Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Managementul marcii si imaginii de marca - test grila



Managementul marcii si imaginii de marca - test grila


Managementul marcii si imaginii de marca - test grila


TRUE/FALSE


1. Un logo bun trebuie sa fie recunoscut si daca este reprezentat in alb si negru.


ANS:     T


2. O marca trebuie sa readuca in memoria consumatorului anumite atribute ale produsului.


ANS:     T




3. Functia de organizare a pietei este functie a unei marci.


ANS:     T


4. Razboiul marcilor are loc intre marca producatorului si marca privata.


ANS:     T


5. Marca-eticheta este o forma particulara de marca, fiind atribuita in special produselor unicat, reprezentand semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita.


ANS:     F


6. Satisfactia clientului nu depinde de performanta perceputa a unui produs in livrarea valorii legate de asteptarile cumparatorului.


ANS:     F


7. Imaginea unui produs reprezinta modul in care consumatorii percep un produs existent sau potential.


ANS:     T


8. Comunicarea in interiorul organizatiei este reflectata de conceptul de marketing intern care poate fi asimilat cu arta de comportare cu personalul propriu ca si cum ar fi consumatori interni.


ANS:     T


9. Indicatiile geografice ale produselor pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comercializeaza produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate.


ANS:     T


10. Dreptul de folosire a unei indicatii geografice nu poate sa faca obiectul nici unei transmiteri.


ANS:     T


11. Factorii care au impact asupra marcii tarii sunt doar partial controlabili de catre autoritatile unei tari.


ANS:     T


12. In ceea ce priveste topul mondial al marcilor de tara, Statele Unite ale Americii conduc inca topul producatorilor, ca producator de produse dezirabile, iar Italia conduce in ceea ce priveste turismul.


ANS:     T


13. Conform primei legi romanesti referitoare la protectia marcii de fabrica, marca colectiva si cea individuala aveau un caracter obiligatoriu.


ANS:     F


14. Produsele generice sunt versiuni nemarcate, ambalate uniform si mai ieftine ale unor produse.


ANS:     T


15. Sloganul reprezinta ideea care sta la baza comunicarii.


ANS:     T


16. Strategia marca-linie se refera la atribuirea aceleiasi marci tuturor produselor unei linii.


ANS:     T


17. Exista o tara in care sa se accepte ca mirosul sa poata fi inregistrat ca marca.


ANS:     T


18. Atunci cand o intreprindere cumpara si controleaza o alta intreprindere ea realizeaza o fuziune.


ANS:     F


19. O consecinta a existentei marcilor globale poate fi diminuarea diversitatii culturale.


ANS:     T


20. In momentul de fata exista o concurenta acerba intre cei trei mari poli de putere economica si comerciala NAFTA, UE si Asia de SE.


ANS:     T


21. Comunicare prin eveniment reprezinta forma de publicitate care vizeaza crearea unei cereri selective pentru o anumita marca de produs prin convingerea consumatorilor ca aceasta ofera cel mai bun raport calitate-pret.


ANS:     F


22. Prin intermediul atributelor sale marca poate influenta in mod hotarator fundamentarea unei comunicari judicioase in interiorul organizatiei.


ANS:     T


23. Imaginea unei marcii este proprie fiecarui individ.


ANS:     T


24. O marca va fi asociata cu o perceptie a calitatii in ansamblu, perceptie care nu este obligatoriu sa se bazeze pe o cunoastere detaliata a produsului respectiv.


ANS:     T


25. Marca face parte din categoria activelor firmei si in multe afaceri se constituie chiar in activul cel mai important.


ANS:     T


26. O firma poate avea o marca de rezerva care sa fie utilizata ulterior in cazul lansarii unui nou produs pe piata.


ANS:     T


27. In cazul marcilor multiple exista riscul ca o marca nau lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi, aparand o inlocuire a unei marci proprii si nu a unei marci concurente.


ANS:     T


28. Marca producatorului se mai numeste si marca privata.


ANS:     F


29. Marca poate sa-si piarda intelesul initial in cazul in care se foloseste strategia de extindere a liniei de produse.


ANS:     T


30. Strategia marca-proprie se refera la atribuirea de catre producator a unui nume, diferit de cel al organizatiei sale, unuia sau mai multor produse, cu scopul de a le conferi acestora o identitate comuna.


ANS:     F


31. Strategia marcii umbrela se caracterizeaza prin aceea ca aceeasi marca sustine produse eterogene, oferite pe diferite piete.


ANS:     T


32. Sunt marci care desi vin primele in mintea oamenilor nu determina un comportament de cumparare, pentru ca nu servesc o nevoie stringenta sau sunt cunoscute tocmai pentru ca au un prost renume.


ANS:     T


33. Sloganul a devenit pentru multe marci un element component al lor.


ANS:     T


34. Avantajul principal al utilizarii marcii de fabrica il constituie economiile de scara obtinute din investitiile de marketing.


ANS:     T


35. In cazul utilizarii marcii mixte numele firmei da valoare si recunoastere a valorii numelui marcii unui nou produs.


ANS:     T


36. Avantajul strategiei un singur nume de marca pentru toate produsele dintr-o familie de produse este acela ca, pentru crearea unor astfel de nume costul este redus, nefiind necesare cheltuieli suplimentare pentru elaborarea numelui si promovarea lui in vederea recunosterii sale de catre consumatori.


