INDICATORI BANCARI PENTRU EVALUAREA PROIECTELOR

1. Rolul organismelor financiare nationale si internationale in restructurarea economica a tarii

Romania se afla intr-un proces de dezvoltare evolutiv sinergic pentru accesul in Uniunea Europeana in 2007. Acest proces nu este unul usor avand in vedere tranzitia economica de dupa 1989 de la o economie central planificata la o economie functionala de piata. Trebuie sa avem in vedere ca economia Romaniei trebuie sa reduca decalajul in dezvoltarea fata de alte state membre U.E. Acest proces poate sa fie dificil fara investitii adecvate in infrastructura, industrie si servicii, modernizarea educatiei, sanatate, agricultura, protectia mediului si prezervarea acestuia.

In aceasta perioada programe nationale bilaterale (Romano-USA) si programe europene, cum ar fi: Phare, Sapard, Ispa, Socrates, Cost, Ceres sunt in curs de derulare.

Fondurile de investitii atrase pot fi utilizate la:

Modernizarea infrastructurii economice a industriei, agriculturii, constructiilor, transporturilor, sanatatii, invatamantului etc.

Transferul de tehnologii performante tehnic, nepoluante si eficiente, capabile sa realizeze productie de calitate la nivelul celei din statele dezvoltate si dupa standardele de calitate din acele state;

Dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii;

Restructurarea si privatizarea unitatilor economice existente care in urma analizelor efectuate se dovedesc a fi ineficiente economic;

Realizarea de obiective de investitii cu destinatie publica sau privata;

Efectele economice pozitive ale utilizarii rationale, eficiente si eficace a fondurilor de investitii imprumutate de la organismele internationale sunt:

Dezvoltarea economica sinergica a economiei Romanesti in cadrul economiei europene.

Crearea de noi locuri de munca prin darea in folosinta a unor noi capacitati de productie sau prin cresterea ofertei de servicii;

Stabilitatea macroeconomica care sa permita cresterea economica durabila;

Cresterea nivelului de trai prin cresterea puterii de cumparare a populatiei;

Calificarea si (re)specializarea fortei de munca neangajate rezultate din disponibilizari;

Imbunatatirea calitatii mediului cu efecte directe asupra sanatatii oamenilor;

Este o responsabilitate mare utilizarea fondurilor de investitii imprumutate. In cazul in care fondurile de investitii imprumutate de la organisme internationale nu sunt utilizate in mod rational, eficient si eficace, efectele economice sunt negative si se exprima prin:

Scaderea activitatii economice in unele domenii de activitate;

Inflatie

Instabilitatea cursului valutar;

Cresterea nivelului dobanzilor bancare;

Somaj;

Scaderea puterii de cumparare;

Scaderea increderii investitorilor straini prin cresterea ratei de risc.

In consecinta se poate afirma ca este foarte important ca fondurile imprumutate de la organismele financiare nationale si internationale sa fie utilizate judicios pentru ca sa aiba un rol benefic in restructurarea economica a tarii. De remarcat faptul ca utilizarea ineficienta la nivel microeconomic (in cazul in care sunt multe astfel de cazuri) a unor fonduri de investitii imprumutate pot duce la dezechilibre la nivel macroeconomic.

Pentru a preintampina efectele negative ce pot rezulta dintr-o utilizare neadecvata a fondurilor, organismele nationale si internationale solicita ca orice proiect de investitii sa fie insotit de un studiu de fezabilitate intocmit dupa o metodologie conforma cu politica de creditare a institutiei bancare finantatoare.

In Romania, metodologiile de elaborare a studiilor de fezabilitate utilizate de institutiile bancare pot fi:

metodologii proprii (B.R.D., B.C.R., Bancpost etc.)

metodologii elaborate de Ministerul Finantelor si de Ministerul Lucrarilor Publice si al Amenajarii Teritoriului;

metodologii ale unor institutii financiare internationale: metodologia B.I.R.D.[1], metodologia B.E.R.D. , metodologia O.N.U.D.I .

2. Caracteristicile unor metodologii internationale (B.I.R.D, B.E.R.D.) de evaluare a proiectelor de investitii

A. Caracteristicile metodologiei B.I.R.D

Pentru stimularea dezvoltarii economice a statelor, si in special a celor in curs de dezvoltare, colectivitatea internationala a creat o institutie financiara denumita Fondul Monetar International (F.M.I). Aceasta institutie are organisme specializate care contribuie direct cu fonduri valutare, asistenta tehnica, transfer de tehnologii sau transfer de know-how, consultanta economico-financiara etc. la impulsionarea cresterii economice a statelor care solicita un asemenea sprijin.

