Testarea eficientei informationale in forma slaba

Testarea eficientei informationale in forma slaba

Pentru a putea verifica nivelurile de eficienta explicate anterior, exista o serie de abordari metodologice bazate pe teste empirice sau econometrice. Astfel, pentru testarea eficientei informationale in forma slaba se pot folosi urmatoarele teste:

teste grafice a prezentei corelatiilor in cadrul seriei cursurilor;

teste statistice;

testul bazat pe reguli-filtru.

Aceste teste se bazeaza pe studierea posibilitatii obtinerii de profituri excedentare celor atribuite de piata riscului sistematic corespondent activelor, prin strategii de tranzactionare bazate exclusiv pe studierea variatiilor trecute ale cursurilor. Vom incepe prin testarea corelatiilor dintre rentabilitatile curente si cele anterioare, pentru cele trei active ce intentionam sa le includem in portofoliu, active care, conform criteriilor de selectie utilizate in capitolul anterior sunt considerate in azcelasi timp si reprezentative pentru piata pe care sunt listate. Este vorba despre actiunile SIF Oltenia SA (SIF5), SNTGN Transgaz SA (TGN) si BRD - Groupe Societe Generale SA.

1 Testul grafic al prezentei corelatiilor in cadrul seriei cursurilor

Pentru fiecare titlu selectat anterior, testul evalueaza rentabilitatile, privite ca diferente de gradul 1 ale logaritmului cursurilor. Mai precis se testeaza evolutia aleatoare, de tip random walk a seriei cursurilor:

, unde =1, iar reprezinta eroarea de regresie care in cazul unui model de regresie valid este descrisa de un proces stochastic de tip zgomot alb ( white noise).

Seria cursurilor se substituie cu seria logaritmilor naturali ai acestora pentru a se obtine modele mai bune din punct de vedere statistic : avand forma echivalenta . Stiind ca este aproximativ egal cu rentabilitatea generata de evolutia cursului: , putem folosi rentabilitatile generate de evolutia cursului unui activ, pentru a testa comportamentul de tip random walk al acestuia. In conditiile in care =1, rentabilitatea este egala cu eroarea regresiei: . Ca urmare, aceasta din urma trebuie sa respecte conditiile necesare unei erori a unui model de regresie valid: trebuie sa urmeze o distributie normala de medie zero, sa nu prezinte autocorelatie si sa fie homoscedastica[1]. Aceste conditii pot fi evaluate studiind grafic seria rentabilitatilor. Astfel, se va reprezenta grafic norul de puncte (), precum si evolutia rentabilitatilor zilnice , calculate pe baza cursului.

Prin urmare pentru SIF Oltenia SA graficele arata in felul urmator:

Grafic Sursa: creatie proprie

Se observa o imprastiere relativ uniforma a norului de puncte in cele patru cadrane ale graficului, fapt ce evidentiaza absenta autocorelatiilor in cadrul seriei de rentabilitati zilnice a SIF5. Graficul a fost obtinut utilizand seria cursurilor bursiere inregistrate de SIF5 in perioada 01.04.2009 - 01.10.2010, in total 381 de observatii, pe baza carora s-a calculat seria rentabilitatilor zilnice.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Prin intermediul celui de-al doilea grafic, graficul rentabilitatilor zilnice, se vor aprecia normalitatea si homoscedasticitatea:

Garfic Sursa: creatie proprie

Graficul prezinta o oarecare simetrie a abaterilor fata de media seriei rentabilitatilor, prin urmare absenta normalitatii nu este foarte evidenta, insa heteroscedasticitatea este relativ usor de remarcat prin amplitudinea neregulata a variatiilor.

Pentru SNTGN Transgaz SA (TGN) reprezentarile grafice sunt urmatoarele:

Grafic Sursa: creatie proprie

Si in acest caz, se observa o imprastiere relativ uniforma a norului de puncte in cele patru cadrane ale graficului, de unde rezulta ca nu este evidenta prezenta autocorelatiilor in cadrul seriei de rentabilitati zilnice a TGN. Graficul a fost obtinut utilizand seria cursurilor bursiere inregistrate de TGN in perioada 01.04.2009 - 01.10.2010, in total 381 de observatii, pe baza carora s-a calculat seria rentabilitatilor zilnice.

Grafic Sursa: creatie proprie

Graficul prezinta o oarecare simetrie a abaterilor fata de media seriei rentabilitatilor, prin urmare absenta normalitatii nu este foarte evidenta, insa heteroscedasticitatea este relativ usor de remarcat prin amplitudinea neregulata a variatiilor.