ANS:     T


37. Daca pana in anii`70 produsele "generice" detineau suprematia pe piata, aceste produse au inceput, de la sfarsitul anilor`70 sa poarte marcile producatorilor.


ANS:     T


38. Forma produsului si a ambalajului, poate fi inregistrata ca marca.


ANS:     T


MULTIPLE CHOICE


1. Forma ambalajului este considerata:

a.

marca plastica

c.

emblema

b.

marca plana

d.

logotip



ANS:     A


2. Marca Adidas utilizata in loc de pantofi de sport la achizitionare de catre consumatori reprezinta:

a.

marca de rezerva

c.

marca generica

b.

marca defensiva

d.

marca colectiva



ANS:     C


3. Razboiul marcilor are loc intre:

a.

marcile producatorilor si marcile private

c.

marcile producatorilor si marcile sub licenta

b.

marcile sub licenta si marcile private

d.

marcile comune si marcile sub licenta



ANS:     A


4. Marca umbrela presupune folosirea aceleiasi marci pentru:

a.

o gama de produse omogene

c.

o gama de produse eterogene

b.

o linie de produse

d.

toate produsele unicat din firma



ANS:     C


5. In ceea ce priveste utilizarea marcilor nu este tip de marca:

a.

marca producatorului

c.

licentierea marcii

b.

marca privata

d.

marca de prestigiu



ANS:     D


6. Se mai numeste marca a detailistului (distribuitorului):

a.

licentierea marcii

c.

marca producatorului

b.

marca privata

d.

marca comuna



ANS:     B


7. Printre calitatile dorite pentru un nume de marca nu se includ:

a.

numele de marca trebuie sa sugereze ceva in legatura cu beneficiile si calitatile produsului

c.

numele marcii nu trebuie sa fie extensibil

b.

numele marcii trebuie sa fie usor de pronuntat, de recunoscut si de memorat

d.

numele marcii trebuie sa fie distinct



ANS:     C


8. In functie de evolutia istorica a marcilor, marca Dove poate fi considerata marca:

a.

patronimica

c.

simbolica

b.

care descrie si distinge produsul

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


9. Marca reprezinta:

a.

o componenta a mediului cultural

c.

o componenta a mediului tehnologic

b.

o componenta acorporala a produsului

d.

o componenta corporala a produsului



ANS:     B


10. Prima marca la nivel global, in anul 2005, in functie de valoarea marcii este:

a.

Coca-Cola      

c.

Microsoft

b.

McDonald' s

d.

Nokia



ANS:     A


11. Nu este activ al capitalului unei marci:

a.

loialitatea fata de marca

c.

calitatea perceputa

b.

recunoasterea numelui

d.

intentia de cumparare a marcii



ANS:     D


12. Capitalul marcii reprezinta:

a.

un set de active privind o marca, ce se adauga sau se scad din valoarea unui produs

b.

un concept echivalent cu cel de valoare a marcii

c.

suma de bani investita intr-o marca

d.

avutia sub forma de bani, bunuri si servicii a unei firme

e.

nici un raspuns corect



ANS:     A


13. Tara aflata pe locul patru, in anul 2005, in functie de numarul marcilor detinute in topul celor mai valoroase 100 de marci este:

a.

Germania

c.

Japonia

b.

Franta

d.

Elvetia



ANS:     C


14. Nu reprezinta avantaj dat cumparatorului de marca:

a.

determinarea deciziei de cumparare mai rapide din partea acestuia

c.

ajutarea cumparatorului in interpretarea, intelegerea si inmagazinarea informatiilor despre produse sau marci

b.

sporirea satisfactiei cumparatorului atunci cand utilizeaza un produs care are o anumita marca

d.

determinarea cumparatorului sa plateasca preturi premium pentru acea marca



ANS:     D


15. Reprezinta argument care sustine ideea ca marcile sunt un aliat foarte bun al progresului social:

a.

contributia marcii la fondurile publice

b.

asigurarea protectiei consumatorului

c.

ajutarea partenerilor sa-si imbunatateasca propriile performante sociale

d.

aportul la dezvoltarea tarilor sau zonelor mai sarace

e.

toate variantele corecte



ANS:     E


16. Este activ al capitalului unei marci:

a.

atentia selectiva

c.

calitatea perceputa

b.

disonanta cognitiva

d.

intentia de cumparare a marcii



ANS:     C


17. Este activ al capitalului unei marci:

a.

recunoasterea nevoii

c.

cautarea de informatii

b.

recunoasterea numelui

d.

atentia selectiva



ANS:     B


18. Logotipul:

a.

are in vedere reprezentarea vizuala a numelui de marca, astfel incat sa-l puna cat mai bine in evidenta

c.

este folosit mai ales cu prescurtarea Logo

b.

poate fi iconografic

d.

toate variantele sunt corecte



ANS:     D


19. AROMAR reprezinta:

a.

un siglotip

c.

un nume patronimic

b.

un logo iconografic

d.

o semnatura



ANS:     A


20. AROMAR reprezinta:

a.

o reprezentare grafica

c.

un nume patronimic

b.

un logo iconografic

d.

Asociatia Romana de Marketing



ANS:     D


21. Un logo bun nu este:

a.

unic

c.

scurt

b.

functional

d.

usor de recunoscut



ANS:     C


22. Nu este componenta a unei marci:

a.

numele

c.

logo-ul

b.

sloganul

d.

ambalajul



ANS:     D


23. Cele mai durabile componente ale unei marci sunt:

a.

atributele si valorile

c.

atributele si personalitatea

b.

valorile si personalitatea

d.

avantajele si valorile



ANS:     B


24. Este componenta cea mai durabila a unei marci:

a.

atributele

c.

atuurile

b.

avantajele

d.

personalitatea



ANS:     D


25. Nu este functie a unei marci:

a.

functia de concurenta

c.

functia de protectie a producatorului

b.

functia de promovare

d.

functia de educare a consumatorului



ANS:     D


26. Marca Panasonic reprezinta:

a.

marca privata

c.

marca producatorului

b.

marca licentiata

d.

marca de magazin



ANS:     C


27. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi:

a.

marca de fabrica

c.

grifa

b.

marca-umbrela

d.

marca facultativa



ANS:     A


28. Dupa titularul dreptului de marca, marca pot fi:

a.

marca individuala

c.

marca facultativa

b.

marca simpla

d.

marca de serviciu



ANS:     A


29. Dupa numarul semnelor folosite, marca pot fi:

a.

marca individuala

c.

marca facultativa

b.

marca simpla

d.

marca de serviciu



ANS:     B


30. Dupa natura normelor juridice care ii reglementeaza aplicarea, marca pot fi:

a.

marca individuala

c.

marca facultativa

b.

marca simpla

d.

marca de serviciu



ANS:     C


31. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi:

a.

individuale

c.

facultative

b.

simple

d.

de serviciu



ANS:     D


32. Forma particulara de marca, atribuita in special produselor unicat, reprezentand semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita se numeste:

a.

marca-umbrela

c.

marca compusa

b.

grifa

d.

marca plastica



ANS:     B


33. A definit capitalul marcii ca reprezintand un set de active si pasive legate de o marca, de numele si simbolurile acesteia, care adauga ceva la (sau scad ceva din) valoarea furnizata de un produs sau serviciu catre o firma si/sau catre cumparatorii acelei firme:

a.

Philip Kotler

c.

David Aaker

b.

Richard Clifton

d.

Jack Trout



ANS:     C


34. Este metoda de evaluare economica a unei marci:

a.

benchmarking

c.

scala Likert

b.

analiza SWOT

d.

diferentiala semantica



ANS:     A


35. . poate fi analizata luand in considerare impactul anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor.

a.

valoarea economica a marcilor

c.

valoarea sociala a marcilor

b.

valoarea financiara a marcilor

d.

valoarea ecologica a marcilor



ANS:     C


36. Prin afirmatia "Ne simtim datori sa ajutam comunitatile care ne dau atat de mult.", Ray Kroc fondator McDonald's demonstraza:

a.

inclinatia spre castigul imediat

c.

inclinatia spre responsabilitatea sociala

b.

inclinatia spre marketingul traditional

d.

inclinatia spre marketing direct



ANS:     C


37. Nu este o forma a erorii de pozitionare:

a.

pozitionare bazata pe o singura caracteristica

c.

pozitionarea excesiva

b.

pozitionarea ineficienta

d.

pozitionarea confuza



ANS:     A


38. Leul ca simbol al firmei Peugeot reprezinta:

a.

logotip

c.

sigla

b.

icotip

d.

toate variantele la un loc



ANS:     B


39. Marca-umbrela poate fi o strategie  de marca adoptata de:

a.

distribuitor

c.

licentiator

b.

producator

d.

a si b



ANS:     D


40. Intrebarea deschisa de tipul "Spuneti prima marca care va vine in minte cand auziti cuvantul pasta de dinti" testeaza:

a.

recunoasterea

c.

cunoasterea prioritara

b.

amintirea spontana

d.

marca dominanta



ANS:     C


41. Ultimul nivel al piramidei constientizarii marcii este considerat:

a.

recunoasterea

c.

cunoasterea prioritara

b.

amintirea spontana

d.

nici un raspuns corect



ANS:     D


42. Daca consumatorii nu cunoasc diferentele dintre o vodca marca Smirnoff si o vodca marca Absolut Vodka, inseamna ca in ceea ce priveste marca Smirnoff s-a facut o:

a.

pozitionare ineficienta

c.

pozitionare excesiva

b.

pozitionare confuza

d.

este normal sa se intample la acest tip de produs



ANS:     A


43. Pozitionarea marcii reprezinta:

a.

locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului

b.

locul pe care il ocupa marca in functie de veniturile pe care le aduce

c.

locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente

d.

locul pe care il ocupa pe piata fata de produsele concurente



ANS:     C



44. Promovarea care se face unei marci scotand in evidenta caracteristicile functionale ale unui produs este o promovare care incearca o pozitionare:

a.

obiectiva

c.

simbolica

b.

afectiva

d.

a + b + c



ANS:     A


45. Lansarea pe piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de produse este o strategie de marca numita:

a.

extinderea liniei de produse

c.

marci multiple

b.

extinderea marcii

d.

marci noi



ANS:     C


46. Seiko isi apara flancurile dand nume diferite ceasurilor mai scumpe (Seiko Lasalle) si celor mai ieftine (Pulsar). Aceasta strategie de marca se numeste:

a.

extinderea liniei de produse

c.

extinderea marcii

b.

marci multiple

d.

marci noi



ANS:     B


47. reprezinta o propozitie scurta care cuprinde una sau mai multe caracteristici (atribute) ale unui produs sau firma si care potenteaza numele si logo-ul marcii.

a.

logotipul unei marci

c.

sloganul unei marci

b.

promovarea unei marci

d.

comunicarea unei marci



ANS:     C


48. Aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia apartine se numeste:

a.

cunoasterea prioritara

c.

rememorarea prioritara

b.

amintirea spontana

d.

gandirea laterala



ANS:     B


49. Marca dominanta presupune:

a.

aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia ii apartine

b.

prima marca care ii vine in minte consumatorului cand se face referire la un produs

c.

amintirea unei singure marci

d.

crearea unui nou nume de marca pentru o singura categorie de produse



ANS:     C


50. Instrumentul de pozitionare a produsului care utilizeaza scalarea multidimensionala a perceptiilor si preferintelor consumatorilor pentru a prezenta diferenta existenta intre produse si segmente de piata, din punct de vedere psihologic se numeste:

a.

harta de perceptie

c.

benchmarking

b.

diferentiala semantica

d.

analiza SWOT



ANS:     A


51. Modul in care marca este definita de consumatori, pe baza celor mai importante atribute (caracteristici) ale sale, fiind locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente reprezinta:

a.

imaginea marcii

c.

pozitionarea marcii

b.

sloganul marcii

d.

promovarea marcii



ANS:     C


52. Capacitatea unui potential cumparator de a recunoaste sau de a-si reaminti ca marca respectiva face parte dintr-o categorie de produse reprezinta:

a.

pozitionarea marcii

c.

imaginea marcii

b.

recunoasterea marcii

d.

perceptia marcii



ANS:     B


53. In marketing imaginea marcii reprezinta:

a.

ansamblul reprezentarilor, din mintea consumatorului, de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa

b.

ansamblul reprezentarilor concepute de o firma care vor fi prezentate intr-un afis publicitar

c.

ansamblul elementelor descoperite de departamentul de marketing care pot reprezenta avantaje competitive pentru marca

d.

ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa, ale clientilor fideli



ANS:     A


54. Nu este componenta a comportamentului real al cumparatorilor:

a.

revenirea pentru cumparare

c.

recomandarea altora

b.

realizarea cumpararii suplimentare

d.

intentia de a realiza o cumparare suplimentara



ANS:     D


55. Entuziasmul clietilor apare atunci cand:

a.

o marca le depaseste asteptarile

c.

o marca este nesatisfacere

b.

o marca le satisface asteptarile

d.

o marca le satisface asteptarile mai bine decat concurenta



ANS:     A


56. Managementul fidelizarii clientilor se refera la activitatile realizate de:

a.

client

c.

stat

b.

ofertant

d.

concurenta



ANS:     B


57. Valoarea pentru client reprezinta:

a.

diferenta dintre valoarea totala perceputa de client si costurile totale suportate de acesta

b.

suma algebrica a tuturor incasarilor si platilor actualizate referitoare la un client si care apar in faza de atragere ca si ulterior in derularea tuturor relatiilor de afaceri cu clientul

c.

suma totala incasata de la clienti intr-o anumita perioada de timp

d.

nici o varianta nu este corecta



ANS:     A


58. Fidelitatea fata de marca a cumparatorilor deja existenti reprezinta un activ strategic care are potentialul de a furniza valoare. Nu este valoare creata de fidelitatea cumparatorilor fata de marca:

a.

parghii comerciale

b.

atragerea de noi cumparatori

c.

timp de reactie la amenintarile concurentei

d.

conducerea relatiilor cu clientii



ANS:     D


59. Este regula privind crearea si mentinerea fidelitatii fata de marca:

a.

tratarea cumparatorul cum se cuvine

c.

sa se stea aproape de cumparator

b.

crearea de costuri de trecere la alta marca

d.

a + b + c



ANS:     D


60. Face parte din categoria instrumentelor de fidelizare a consumatorilor specifice politicii de promovare:

a.

ofertei de bunuri/servicii dupa dorintele clientilor

b.

garantia de reparatii pe viata

c.

direct-mail

d.

telefoane speciale alocate pentru reclamatii

e.

acordarea exclusivitatii de distributie



ANS:     C


61. Ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sa reprezinta:

a.

pozitionarea marcii

c.

imaginea marcii

b.

recunoasterea marcii

d.

valoarea marcii



ANS:     C


62. .. cuprinde ansamblul masurilor unei intreprinderi prin care se urmareste orientarea pozitiva a intentiilor comportamentale ale clientilor actuali si ale clientilor viitori fata de un ofertant si oferta acestuia pentru a obtine o stabilizare, respectiv dezvoltare, a relatiilor cu acesti clienti.

a.

demarketingul

c.

fidelizarea clientilor

b.

brandingul

d.

benchmarkingul



ANS:     A


63. Procesul de fidelizare presupune:

a.

gestionarea clientilor actuali

c.

un orizont de timp scurt

b.

contact moderat cu clientii

d.

calitatea este preocuparea productiei



ANS:     A


64. Clientii "productivi" sunt clientii:

a.

care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare ridicata

c.

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri

b.

cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda

d.

care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili



ANS:     C


65. Clientii "star" sunt clientii:

a.

care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare ridicata

c.

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri

b.

cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda

d.

care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili



ANS:     A


66. Clientii "semn de intrebare" sunt clientii:

a.

care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare ridicata

c.

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri

b.

cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda

d.

care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili



ANS:     B


67. Clientii "problematici" sunt clientii:

a.

care dovedesc un potential ridicat de "profitabilitate" si o valoare ridicata

c.

care au o valoare ridicata asociata insa cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri

b.

cu un potetial ridicat de afaceri si o valoare crescanda

d.

care nu dovedesc un potential previzibil pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili



ANS:     D


68. .. reprezinta un proces de coordonare orientat spre constructia unui sistem unitar care sa cuprinda masurile de fidelizare a clientilor prin comunicare, pret, produs si distributie si sa fie capabil sa ataseze clientul de intreprindere in diferite situatii ale relatiei sale cu intreprinderea.

a.

Managementul logistic

c.

Managementul marketingului

b.

Managementul integrat al fidelizarii clientilor

d.

Managementul marcii



ANS:     B


69. Valoarea oferita clientului reprezinta:

a.

diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un producator

c.

diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un vanzator

b.

diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un cumparator

d.

diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un intermediar



ANS:     B


70. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Astfel o marca trebuie sa fie:

a.

pomposa

c.

imperceptibila

b.

distincta

d.

nici un raspuns corect



ANS:     B


71. Intr-o organizatie mai importante sunt:

a.

comunicatiile manageriale

b.

comunicatiile de marketing, deoarece includ si comunicatiile manageriale

c.

comunicatiile manageriale si comunicatiile de marketing, intre ele existand numeroase interferente

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


72. Comunicarea de marketing vizeaza:

a.

publicul intern

b.

clientii actuali si potentiali

c.

publicul extern

d.

actionarii

e.

a si c



ANS:     E


73. Fluxul intern al comunicarii de marketing vizeaza:

a.

clientii actuali

d.

institutiile publice

b.

actionarii

e.

a si b

c.

firmele concurente

 



ANS:     B


74. Ce sau cine este in realitate marca reprezinta:

a.

identitatea de marca

c.

perceptia marcii

b.

imaginea marcii

d.

comunicarea marcii



ANS:     A


75. Comunicarea prin marca poate:

a.

influenta comportamentul de consum

b.

crea diferentierea fata de marcile concurente

c.

determina mai usor dezvoltarea de parteneriate strategice

d.

a + b + c



ANS:     D


76. Pentru a se considera ca are loc comunicarea este suficient:

a.

sa se transmita un mesaj

b.

sa se determine un feed-back

c.

sa se realizeze informarea consumatorului

d.

consumatorul sa ia decizia de achizitionare a unui bun



ANS:     B


77. Comunicarea prin marca se considera ca face parte din:

a.

tehnicile de comunicare promotionala

c.

tehnicile de comunicare interumana

b.

tehnicile de comunicare continua

d.

tehnicile de comunicare periodica



ANS:     B


78. Marca reprezinta un instrument care sustine comunicarea companiei cu proprii sai angajati deoarece ii ajuta pe acestia sa:

a.

isi fixeze mai bine valorile companiei in care lucreza

b.

se identifice mai bine cu imaginea de ansamblu a companiei

c.

se diferentieze de alte culturi organizationale

d.

a + b + c

e.

nici un raspuns corect



ANS:     D


79. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie inzestrate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Nu este o astfel de calitate:

a.

perceptibilitatea ridicata

c.

asociativitatea

b.

distinctia

d.

marca trebuie sa fie fastidioasa



ANS:     D


80. La sublinierea unui statut anume al marcii pot contribui:

a.

ofertele combinate

b.

contractele de exclusivitate

c.

vanzarea exclusiva a unor marci numai in anumite locatii

d.

nu exista un statut anume pentru o marca



ANS:     C


81. Printre elementele care contribuie la aportul adus de promovarea vanzarilor in fundamentarea unei strategii de marca se numara:

a.

ofertele speciale

c.

tehnicile de vanzari legate

b.

contactul direct cu produsul

d.

vanzarea la pret de magazin



ANS:     B


82. Obiectivele specifice publicitatii se pot sintetiza sub forma:

a.

a informa, a convinge, a decide

c.

a informa, a convinge, a reaminti

b.

a convinge, a experimenta, a decide

d.

a decide, a informa, a experimenta



ANS:     C


83. Care forma de publicitate are ca scop crearea cererii primare pentru o marca:

a.

publicitatea informativa

c.

publicitatea comparativa

b.

publicitatea persuasiva

d.

publicitatea de reamintire



ANS:     A


84. Printre caracteristicile fortelor de vanzare se numara:

a.

supletea si flexibiliatea in raport cu alte mijloace promotionale

b.

gradul de selectivitate redus

c.

numarul restrans de atributii

d.

nici una din variantele enumerate mai sus nu este corecta



ANS:     A


85. Participarea la targuri si expozitii ofera posibilitatea folosirii simultane in mod corelat a mai multor tehnici promotionale pentru imbunatatirea imaginii de marca. Acest lucru conduce la:

a.

o mai buna gestionare a costurilor de productie

b.

o scadere a notorietatii spontane

c.

o pozitionare mai buna pe piata

d.

stabilirea de noi standarde in comunicare



ANS:     C


86. Importanta utilizarii relatiilor publice din perspectiva comunicarii despre marca se refera la:

a.

sublinierea unor valente sociale ale marcii, corelarea valorilor marcii cu valorile culturii de consum

b.

sublinierea unor valente sociale ale marcii, cresterea notorietatii "top of mind"

c.

corelarea valorilor marcii cu valorile culturii de consum, comunicarea avantajelor concurentiale

d.

cresterea notorietatii "top of mind", comunicarea avantajelor concurentiale



ANS:     A


87. Caracteristicile esentiale ale marketingului direct rezida in:

a.

crearea de relatii puternice si impersonale

b.

posibilitatea de raspuns intr-un orizont de timp indelungat

c.

distributie prin expedierea de oferte si primirea de comenzi

d.

gradul redus de interactivitate



ANS:     C


88. Tehnicile specifice marketingului direct reusesc sa suplineasca publicitatea ca modalitate de comunicare in masa?

a.

da, insa doar in conditiile unei targetari corespunzatoare a clientilor

b.

da, insa doar temporar

c.

nu, nu pot asigura notorietatea de masa a marcii

d.

nici o varianta de raspuns enuntata nu este corecta



ANS:     C


89. Imaginea unei marci se poate "construi" prin:

a.

efortul agregat al tuturor tehnicilor promotionale, mai putin relatiile publice

b.

comunicarea prin eveniment si comunicarea integrata de marketing

c.

comunicarea prin eveniment, publicitatea, promovarea vanzarilor, marketingul direct

d.

nici o varianta de  raspuns enuntata nu este corecta



ANS:     D


90. Care dintre urmatoarele marci nu este o marca patronimica?

a.

Clujana

c.

Honda

b.

Ford

d.

Guban



ANS:     A


91. Nu poate lipsi niciodata dintr-un act de comunicare:

a.

codificarea

c.

feedback-ul

b.

media de transmitere a mesajului

d.

receptorul



ANS:     D


92. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee sau o informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente:

a.

o sursa de informatii

c.

un canal de difuzare a mesajului

b.

un mesaj

d.

o cercetare a audientei mesajului



ANS:     D


93. Este marca patronimica:

a.

Cheia

c.

Lebada

b.

BCR

d.

Guban



ANS:     D


94. Un exemplu de marca incadrata in tipul celor care disting si descriu produsul este:

a.

Ford

c.

Palmolive

b.

Sankt Petersburg

d.

Teora



ANS:     C


95. Nu este marca patronimica:

a.

Borsec

c.

Toyota

b.

Ford

d.

Guban



ANS:     A


96. Activitatea promotionala care reprezinta ansamblu de concepte, tehnici si instrumente de marketing, concretizate intr-un demers orientat direct, personalizat si interactiv catre consumator, urmarind generarea unei reactii cuantificabile a acestuia si crearea unei platforme relationale de marketing pe termen lung este:

a.

publicitatea

c.

promovarea vanzarilor

b.

marketingul direct

d.

publicitatea persuasiva



ANS:     B


97. Pot fi inregistrate si nu sunt excluse de la protectie:

a.

marcile lipsite de caracter distinctiv

b.

marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea geografica, calitatea sau natura produsului sau serviciului

c.

marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in practicile comerciale loiale si constante

d.

marcile care nu sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri



ANS:     D


98. Conventia de la Paris pentru Protectia Proprietatii Industriale a fost prima conventie de acest fel si a fost incheiata in anul:

a.


c.


b.


d.




ANS:     A


99. Organul administratiei publice centrale avand autoritatea unica pe teritoriul Romaniei in asigurarea protectiei proprietatii industriale este:

a.

OMPI  

b.

Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti 

c.

OSIM

d.

Guvernul Romaniei



ANS:     C


100. Dupa inregiatrarea marcii in Registrul National al Marcilor marca trebuie publicata in termen de doua luni de la data deciziei de inregistrare in:

a.

Monitorul Oficial al Romaniei         

b.

Buletinul Oficial de Proprietate Industriala

c.

intr-un ziar cu circulatie nationala

d.

a + b

e.

a + b + c



ANS:     B


101. Uniunea Internationala pentru Protectia Proprietatii Industriale are sediul la:

a.

Bruxelles

c.

Geneva

b.

Paris   

d.

Berlin



ANS:     C


102. Conform reglementarilor din tara noastra dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin inregistrarea acestuia la OSIM, de la data depozitului national reglementar pe o perioada de:

a.

5 ani

c.

20 ani

b.

10 ani

d.

pe viata



ANS:     B


103. Este un tratat international privind drepturile marcilor, adoptat la Geneva in 1994:

a.

TQM

c.

TLT

b.

TRRIPS

d.