Organismul specializat pe probleme de investitii al F.M.I.[4] este B.I.R.D. B.I.R.D. a fost inaugurata la 25 iunie 1946 cu scopul de a ajuta statele sa inlature efectele celui de-al doilea razboi mondial si sa le asigure dezvoltarea economica. In momentul de fata, rolul principal al bancii este de a acorda imprumuturi care sa asigure cresterea economica a statelor mai putin dezvoltate.

Creditele acordate de B.I.R.D. sunt orientate cu precadere spre programele de finantare a unor proiecte de investitii in:

restructurare macroeconomica si privatizare;

dezvoltarea infrastructurii (drumuri, poduri, aeroporturi, centrale electrice etc.)

investitii cu efect social (educatie, invatamant, sanatate, recalificare-reconversie profesionala etc.)

protectia mediului ambiant

Pentru acordarea de imprumuturi, B.I.R.D. constituie fonduri bazate pe surse primare si surse secundare.

Sursele primare sunt alcatuite din subscriptiile de capital, imprumuturi nete de pe pietele financiare internationale si din venituri nete obtinute din activitatea proprie.

Sursele secundare se constituie din rambursari din imprumuturi si vanzari de creante catre alti investitori.

Subscriptia unei tari solicitante se stabileste pe baza consultarilor intre tara solicitanta si banca. Marimea subscriptiei depinde de situatia economica si financiara a tarii solicitante si este corelata cu participarea la fondul monetar international. La aderare tara plateste 10% din subscriptia sa (din care 1% in aur sau dolari iar 9% in moneda tarii respective in valoare actualizata).

Fondul de care dispune un membru la banca se bazeaza pe numarul de voturi (minim 250 pentru fiecare tara) la care se adauga 100.000 $ depusi la B.I.R.D., pentru fiecare vot in plus. Numarul de voturi cat mai mare da dreptul si la functiile de conducere ale Bancii. Fiecare tara membra B.I.R.D are un reprezentant in Consiliul Guvernatorilor.

Rata dobanzii perceputa de banca depinde de nivelul cererii si al ofertei pe pietele financiare.

Veniturile totale ale bancii se pot calcula cu relatia:

V_t =(V_p + V_i + D_c + C_a - C_vr) - (C_ad +D_i + C_e + C_c)                        (1)

in care:

V_t = venituri totale

V_p = venituri din plasamente

V_i = venituri din imprumuturi

D_c = dobanzi din comisioane

C_a = comisioane din angajamente

C_vr = comisioane varsate la rezerva speciala

C_ad = cheltuieli administrative

D_i = dobanzi platite la imprumuturile luate de banca

C_e = cheltuieli de emisiune ale bancii

C_c = cheltuieli de emisiune pentru creante

La acordarea creditului se intocmeste un studiu de fezabilitate prin care se au in vedere:

incadrarea obiectivului proiectului de investitii in strategia generala de dezvoltarea a tarii;

nivelul eficientei economice al viitorului obiectiv evaluati prin indi­catori B.I.R.D.;

gradul de acoperire al necesarului de materii prime si materiale;

cererea pe piata pentru produsele sau serviciile oferite de viitorul obiectiv de investitii;

termenele de restituire ale creditului (total sau in transe).

Studiile de fezabilitate alcatuite dupa metodologia B.I.R.D. reprezinta studii complexe tehnico-economice-ecologice si sociale ce insotesc proiec­tele de investitii pentru acordarea de credite. La elaborarea studiilor de fezabilitate dupa metodologia B.I.R.D se au in vedere urmatoarele aspecte ce fac obiectul unor analize:

Aspectul economic in care se urmareste administrarea cu eficienta maxima a resurselor interne si modul in care in care sunt cheltuite fondurile de investitii precum si necesitatea sau cererea de produse sau servicii pe piata prin realizarea obiectivului de investitii. De remarcat faptul ca, metodologia B.I.R.D utilizata la evaluarea proiectelor de investitii din Romania are ca o caracteristica a modului de analiza, diferentierea analizei economice de analiza financiara. Motivul este dat de faptul ca, analiza economica reprezinta evaluarea proiectelor din perspectiva efectelor asupra economiei nationale, spre deosebire de analiza financiara care este in fapt tot o analiza economica dar care reflecta aspectele financiare ale agentului economic.

Aspectul organizational (managementul) al firmei beneficiare de credit, cuprinzand date privind localizarea geografica a firmei, istoric, managementul, nivelul de calificare al fortei de munca angajate, posibilitatea firmei de a califica forta de munca locala necesara la realizarea sau exploatarea investitiei etc.

Aspectul tehnic al proiectului de investitii. Sunt evidentiate date privitoare la amplasament, localizare, capacitati de productie existente si viitoare, calitatea si performantele produsului, posibilitatile ce asigura service etc.

Aspectul ecologic (impactul proiectului asupra mediului ambiant in ceea ce priveste poluarea apei, aerului, solului, subsolului sau afectarea biosistemului precum si posibilitatile tehnice de reciclare a deseurilor si de economisire a energiei);

Aspectul comercial si al achizitiilor privind atat raportul cerere-oferta pe piata de produse sau servicii ce fac obiectul proiectului cat si posibilitatile de asigurare de materii prime, energie si materiale pentru produse

- Aspectul financiar prin cuantificarea rezultatelor financiare ale proiectului pe baza evaluarii fondurilor consumate si a incasarilor prognozate a se realiza. La stabilirea cheltuielilor si veniturilor se au in vedere subventiile, taxele si impozitele.

De remarcat ca in metodologia B.I.R.D pentru studiile de fezabilitate, atat analiza economica cat si analiza financiara se face cu scopul de a determina varianta optima de proiect de investitii dupa evaluarea tuturor variantelor posibile privind configuratia proiectului si directia corespunzatoare de actiune. Intocmirea planului de finantare si ilustrarea surselor financiare disponibile sunt de asemenea rezultatele analizei economico-financiare.

B.E.R.D. sau Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare este un organism financiar international infiintat in 1991 cu rolul de a acorda asistenta economico-financiara statelor din Europa Centrala si de Est in vederea trecerii la economia de Piata. Creditele acordate de B.E.R.D fac atat obiectul finantarii predilecte pentru dezvoltarea sectorului privat in special IMM-uri, a celui bancar dar si finantarea unor obiective de investitii din infrastructura ce au caracter public.

Elaborarea studiilor de fezabilitate conform metodologiilor B.I.R.D si B.E.R.D presupun urmatoarea alcatuire:

introducere;

istoricul proiectului;

cadrul juridic;

sectorul si subsectorul;

agentul economic;

analiza de marketing ce cuprinde analiza pietei si evaluarea activitatii viitoare a agentului economic in conditiile concurentei;

analiza tehnic-tehnologica;

Referat: CALIVITA INTENATIONAL - obiectivele firmei Calivita International Eseu: Functiunile intreprinderii

analiza ecologica de impact al proiectului (produsului, activitatii) asupra mediului;

analiza economica inclusiv costul impactului;

analiza financiara ce cuprinde costuri estimate si sursele de finantare (proprii si de imprumut) pentru activitatea viitoare;

analiza de senzitivitate;

analiza de risc.

3. Studii de fezabilitate si planuri de afaceri - structura si caracteristici

La elaborarea unui proiect de investitii in conformitate cu cerintele O.N.U.D.I, Behrens si Hawrenek[5], identifica trei faze distincte, fiecare avand cateva etape. Prima faza este faza preinvestitionala cu etapele:

Etapa de identificare ce reprezinta etapa in care se intocmesc studiile de oportunitate si studiile suport;

In etapa de preselectie se intocmesc studiile de prefezabilitate;

Etapa de pregatire reprezinta etapa in care se intocmesc studiile de fezabilitate;

In etapa de evaluare se intocmesc rapoartele de evaluare.

Urmeaza faza investitionala, alcatuita din etapele:

Negociere si contractare;

Proiect ingineresc;

Constructii;

Pre-Productie, Marketing.

Faza operationala este cea de-a treia faza si ultima fiind alcatuita din etapele:

Comisionare, receptia obiectivului;

Reabilitare; reinlocuire;

Inovare; expansiune.

3.1. Studiile de oportunitate

Studiile de oportunitate, servesc la cuantificarea parametrilor, informatiilor si datelor necesare la dezvoltarea ideii proiectului si se refera la: resursele naturale, cererea viitoare pentru produsul sau serviciul oferit; impactul asupra mediului; situatia concurentiala pe piata respectiva; posibila interconectare cu industriile indigene sau din alte tari; climatul investitional general. Studiile de oportunitate pot fi:

Studii de oportunitate generala, care la randul lor pot fi de: de arie geografica, de ramura, de domeniu de utilizare;

Studii de oportunitate specifice cu referire stricta la obiectivul ce urmeaza a fi realizat.

Studiile suport clasificate in:

Studii de Piata,

Studii de aprovizionare,

Teste de laborator,

Studii de localizare,

Studii de impact asupra mediului (in special la constructia de combinate chimice, combinate de hartie si de celuloza, rafinerii de petrol, combinate metalurgice, centrale nucleare, centrale termice si hidrocentrale);

Studii "Economii de scara" - studii de evaluare a marimii uzinei, fabricii, combinatului, care va fi cel mai economic dupa luarea in considerare a tehnologiilor, costurilor cu investitiile, costurilor de productie si a preturilor.

Studii de selectie a utilajelor si echipamentelor (pentru comanda utilajelor, echipamentelor, incluzand latura organizatorica, licitatiile, contractarea, livrarea (inchirierea sau achizitionarea).

3.2. Studiile de prefezabilitate

In cazul fazei de preinvestitii este necesara elaborarea studiului de prefezabilitate, cu o structura asemanatoare studiilor de fezabilitate, diferenta constand in gradul de detaliere al informatiilor obtinute si de intensitatea cu care alternativele proiectului sunt luate in discutie.

Studiile de prefezabilitate pot fi alcatuite din 8 parti si anume:

strategia si scopul proiectului;

piata si conceptul de marketing utilizat;

materialele si materiile prime;

localizare, loc si mediu;

engineering si tehnologie;

organizare si costuri neprevazute;

resursele umane;

schema implementarii proiectului si bugetul.

3.3. Studiile de fezabilitate

Studiile de fezabilitate, sunt documente complexe tehnico-economice cu scopul de a justifica un proiect de investitii. Termenul de fezabilitate provine din limba engleza si are semnificatia ca merita sa investesti in ceva ce va aduce un beneficiu sperat (profit sau alte beneficii). De subliniat faptul ca un studiu de fezabilitate are sanse de a fi mai bine intocmit daca la realizarea sa participa o echipa pluridisciplinara alcatuita din experti de specialitati diferite: economie, marketing, contabilitate, drept, inginerie, sociologie, mediu etc., in functie de complexitatea proiectului. De mentionat faptul ca nu este intotdeauna necesar sa se faca un studiu de fezabilitate pentru orice proiect.

Pentru proiectele de investitii mici, banca solicita un plan de afaceri care reprezinta o structura simplificata a unui studiu de fezabilitate, banca solicita studii de fezabilitate pentru proiecte de investitii mari in special in sectorul public la lucrarea de infrastructura sau in cazul in care se solicita credite pentru capacitati de productie importante, unde este nevoie de o analiza precisa. In mod uzual, studiile de fezabilitate sunt realizate pentru licitarea proiectelor de investitii. Structura studiilor de fezabilitate este similara cu cea a studiilor de prefezabilitate cu deosebirea ca primele sunt mai detaliate. Pentru ele estimarile trebuiesc facute mai precis, si sa acorde mare atentie analizei economice, analizei financiare, analizei de risc si analizei de impact de mediu. In componenta unui studiu de fezabilitate exista 9 parti dupa cum urmeaza:

Istoricul companiei, necesitatea proiectului, amplasamentul obiectu­lui proiectului de investitii;

Analiza de marketing, clienti, competitie, politica de aprovizionare;

Inginerie si tehnologie;

Organizare si management;

Analiza economica si analiza financiara;

Analiza de senzitivitate;

Analiza de mediu;

Analiza de risc;

Implementarea proiectului si evaluare.

3.4. Raportul de evaluare

Intocmirea raportului de evaluare are loc dupa realizarea studiului de fezabilitate si are drept obiectiv verificarea utilizarii corecte a cheltuielilor, a integrarii economice a obiectivului in cadrul ramurii si inter-ramurii. De exemplu, realizarea unui obiectiv industrial trebuie sa tina cont de legatura intre obiectiv si industria materiilor prime si materialelor, a transporturilor, accesul la caile de comunicatii, alimentarea cu energie, pietele potentiale de desfacere a produselor ce urmeaza a fi realizate, de disponibilitatea resurselor.

4. Analiza economica si analiza financiara in studiile de fezabilitate

Analiza economica si analiza financiara reprezinta elementele de determinare a fezabilitatii economice a unui proiect de investitii, fie ca aceste proiecte sunt de nivel microeconomic sau macroeconomic.

In mod uzual, analiza economica in cadrul studiilor de fezabilitate are urmatoarele functiuni:

de evaluare economica a firmei cu scopul de a demonstra capacitatea firmei de a realiza proiectul de investitii sau de a returna imprumuturile de la banca pentru realizarea investitiei;

de analiza a costurilor proiectului de investitii pe centre de costuri si de estimare a costurilor optime cu scopul de a determina costurile cu proiectul;

de stabilire a rentabilitatii proiectului prin analiza unor indicatori economico-financiari cum sunt indicatorii B.I.R.D.: venituri brute, cheltuieli totale, indicatorul venituri costuri (cost-benefice), fluxul de numerar (cash-flow), venitul net actualizat (VNA), rata interna de rentabilitate (RIR), cursul de revenire net, pragul de rentabilitate.