Si nu in ultimul rand, graficele pentru cel de-al treilea titlu luat in considerare BRD - Groupe Societe Generale SA sunt:

Grafic Sursa: creatie proprie

Si pentru cel de-al treilea titlu, se observa o imprastiere relativ uniforma a norului de puncte in cele patru cadrane ale graficului, de unde rezulta ca nu este evidenta prezenta autocorelatiilor in cadrul seriei de rentabilitati zilnice a BRD. Graficul a fost obtinut utilizand seria cursurilor bursiere inregistrate de BRD in perioada 01.04.2009 - 01.10.2010, in total 381 de observatii, pe baza carora s-a calculat seria rentabilitatilor zilnice.

Prin intermediul celui de-al doilea grafic, graficul rentabilitatilor zilnice a BRD, se vor aprecia normalitatea si homoscedasticitatea:

Grafic Sursa: creatie proprie

Si in acest caz, graficul prezinta o oarecare simetrie a abaterilor fata de media seriei rentabilitatilor, prin urmare absenta normalitatii nu este foarte evidenta, insa heteroscedasticitatea este relativ usor de remarcat prin amplitudinea neregulata a variatiilor.

Avand in vedere rezultatele testului grafic pentru fiecare activ in parte, cu o mica derogare in ceea ce priveste prezenta heteroscedasticitatii, putem spune ca piata este eficienta in forma slaba. Pentru a sustine afirmatia vom apela si alte teste mai exacte decat testul grafic, teste statistice.

2 Testearea eficientei informationale prin intermediul testului Augmented Dickey-Fuller (ADF)

Testarea modelului random walk , utilizand testul Augmented Dickey-Fuller reprezinta o varianta mai avansata de testare a eficientei informationale, ce face parte din ultima categorie de teste.

Testul porneste de la un proces stochastic de tip AR(1), autoregresiv de ordin 1, pentru seria logaritmilor naturali ai cursurilor bursiere, la care optional se poate adauga o componenta trend: unde componenta trend. Pentru aplicarea testului se utilizeaza o forma modificata a procesului stochastic descris mai sus si anume:

.

Ipoteza nula este: , ipoteza ce echivaleaza cu testarea ipotezei .

Testul t-statistic se aplica coeficientului , iar rezultatul testului se compara cu valorile critice pentru diferite praguri de semnificatie (in acest caz 1%, 5% si respectiv 10%).

Pentru evaluarea eficientei informationale in forma slaba se aplica testul ADF asupra seriei logaritmilor naturali ai cursurilor. Astfel, cu ajutorul mediului EViews, am aplicat testul ADF asupra logaritmilor naturali ai cursurilor actiunilor considerate anterior la testul grafic: SIF Oltenia SA (SIF5), SNTGN Transgaz SA (TGN) si BRD - Groupe Societe Generale SA, obtinandu-se rezultatele reliefate mai jos:

Pentru SIF Oltenia SA:

Sursa: creatie proprie

Se observa ca pentru SIF5, rezultatul testului t-statistic = -3,272155 este superior valorilor critice -3,982393 si -3,421694, valori aferente pragurilor de semnificatie de 1% si 5%, prin urmare nu se poate respinge ipoteza nula a prezentei radacinii unitare in cadrul seriei cursurilor, mai precis seria cursurilor este considerata a fi de tip random walk, fapt ce reflecta eficienta informationala a pietei in forma slaba.

Pentru SNTGN Transgaz SA (TGN), testul ADF returneaza urmatorul output:

Sursa: creatie proprie

Se observa ca pentru TGN, rezultatul testului t-statistic = -2,520226 este superior valorilor critice -3,982393, -3,421694 si -3,133645, valori aferente pragurilor de semnificatie de 1% , 5% si respectiv 10%. Prin urmare nu se poate respinge ipoteza nula a prezentei radacinii unitare in cadrul seriei cursurilor, mai precis seria cursurilor este considerata a fi de tip random walk, fapt ce reflecta eficienta informationala a pietei in forma slaba.

Pentru BRD - Groupe Societe Generale SA, testul ADF returneaza urmatorul output:

Sursa: creatie proprie

Se observa ca si pentru BRD, rezultatul testului t-statistic = -1,818858 este superior valorilor critice -3,982393; -3,421694 si -3,133645, valori aferente pragurilor de semnificatie de 1% , 5% si respectiv 10%. Prin urmare nu se poate respinge ipoteza nula a prezentei radacinii unitare in cadrul seriei cursurilor, mai precis seria cursurilor este considerata a fi de tip random walk, fapt ce reflecta eficienta informationala a pietei in forma slaba.

Rezultatele testului Augmented Dickey-Fuller pentru cele trei actiuni luate ca referinta in testarea eficientei pietei fiind favorabile, nu fac altceva decat sa confirme statistic rezultatele testului grafic comentate anterior. Prin urmare nu putem concluziona altceva pentru cele