TELEX



ANS:     C


104. OMPI reprezinta:

a.

Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale

b.

Organizatia Internationala a Marcilor Particulare

c.

Organizatia Internationala pentru Munca si Protectie Sociala

d.

Organizatia Mondiala pentru Protectia Industriala si a Mediului



ANS:     A


105. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de comert are un caracter:

a.

obligatoriu

c.

bilateral

b.

facultativ

d.

nici o varianta corecta



ANS:     A


106. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de fabrica are un caracter:

a.

obligatoriu

c.

bilateral

b.

facultativ

d.

nici o varianta corecta



ANS:     B


107. Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate:

a.

marcile patronimice

c.

marcile plastice

b.

grifa

d.

marcile lipsite de caracter distinctiv



ANS:     D


108. Conform Legii 84 privind marcile si indicatiile geografice, marca individuala este folosita de:

a.

o singura organizatie

c.

o organizatie nonprofit

b.

membrii unei asociatii

d.

o persoana publica



ANS:     A


109. Marca de lux, ca si caracteristici, se aseamana cu:

a.

marca patronimica

c.

logo-ul

b.

grifa

d.

marca plastica



ANS:     B


110. Marca privata se mai numeste si:

a.

marca plastica

c.

marca intermediarului

b.

marca privata

d.

marca generica



ANS:     C


111. Numele bauturii Diet Coke are o marca:

a.

globala          

c.

generica

b.

locala

d.

colectiva



ANS:     B


112. Modelul neoamerican ale economiei de piata contemporane se intalneste in:

a.

Germania

c.

Austria

b.

Elvetia

d.

Australia



ANS:     D


113. Cand doua sau mai multe intreprinderi isi unesc activitatile dand nastere unei noi intreprinderi actiunea se numeste:

a.

achizitie         

c.

preluare

b.

fuziune

d.

abuz



ANS:     B


114. Este avantaj oferit de marcile globala detinatorului ei:

a.

economii de scara in dezvoltarea de publicitate

b.

numele si asocierile pot fi dezvoltate local

c.

asocierea marcii cu sentimentul ca se cumpara produse specifice unei anumite zone

d.

a + b + c

e.

nici o varianta nu este avantaj dat de marca globala



ANS:     A


115. Care dintre modelele economiei de piata contemporane presupun un grad ridicat de protectie sociala:

a.

neoamerican

c.

renan

b.

neogerman

d.

a + c



ANS:     C


116. A afirmat ca "Firmele care vor reusi in afaceri in anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la punct cele mai eficiente retele globale":

a.

Ph. Kotler

c.

M. Porter

b.

A. Morita

d.

P. Druker



ANS:     A


117. Intreaga planeta este considerata de intreprinderea globala drept un tot unitar. Cine a spus ca "aceasta gandeste mondial si actioneaza local":

a.

Ph. Kotler

c.

Jack Trout

b.

A. Morita, fostul presedinte de la Sony

d.

Victor Danciu



ANS:     B


118. Marca renumita care are o anumita valoare si o serie de clienti fideli se poate numi cel mai corect:

a.

marca sentimentala

c.

trademark

b.

marca de lux

d.

brand



ANS:     D


119. Nu este criteriu al hexagonului marcii de tara:

a.

imaginea interna a turismului

c.

capitalul uman

b.

politica interna

d.

interesul strainilor pentru investitii



ANS:     A


120. Hexagonul marcii de tara cuprinde:

a.

4 domenii ale competentei la nivel national

b.

6 domenii ale competentei la nivel national

c.

8 domenii ale competentei la nivel national

d.

10 domenii ale competentei la nivel national



ANS:     B


121. In topul general al marcilor de tara, in luna august 2005, realizat de Anholt-GMI, pe primul loc se afla:

a.

Canada          

c.

Australia

b.

SUA

d.

Suedia



ANS:     C


122. Primul clasament al marcilor de tara s-a realizat pe baza unor cercetari si se refera la:

a.

9 tari

c.

11 tari

b.

10 tari

d.

25 tari



ANS:     C


123. Auditul de marca in cadrul procesului de creare a marcii de tara este o etapa imediat premergatoare:

a.

alcatuirii grupului de lucru

b.

crearii strategiei de marca

c.

implementarii strategiei de marca

d.

fazei preliminare a crearii marcii de tara



ANS:     B


124. Tara care s-a situat pe ultimul loc atat in prima cercetare, cat si in topul din august 2005 a fost:

a.

Rusia

c.

Romania

b.

Turcia

d.

China



ANS:     B


125. Este element al hexagonului marcii de tara:

a.

interesul strainilor pentru dezinvestitii

c.

imaginea interna a turismului

b.

capitalul uman

d.

imaginea produselor importate



ANS:     B


126. Pe ce loc s-a aflat Romania in clasamentul din august 2005:

a.


c.


b.


d.

nu a fost inclusa in clasament



ANS:     D


127. Este considerat specialistul mondial in domeniul marcii de tara:

a.

Ph. Kotler

c.

S. Anholt

b.

D. Aaker

d.