La cele mentionate mai sus se poate adauga si functia de evaluare a costului impactului ambiental (natural, uman, social) pentru care se pot folosi ca baza de calcul indicatorii de sustenabilitate (dezvoltare durabila) adaptati pe specificul activitatii. Metode de lucru cum sunt Analiza Cost-Beneficiu (ACB) si Analiza Costurilor pe Ciclul de Viata (LCA) sunt importante pentru proiectele de investitii din punct de vedere al Dezvoltarii durabile.

O abordare sistemica a analizei economice in evaluarea proiectelor de investitii are in vedere[6]:

Analiza economica comparata a mai multor variante de proiecte din punctul de vedere al eficientei economice globale (profit economic + beneficiu ecologic si social);

Stabilirea orizontului planificarii investitiei si esalonarea ei pe durate de timp usor controlabile la termene fixe;

Estimarea profilului fluxului de lichiditati (cashflow) pentru fiecare varianta de proiect;

Stabilirea ratei minime atractive a profitului;

Stabilirea criteriilor (economice, ecologice, tehnologice sau sociale) pentru acceptarea sau respingerea unei propuneri de proiect;

Analiza de senzitivitate;

Analiza de incertitudine si risc;

Acceptarea sau refuzul unei propuneri de proiect de investitii pe baza punctajului rezultat din criteriile prestabilite.

Cuantificarea economica a efectelor impactului proiectului asupra mediului ambiant pe termen scurt, mediu si lung.

Analiza economica a proiectelor de investitii in constructii pentru studiile de fezabilitate cuprinde:

evaluarea costului investitiei;

analiza pe centre de costuri;

analiza rentabilitatii economice;

analiza rentabilitatii financiare;

analiza de risc;

selectarea finala si alegerea variantelor optime de proiect.

4.1. Evaluarea costului investitiei

In conformitate cu metodologiile studiilor de fezabilitate existente la ora actuala in Romania, prezentate in normativele in vigoare[7] sau metodologiile B.I.R.D, B.E.R.D si O.N.U.D.I., evaluarea costului investitiei presupune valoarea totala a obiectivului de constructii (rezultata din devizul general) defalcata pe:

cheltuieli de proiectare pentru studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate, documentele de licitatii (proiect tehnic, caiet de sarcini, etc.), detalii de executie, asistenta tehnica in timpul executiei;

valoarea din constructii montaj rezultata cu evaluarea fiecarui obiect din componenta obiectivului;

cheltuieli cu utilajele defalcate pe achizitii de utilaje si inchirieri de utilaje;

costuri de testare;

alte costuri includ costuri pentru minimizarea impactului asupra mediilor.

4.2. Analiza pe centre de costuri

In activitatea de constructii centrele de costuri sunt alcatuite din costurile directe si indirecte ale proiectului. Metodologiile studiilor de fezabilitate existente (metodologia O.N.U.D.I. si metodologia Bancii Mondiale) prevad centre de costuri ale unui produs ce trebuie sa fie reflectate in organizarea proiectului. Centrele de costuri sunt urmatoarele[8]:

centre ale costurilor de productie: acele costuri legate de sferele industriale in care se desfasoara toate operatiile industriale principale,

centre ale costurilor serviciilor, acele sfere de activitate in care se presteaza servicii suplimentare necesare functionarii continue a obiectivului de investitii cum ar fi serviciile sociale, activitati de transport nelegate de procesul de productie, achizitionarea de materii prime, piese de schimb, depozitarea de materii prime, ambalaje, reparatii si intretinere de masini, echipamente, cladiri, utilaje, mijloace de transport,

centre ale costurilor administrative si financiare: toate activitatile legate de planificarea manageriala, controlul si evaluarea rezulta­telor.

4.3. Analiza financiara a proiectelor de investitii

Prin analiza financiara se urmareste modul de intocmire si verificare al urmatoarelor elemente:

Costul investitiei;

Necesarul de capital circulant;

Planul de finantare pentru acoperirea cheltuielilor in timpul perioadei de executie a proiectului;

Alocarea imprumutului si esalonarea acestuia;

Sursele de finantare pentru proiect grupate pe surse proprii si imprumuturi;

Raportul venituri/cheltuieli;

Analiza pragului de rentabilitate al proiectului;

Rata financiara de rentabilitate a proiectului (din punct de vedere al productiei);

Riscul financiar cauzat de: inflatie, dobanzi bancare, riscul natural (seisme, inundatii, incendii etc.), riscul tehnic (uzura, depreciere, defectiuni tehnice sau de aprovizionare etc.), riscul social (greve), schimbarea legislatiei etc.

