soldul bugetului de stat ca urmare a veniturilor si cheltuielilor;

c.

acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile realizate in anul de referinta .



149. Contul curent general al trezoreriei statului functioneaza la B.N.R. avand  rolul de:

a.

agent de cont si finantator al imprumuturilor de stat;

b.

finantator al deficitelor si administrator de cont;

c.

agent pentru efectuarea de plasamente si administrator de cont.


150. In cadrul contului anual de executie a bugetelor locale, la partea de venituri se inscriu:

a.

prevederile bugetare initiale, definitive si incasarile realizate

b.

prevederile bugetare de stat, prevederile bugetare initiale si platile realizate

c.

creditele bugetare initiale, definitive si prevederile bugetare initiale




COMPLETARI


1. Bugetul de stat, ca buget al administratiei centrale de stat, este un document elaborat si administrat de . . . . . .si aprobat de Parlament, prin lege.Guvern

2. Bugetul Trezoreriei statului este un document in care sunt inscrise . . . . . si cheltuielile trezoreriei privind activitatea desfasurata de aceasta in scopul indeplinirii functiilor sale. veniturile

3. Bugetul public national este format din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele . . . . ; locale

4. Bugetul local este documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an . . . . . si cheltuielile unitatilor administrativ - teritoriale.veniturile

5. Veniturile bugetelor locale se constituie din venituri . . . . formate din : impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit. proprii

6. Principiul echilibrului prevede ca toate cheltuielile bugetelor locale sa se acopere integral din . . . . acestor bugete. veniturile

7. Procesul bugetar cuprinde ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de institutiile locale competente, in scopul concretizarii politicii . . . . , sociale si financiare a statului.economice

8. Deficitul bugetar reprezinta ipostaza negativa a soldului . . . , realizata atunci cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile. bugetar

9. Creditul de angajament cuprinde . . . . total al obligatiilor legale contractate pe parcursul exercitiului bugetar in curs pentru actiuni multianuale .costul

10. Cheltuielile bugetare sunt de doua tipuri: cheltuieli . . . . si cheltuieli neobligatorii.obligatorii

11. Contabilitatea Trezoreriei publice se defineste ca ansamblul regulilor . . . . si tehnice ce se aplica operatiunilor financiare realizate de catre institutiile si organismele publice.juridice

12. Bugetul public este un plan financiar ce incorporeaza o estimare a cheltuielilor necesare pentru o perioada data si . . . . . propuse pentru finantarea acestor cheltuieli.mijloacele

13. Bugetul general . . . . . reprezinta ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, agregate si consolidate pentru a forma un intreg.consolidat

14. Debugetizarea consta in scoaterea in afara bugetului general al statului a unor . . . . . si acoperirea lor din surse alternative. cheltuieli

15. Clasificatia bugetara reprezinta gruparea . . . . . si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa criterii  unitare.veniturilor

16. Veniturile publice sunt structurate conform criteriului . . . . ;

economic

17. Procesul bugetar, sub aspectul continutului, reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor initiate si derulate de institutiile abilitate ale statului in scopul concretizarii politii . . . . . promovate de autoritatea guvernamentala. financiare

18. Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre . . . . , prin Ministerul Economiei si Finantelor.

Guvern

19. Examinarea si aprobarea proiectului bugetului de stat este a doua etapa a procesului . . . . , care cuprinde dezbaterea si aprobarea bugetului in Parlament.

bugetar

20. Executia bugetului de stat inseamna activitatea de incasare a . . . . . .bugetare si de efectuare a platii cheltuielilor aprobate prin buget.

veniturilor




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright