Costul capitalurilor imprumutate

Costul capitalurilor imprumutate

In principiu, capitalurile imprumutate au un cost mai mic decat capitalurile proprii , din urmatoarele motive:

Rata dobanzii (tinand cont de faptul ca dobanda este o cheltuiala deductibila si deci rata dobanzii prevazuta in contract este diminuata cu economia de impozit realizata[1]) este mai mica decat rata de randament solicitata de catre actionari, in contul capitalurilor pe care le-au subscris. Aceasta situatie este cauzata in principal de pozitia privilegiata in care se situeaza creditorii intreprinderii in fata actionarilor acesteia. Dobanzile se platesc inaintea dividendelor (chiar si in situatia lipsei profitului) iar, in cazul falimentului intreprinderii, creditorii au prioritate in fata actionarilor ordinari. In plus, in general, datoriile sunt garantate cu active ale intreprinderii care pot fi transformate in lichiditati, in cazul in care intreprinderea se confrunta cu dificultati financiare;

Costurile administrative si de emisiune (existente in cazul imprumutului obligatar) sunt in general mult mai reduse, fata de cazul emisiunii de actiuni. Se poate spune ca costul capitalurilor imprumutate este strans legat de patru elemente: rata dobanzii, rata impozitului pe profit, cheltuielile administrative si riscul.

In primul rand, costul curent este reprezentat de rata dobanzii pe care societatea ar trebui sa o plateasca in prezent, pentru a avea acces la resurse, ajustata cu deducerea fiscala[2]:

k_i = d (1 - r_p) (10.1)

unde:

k_i = costul capitalurilor imprumutate

d = rata dobanzii;

r_p = rata impozitului pe profit

Un element care influenteaza costul capitalurilor imprumutate este reprezentat de costurile administrative. Cu cat acestea sunt mai mari, cu atat costul procurarii unei unitati monetare creste si deci costul efectiv al capitalului imprumutat global se majoreaza si el.

Costul capitalurilor imprumutate depinde de asemenea si de riscul asociat intreprinderii. Este vorba aici atat de riscul determinat de natura afacerilor derulate de catre aceasta, cat si de riscul generat de utilizarea masiva a capitalurilor straine.

Cu cat intreprinderea utilizeaza mai multe capitaluri imprumutate cu atat riscul ca ea sa nu poata face fata obligatiilor ce deriva din acestea, este mai mare. Aceasta crestere a riscului se repercuteaza in costul noilor capitaluri pe care intreprinderea doreste sa si le procure, capitaluri care vor avea un cost adaptat riscului pe care il prezinta intreprinderea.