Costurile / proiect cu mediul ambiant;

Riscul financiar cauzat de riscul ecologic (inrautatirea conditiilor de mediu ambiant, saracirea pietei resurselor cauzate de depletie/epuizare etc.)

5. Indicatori de apreciere ai eficientei economice a proiectelor de investitii conform metodologiilor B.I.R.D, B.E.R.D. si O.N.U.D.I.

Aprecierea viabilitatii financiare a unui proiect de investitii se realizeaza prin analiza indicatorilor:

Venituri brute

Cheltuieli totale

Fluxul de lichiditati (cash-flow)

Venituri nete actualizate (VNA)

Raportul venituri-costuri,

Rata interna de rentabilitate economica si financiara (R.I.R.E si R.I.R.F).

Cursul de revenire net actualizat (Testul Bruno)

Pragul de rentabilitate

1. Venituri brute: Indicator ce exprima volumul total al incasarilor pe o anumita perioada din productia marfa si productia auxiliara la care se adauga creditele atrase.

2. Cheltuieli totale este un indicator dat de suma dintre cheltuielile
cu investitia pentru realizarea obiectivului si cheltuielile de productie
(achizitionarea de mijloace circulante, costurile cu forta de munca, materii
prime, energie etc.) mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix.

C_th = I_h + C_h (2.)

in care:

C_th = cheltuieli totale pentru anul h

I_h = investitia in anul h

C_h - cheltuieli de productie in anul h

3. Fluxul de lichiditati (cash-flow)

Fluxul de lichiditati (cash-flow) este un indicator important in analiza economica si financiara a proiectelor de investitii. In mod curent, el exprima castigul sau pierderea prin utilizarea eficienta sau neeficienta a fondurilor de finantare a proiectelor de investitii. La calculul fluxului de lichiditati se foloseste metoda actualizarii. Fluxul de lichiditati se determina cu relatia:

F_h = V_h - (C_h + I_h) (3)

in care: F_h = fluxul de lichiditati,

V_h = venitul in anul h

C_h si I_h = cheltuielile de productie si de investitii pentru anul h

Pentru stimularea unei atitudini participativ eco-civice a firmelor, ar fi de dorit ca la analiza fluxului de lichiditati sa se aiba in vedere distinct veniturile si cheltuielile rezultate din activitati ecologice ale firmei. Astfel, relatia de determinare a fluxului de lichiditati ar avea forma:

F_h = V_h + V_h^eco - [(C_h + I_h) + (C_h^eco + I_h^eco)]                   (4)

in care:

F_h = fluxul de lichiditati,

V_h = venitul in anul h (din productie, din exploatare etc.)

C_h si I_h = cheltuielile de productie si de investitii pentru anul h

V_h^eco = venitul in anul h datorita ecologizarii productiei sau exploatarii;

C_h^eco = cheltuielile de combatere a poluarii (la nivel de firma sau proiect) si de minimizarea consumului de resurse neregenerabile;

I_h^eco - investitiile firmei (pe proiect) de prevenire a poluarii (investitii in tehnologii nepoluante si economice).

Este adevarat ca pentru o economie in restructurare dupa o tranzitie de la o economie planificata la o economie de piata, pare sa fie un lux sa se investeasca in proiecte pentru tehnologii ecologice, dar masurile luate prin aplicare principiului BAT (Cea mai buna tehnologie disponibila) precum si dezvoltarea graduala a tehnologiilor eco-eficiente vor schimba situatia prezenta. Un model de urmat este dat de statele avansate care au atins standardele inalte in eco-tehnologii cum ar fi state din Europa, ca Olanda, Suedia, Germania, Franta, Marea Britanie sau SUA, Canada, Japonia.

Pe de alta parte, noile Directive Europene cum ar fi 2002/96/EC WEEE, 2002/2/95/EC RoHS, pentru gestiunea deseurilor, 94/62/EEC deseuri din ambalaje 84/360/EEC pentru poluarea aerului, Regulamentul EC/2037/2000 privind Stratul de Ozon, 80/68/EEC protectia apelor subterane contra poluarii, 85/337/EEC&97/11/EC. Analiza impactului de Mediu si 2001/42/EC. Evaluarea planurilor si programelor ce impun un comportament eco-civic companiilor din Uniunea Europeana. Altfel, conform 75/442/EEC Directiva Cadru pentru deseuri vor fi date amenzi de pana la 12 milioane euro, sau amenzi zilnice de pana la 120.000 euro sau inchisoarea de pana la 10 ani ceea ce vor aduce noi constrangeri firmelor. De aceea este imperios necesar ca firmele din Romania sa se adapteze la noile conditii de mediu si restrictiile impuse de acestea.

