Conceptele de capital si de mentinere a nivelului capitalului

Conceptul de capital presupune doua abordari :

conceptul de capital fizic

conceptul de capital financiar

Alte concepte esentiale se refera la capital si mentinerea capitalului. Am specificat anterior ca activele nete, respectiv capitalurile proprii ale intreprinderii, reprezinta un indicator bilantier esential, care da dimensiunea „gradului de sanatate” a intreprinderii. Astfel, intreprinderile trebuie sa mai aiba in vedere un obiectiv (pe langa cele clasice de maximizare a profitului sau de investitii masive pe piete noi) si anume cel de mentinere a capitalului (fizic sau financiar). Acest obiectiv este important intr-o economie inflationista in care capitalul este permanent erodat de inflatie.

Care dintre cele doua concepte trebuie ales depinde de necesitatile utilizatorilor de informatii.

Selectarea de catre o intreprindere a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie sa aiba la baza necesitatile utilizatorilor situatiilor financiare. Astfel trebuie adoptat conceptul financiar al capitalului in cazul in care utilizatorii situatiilor financiare sunt preocupati in primul rand de mentinerea puterii de cumparare a capitalului investit. Daca principala preocupare a utilizatorilor o reprezinta capacitatea de exploatare a intreprinderii, trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indica obiectivul urmarit in determinarea profitului, desi pot aparea anumite dificultati de evaluare la punerea in practica a conceptului.

Conceptele privind capitalul, prezentate anterior, duc la aparitia urmatoarelor concepte de mentinere a nivelului capitalului:

mentinerea capitalului financiar se refera la situatia in care profitul se obtine doar daca valoarea financiara (sau monetara) a activelor nete la sfarsitul perioadei este mai mare decat valoarea financiara (sau monetara) a activelor nete la inceputul perioadei, dupa excluderea oricaror distribuiri catre proprietari si a oricaror contributii din partea proprietarilor in timpul perioadei analizate;

mentinerea capitalului fizic presupune ca profitul sa fie obtinut numai atunci cand capacitatea fizica productiva (sau capacitatea de exploatare) a intreprinderii (sau resursele, respectiv fondurile necesare atingerii acestei capacitati) la sfarsitul perioadei depaseste capacitatea fizica productiva de la inceputul perioadei, dupa ce s-a exclus orice distribuire catre proprietari si orice contributie din partea proprietarilor in timpul perioadei analizate.

Consecintele cele mai importante legate de conceptul mentinerii capitalului ce trebuie scoase in evidenta sunt :

baza de evaluare – costul curent

partea de crestere a pretului activelor care depaseste cresterea nivelului general al preturilor este considerata profit (conceptul de capital financiar)

toate modificarile de preturi care afecteaza activele si datoriile intreprinderii sunt modificari ale capacitatii productive fizice (conceptul de capital fizic).

Alegerea bazelor de evaluare si a conceptului de mentinere a nivelului capitalului va determina modelul contabil utilizat pentru elaborarea situatiilor financiare. Diversele modele contabile prezinta grade diferite de relevanta si de credibilitate si, ca si in alte domenii, managementul trebuie sa caute un echilibru intre relevanta si credibilitate. Acest 'cadru general' se aplica unei game de modele contabile si ofera recomandari pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare elaborate sub modelul ales.

Actele aditionale la actul costitutiv al SC GEDEON RICHTER ROMANIA SA inregistreaza majorarile de capital astfel:

Tabel 2.1.(mii lei)

Structura organizatorica a societatii

Conducerea societatii este asigurata de un Consiliu de Administratie compus din 9 membri alesi de Adunarea Generala a Actionarilor, indiferent de cetatenie, pe o perioada de un an cu posibilitatea de a fi realesi. Administratorii pot avea si calitatea de actionari. Presedintele Consiliului de Administratie este si directorul general al firmei.

La data de 31.12.2003 Consiliul de Administratie era compus din urmatoarele persoane:

Dan Valeria -  presedinte-director general Gedeon Richter Romania SA

Majnár Mihály - de cetatenie maghiara-membru-director general adjunct Gedeon Richter Romania SA

Chiritescu Adrian-membru-director de productie Gedeon Richter Romania SA

Moldovan Borsos Melinda-membru-director economic Gedeon Richter Romania SA

Kelemen László-membru-director marketing Gedeon Richter Romania SA

Götze Árpád - de cetatenie maghiara- membru- Director Dezvoltare Richter Gedeon Budapesta

Mikó Sándor - de cetatenie maghiara -membru- Sef Adjunct Departamentul Tehnic Richter Gedeon Budapesta

Kozma Judit - de cetatenie maghiara -membru- Sef Birou Richter Gedeon Budapesta

Korda Anna -de cetatenie maghiara -membru-Secretar Proiect Richter Gedeon Budapesta

Adunarile Generale ale Actionarilor sunt de doua feluri: ordinare si extraordinare. In subordinea Adunarii Generale a Actionarilor functioneaza un Consiliu de Administratie ales de acesta prin vot secret. Acesta se intruneste cel putin o data pe luna si ori de cate ori este necesar , la convocarea presedintelui sau a unei treimi din numarul membrilor sai.

Consiliul de Administratie are urmatoarele atributii:

elaboreaza si aduce la indeplinire politica economica -financiara si investitionala a societatii;

supune Adunarii Generale Ordinare raportul cu privire la exercitiul financiar precedent, bilantul contabil, contul de profit si pierdere, precum si proiectul de investitii si de buget pentru exercitiul in curs;

stabileste politica de personal;

decide cu privire la contractele de imprumut pe termen scurt, mediu si lung in limita imputernicirii date de Adunarea Generala.

Implicarea deosebita a personalului de conducere ce exercita o activitate manageriala bine organizata, a determinat valorificarea maxima a potentialului profesional al personalului.

Un alt punct de pornire a rezultatelor bune ale societatii SC GEDEON RICHTER ROMANIA SA ar putea fi, alaturi de politica  manageriala si pregatirea profesionala de standard ridicat a personalului pregatit in liceu de specialitate si perfectionat permanent .

Structura fortei de munca in cadrul societatii pe nivele de pregatire se prezinta in felul urmator si este ilustrata in tabelul nr.2.5. :  

Tabelul 2.5.

Situatia modificarii capitalurilor proprii

Situatia modificarii capitalurilor proprii prezinta, detaliat, toate variatiile pe care activul net (capitalurile proprii) le-a suferit intre momentul de inceput si cel de sfarsit al exercitiului financiar. Pe baza acestui document poate fi analizata capacitatea de mentinere (sau erodare) a capitalului, precum si profitul sau pierderea generala a intreprinderii.

Prevederile OMFP 94 / 2001, referitoare la acest document, sunt inspirate din cerintele IAS 1 (paragraful 86-89). Astfel, situatia modificarii capitalurilor proprii trebuie sa cuprinda :

profitul net / pierderea neta a perioadei

fiecare element de venit sau cheltuiala, castig sau pierdere recunoscute direct in capitalurile proprii

efectul cumulat al modificarii politicilor contabile si corectia erorilor fundamentale

tranzactiile de capital cu si distribuirile catre proprietari

soldul profitului cumulat / pierderii cumulate la inceputul perioadei si la data bilantului si modificarile aferente

o reconciliere intre valoarea contabila a fiecarei categorii de capitaluri proprii la inceputul si sfarsitul perioadei, cu prezentarea distincta a fiecarei modificari

Ultimele trei categorii de informatii nu trebuie neaparat sa fie incluse in situatia modificarii capitalurilor proprii, pot fi detaliate in notele explicative.

Situatia modificarii capitalurilor proprii a SC GEDEON RICHTER ROMANIA SA Tg-Mures la data de 31 decembrie 2003 este prezentata in Anexa nr.6 a prezentei lucrari.

Prin analiza variatiei capitalului propriu intre anii 2000-2003 pot fi detectate performantele societatii. De fapt, dimensiunea si evolutia capitalului propriu arata pozitia financiara a societatii. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor, fiind indicatorul esential pe care bilantul, in actualul format trebuie sa-l prezinte.

Modul de finantare al patrimoniului net (propriu) este prezentat in tabelul 3.3. :

CAPITALURI PROPRII

Tabel nr.3.3.

- mii lei -

Intregul patrimoniu net al firmei a fost finantat de capitalul propriu si arata :

o crestere de 13,47 % a anului 2001 fata de anul 2000

o crestere de 55,93 % a anului 2002 fata de anul 2001

o crestere de 60,17 % a anului 2003 fata de anul 2002

Cresterea capitalului propriu se datoreaza in special cresterii capitalului social, dupa cum urmeaza :

in anul 2001 fata de anul 2000 cu   12,83 %

in anul 2002 fata de anul 2001 cu 109,30 %

in anul 2003 fata de anul 2002 cu   92,78 %

Evolutia capitalului propriu la SC GEDEON RICHTER ROMANIA SA Tg-Mures este prezentata in graficul urmator :

Deci, capitalul propriu reprezinta totalitatea capitalurilor proprietate individuala sau a asociatiilor care se inscriu in pasivul bilantului si se compun din aporturile de capital (capital social), primele legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele, beneficiile nerepartizate din anii precedenti si provizioanele reglementate 1)

Conturile care intra in componenta capitalului propriu sunt :

soldul contului 101”Capital”

soldul contului 104”Prime de capital”

soldul contului 105”Rezerve din reevaluare”

soldul contului 106”Rezerve”

soldul contului 117”Rezultatul reportat”

soldul contului 121”Profit si pierdere”

soldul contului 129”Repartizarea profitului”

soldul contului 151”Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”

In concluzie, patrimoniul net poate sa creasca pe seama surselor interne (rentabilitatea firmei) si pe baza unor surse externe (aporturi, primirea cu titlu gratuit a unor active, conversia unor datorii in capital social).

SITUATIA MODIFICARII CAPITALURILOR PROPRII LA DATA DE

31 DECEMBRIE 2003

- mii lei –

BIBLIOGRAFIE

Bistriceanu Gh.D., Adochitei M.N., Negrea E. – Finantele agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Capota V., Dancescu A., Dinescu M., Hangan D., Ionescu R., Lixandru F., Manolache M. – Contabilitate, Editura Niculescu, Bucuresti, 2003

Dutescu A. – Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate, Editura CECCAR, Bucuresti, 2001

Feleaga N., Ionascu I. – Tratat de contabilitate financiara – vol.I si II , Editura Economica, Bucuresti, 1998

Ministerul Finantelor Publice – Ghid practic de aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate – Partea I, Editura Economica, Bucuresti, 2001

Ministerul Finantelor Publice – Reglementari contabile pentru agenti economici, Editura Economica, Bucuresti, 2002

Morosan I. – Analiza economico-financiara –Metode si tehnici -, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002

Pantea I.P. si colectiv – Contabilitatea financiara a agentilor economici din Romania, Editura Intelcredo, Deva, 1999

Pantea I.P. – Managementul contabilitatii romanesti-vol.II, Editura Intelcredo, Deva, 1998

Pop A. – Contabilitatea financiara romaneasca armonizata cu Directivele Contabile Europene si Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Deva, 2002

Possler L., Lambru Gh., Cucui N. – Contabilitatea intreprinderilor – Indrumar practic, actualizat si completat cu unele reglementari prevazute de OMFP 94 / 2001 si in Standardele Internationale de Contabilitate – Editia a V-a, Editura Fundatiei “Andrei Saguna”, Constanta, 2001

*** - Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Economica, Bucuresti, 2001

*** - Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata in Monitorul Oficial nr.629 din data de 26 august 2002

Ordinul Ministerului Finantelor Publice nr. 94 din 29 ianuarie 2001 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

*** - Reglementari contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate

*** - Tribuna economica, colectie 2003-2004

*** - Revista de Finante Publice si Contabilitate nr.11-12 / 2003 si 1 / 2004