4. Venitul net actualizat (VNA). Modul de calcul al indicatorului V.N.A. se bazeaza pe discontarea veniturilor anticipate a se obtine dupa terminarea obiectivului de investitii, din care se scad cheltuielile investitionale si costurile de productie. Relatia de calcul este urmatoarea:

                     (5.)

in care:

VNA = venitul net actualizat,

V_h = venitul obtinut in anul h

I_h = investitia anuala,

C_h = cheltuielile anuale

a = coeficientul de actualizare (discontare)

Conditia ca un proiect de investitii sa fie acceptat din punct de vedere al eficientei economice este ca VNA > 0. Acest indicator este important pentru ca exprima capacitatea obiectivului de investitii de a aduce profit pe intreaga durata de viata. Acest indicator (de volum) nu este un indicator de eficienta economica intrucat nu asigura comparabilitatea dintre eforturi si efecte.

5. Raportul venituri-costuri este un indicator ce se determina cu relatia:

R = (6.)

cu conditia R>1

Daca R = 1 proiectul (de investitii) va duce la acoperirea cheltuielilor dar nu va aduce profit

Daca R < 1 proiectul de investitii este nefezabil

Daca R > 1 proiectul de investitii este fezabil economic

N.B. Relatia 2 este utilizata in special la proiectele de investitii (private sau publice) la care criteriul principal este obtinerea de profit.

Analiza eficientei investitiilor care are ca drept obiect utilitatea sociala (spitale, scoli, autostrazi, poduri etc.) sau protectia mediului (lucrarile de inlaturare a efectelor poluarii), nu face distinctie intre proprietatea publica si cea privata. Astfel, rata de discontare se determina conform principiului ca valoarea unui capital format prin investitie publica trebuie sa egaleze la margine valoarea capitalului privat si consumul sacrificat[9]. De aceea, pentru proiectele de investitii publice si/sau pentru protectia mediului se utilizeaza analiza cost-beneficiu (ACB). In acest caz, raportul cel mai favorabil este dat de relatia:

cu conditia R>1

6. Rata interna de rentabilitate (RIR). Indicator care poate fi exprimat economic (rata interna de rentabilitate economica RIRE) si financiar - (rata interna de rentabilitate financiara RIRF). Acest indicator reprezinta rata de discontare pentru care venitul net actualizat (VNA) este nul adica veniturile sunt egale cu costurile de investitii.

VNA = 0 →

                     (8)

Selectarea proiectelor pe baza RIR se face prin compararea mai multor variante. Proiectarea nivelului de rentabilitate se poate face fie analitic fie prin reprezentare grafica.

Metoda de determinare analitica a ratei interne de rentabilitate (R.I.R.) presupune stabilirea unui VNA (+) pozitiv ce corespunde unei rate de discontare minime (a_min) exemplu a - 10% sau a - 15% si a unui VNA (-) negativ ce corespunde unei rate de actualizare maxime (a_max) - de exemplu a = 20% sau a = 30%. Apoi se utilizeaza relatia:

RIR = a_min + (a_max - a_min) (9)

Aceste valori se reprezinta grafic intr-un sistem de axe asa ca in figura 1.

Fig. 1. Diagrama de determinare a R.I.R.

Metodologia de determinare a R.I.R. parcurge urmatorii pasii:

1. Mai intai stabilim

- a_min si a_max se stabilesc prin incercari

2. Apoi realizam corespondenta

- a_min si a_max corespund unui VNA (+) si unui V.N.A (-)

3. Pasul trei este sa aflam diferenta dintre a_min si a_max sa nu fie mai
mare de 5%. Intrucat s-a considerat o evolutie liniara care in realitate este
parabolica se obtine prin interpolare valoarea IRR. De aceea valoarea ratei
de rentabilitate se va rotunji totdeauna in minus.

Indicatorul R.I.R este deosebit de semnificativ intrucat exprima capacitatea obiectivului de a aduce profit pe intreaga durata de viata.

Pentru a fi acceptat punct de vedere financiar, un proiect de investitii trebuie sa indeplineasca conditia RIRF = costul de substitutie a capitalului (rentabilitatea marginala)[10]. Banca Mondiala recomanda la selectarea proiectelor de investitii, o rata minima de rentabilitate de 10%.

7. Cursul de revenire net actualizat (Testul Bruno) este un indicator ce reflecta raportarea in lei a eforturilor investitionale actualizate si a cheltuielilor de productie anuale actualizate la veniturile valutare actualizate. Acest indicator este util la stabilirea strategiei de export a firmelor.

Relatia de calcul este:

R_na = (10)

in care Ih si Ch sunt investitiile si cheltuielile anuale exprimate in lei

V*_h, I*_h si C*_h sunt veniturile si cheltuielile de productie si investitii exprimate in valuta.

8. Pragul de rentabilitate (PR), este un indicator ce arata nivelul de la care productia devine rentabila sau pragul minim de utilizare a capacitatilor de productie.

Fig. 2. Diagrama de determinare a pragului de rentabilitate

Relatia de determinare a pragului de rentabilitate este data de sistemul rezultat din asemanarea triunghiurilor din diagrama (2):

Rezolvand sistemul de ecuatii, vom obtine:

Productia nerentabila (x) = (12)

in care:

CF = nivelul cheltuielilor fixe (amortizari, cheltuieli generale etc.)            CV = nivelul cheltuielilor variabile (materii prime, salarii directe, energie etc.)

PM = Cifra de afaceri (CA)

Daca abordarea fezabilitatii procentului de investitii este facuta din punctul de vedere al sustenabilitatii, pragul de rentabilitate se va gasi pe o curba de tip Pareto intr-o diagrama tri-dimensionala ca in fig. 3.

Fig. 3. Diagrama pragului de rentabilitate intr-o proiectie tridimensionala pentru proiectele de investitii eco-eficiente (CS Banacu, 1997)

In acest caz

X' = (13)

in care

Cfec = Costuri fixe pentru ecologizarea productiei (afacerii) cu referire la Eco-taxe, licente de Poluare tranzactionale (ETP), cheltuieli cu calificarea/ specializarea ecologica a angajatilor.

Cvec = Costuri variabile pentru ecologizarea productiei cu referire la costuri cu proiectarea ecologica, achizitia eco-echipamentelor, care sa ecologizeze procesele existente, costurile cu tehnologiile de reciclare, costuri cu reabilitarea mediului.

Pmec = Cifra de afaceri anuala bazata pe eco-profit datorita productiei durabile (ecologizate) prin utilizarea avantajului unor taxe ecologice mai mici, din economia datorata reciclarii din economia de energie.

Punctul optim se va gasi pe Diagrama Pareto asa incat punctul productiei durabile va fi dat de relatia:

SPx = (14.)

Concluzii

In mod uzual, aplicatia pentru credite pentru finantari de proiecte necesita intocmirea unor documentatii cum sunt Planul de Afaceri sau Studiul de Fezabilitate in functie de marimea si importanta investitiei.

Planurile de Afaceri si Studiile de Fezabilitate sunt intocmite in confor­mitate cu metodologiile impuse de institutiile financiare si ele trebuie sa contina elemente de descriere a firmei, utilitatea proiectului, analiza de marketing, analiza tehnica, analiza juridica, analiza de senzitivitate si analiza de risc si incertitudine.

Proiectele de investitii sunt selectate pe baza de comparatii pentru a alege varianta fezabila. Pentru a afla cea mai buna alternativa de proiect de investitii, organizatiile internationale si nationale utilizeaza indicatori financiari cum sunt: cifra de afaceri, costul total, cash-flow. Valoarea neta actualizata (VNA) raportul cost-beneficiu sau venit-cost, rata interna de rentabilitate (RIR) Testul Bruno, pragul de rentabilitate.

Intrucat problemele de mediu cum ar fi poluarea, diminuarea resurselor si chiar depletia unora, diminuarea stratului de ozon si schimbarea clima­terica etc. devin motive de ingrijorare pentru intreaga societate, Statele Europene si statele dezvoltate cum ar fi SUA, Japonia, Canada iau masuri drastice impotriva firmelor care nu au un comportament eco-civic. De aceea este nevoie ca in studiile de fezabilitate sa se tina cont atat de profitabilitatea proiectelor dar si al beneficiilor realizate prin comportament eco-civic.

Teme de rezolvat pentru studenti.

Ce este un studiu de fezabilitate?

Explicati fazele si etapele unui proiect de investitii.

3. Care sunt indicatorii de determinare a celei mai bune variante de proiect?

Exemplificati cu un model de analiza de impact a unui obiect de proiect de investitii in situatiile: statie de benzina, fabrica de reciclare, elemente din plastic, un produs nou (frigider sau computer).

5. Imaginati-va ca sunteti un intreprinzator care vrea sa porneasca o afacere in: a) reciclarea deseurilor de plastic; b) reciclarea ambalajelor din aluminiu; c) reciclarea bateriilor de telefon mobile; d) reciclarea hartiei; e) reciclarea automobilelor. Daca ati avea 10000 euro cum ati face un plan de afaceri pentru studiu de caz propus?