R. Clifton



ANS:     C


128. Cel mai vizibil aspect promovat al unei marci nationale este considerat a fi:

a.

cultura

c.

oamenii

b.

turismul

d.

produsele



ANS:     B


129. Nu este o forma a erorii de pozitionare:

a.

pozitionarea bazata pe o singura caracteristica

c.

pozitionarea excesiva

b.

pozitionarea ineficienta

d.

pozitionarea confuza



ANS:     A


130. Un logo bun:

a.

este unic si nu determina confuzie cu alte logo-uri printre cumparatori

b.

este functional si poate fi folosit in mai multe contexte diferite timp in care isi mentine integritatea

c.

poate fi recunoscut in "toate culorile" dar si in doua culori (negru si alb), sau pata de culoare sau in semiton

d.

a+b+c



ANS:     D


131. Numele unei marci trebuie sa indeplineasca o serie de calitati:

a.

trebuie sa sugereze ceva despre avantajele si calitatile produsului

b.

trebuie sa fie usor de pronuntat, recunoscut si memorat

c.

trebuie sa se distinga de celelalte marci inregistrate

d.

a+b+c



ANS:     D


132. Pentru ca o marca sa-si poata indeplini functiile pentru care a  fost creata este necesar ca aceasta sa fie inzestrata cu multiple calitati care ii confera forta promotionala si anume:

a.

perceptibilitate

c.

distinctie

b.

omogenitate

d.

a+b+c



ANS:     D


133. Marca privata mai este numita si:

a.

marca detailistului

c.

marca de magazin

b.

marca distribuitorului

d.

a+b+c



ANS:     D


134. Marca de fabrica are rolul:

a.

de a individualiza oferta unui producator de cele ale concurentei

c.

de a identifica un produs

b.

de a identifica un produs de cele ale concurentei

d.

nici un raspuns nu este corect



ANS:     A


135. Dupa numarul semnelor folosite marcile pot fi:

a.

marca simpla, marci combinate

c.

marca verbala, marca figurativa

b.

marca individuala, marca colectiva

d.

marca facultativa, marca obligatorie



ANS:     A


136. Dupa natura semnelor folosite marca poate fi:

a.

marca verbala

c.

marca sonora

b.

marca figurativa

d.

a+b+c



ANS:     D


137. Marcile tridimensionale sunt numite:

a.

marci plastice

c.

marci combinate

b.

marci figurative

d.

marci complexe



ANS:     A


138. Este o marca generica:

a.

Xerox

c.

Adidas

b.

Ness

d.

a+b+c



ANS:     D


139. Nu este o marca generica:

a.

Xerox

c.

Adidas

b.

Ness

d.

Panasonic



ANS:     D


140. Grifa reprezinta:

a.

o marca plastica

c.

semnatura creatorului exprimata printr-o grafica deosebita

b.

un logotip

d.

o emblema



ANS:     C


141. Activele marcii se refera la:

a.

fidelitatea fata de marca

c.

calitatea perceputa

b.

notorietatea marcii

d.

a+b+c



ANS:     D


142. Popularitatea produselor generice a scazut incepand cu:

a.

sfarsitul anilor'60

c.

sfarsitul anilor'80

b.

sfarsitul anilor'70

d.

sfarsitul anilor'90



ANS:     B


143. Marca Mercedes sugereaza:

a.

bine proiectata

c.

prestigiu

b.

bine construita

d.

a+b+c



ANS:     D


144. Recunoasterea activelor necorporale apare:

a.

la sfarsitul anilor'70

c.

la sfarsitul anilor'90

b.

la sfarsitul anilor'80

d.

nici un raspuns corect



ANS:     B


145. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste:

a.

dezvoltarea  si monitorizarea unei marci

b.

compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia

c.

evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si contributiei sale la crearea valorii organizatiei

d.

a+b+c



ANS:     D


146. Procesul de baza al pozitionarii marcii implica:

a.

nevoia de a-i intelege pe toti cei care sunt interesati atat de nediul intern, cat si extern

b.

o definitie a pozitionarii firmei sau a platformei marcii si exprimarea acelei pozitii atat vizual, cat si verbal prin produse, servicii si comportamente

c.

aplicarea cat mai precisa a unui sistem arhitectural al marcii pentru a optimiza valoarea pozitionarii

d.

a+b+c



ANS:     D


147. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma marcii sunt:

a.

viziune, misiune si valori

c.

viziune si valori

b.

misiune si valori

d.

nici un raspuns corect



ANS:     A


148. In general, platforma unei marci are urmatoarele roluri:

a.

impartasirea unei conceptii comune despre marca in interiorul unei organizatii

b.

influentarea comportamentelor care modeleaza perceptiile publicului organizatiei de-a lungul timpului

c.

instructaj creativ pentru dezvoltarea identitatii verbale si vizuale, precum si comunicarea

d.

a+b+c



ANS:     D


149. Scopul unei marci este acela de:

a.

a-si crea o gama cat mai larga de semnificatii

c.

a+b

b.

a se vinde

d.

nici un raspuns corect



ANS:     A


150. Firma care dispune de o marca cu un potential ridicat beneficiaza de avantaje competitive intrucat:

a.

cheltuielile de comercializare sunt mai scazute datorita nivelului de cunoastere a marcii de catre consumatori si fidelitatii acestora

b.

firma are o putere mai mare de negociere cu distribuitorii deoarece clientii acestora asteapta sa li se ofere acea marca

c.

firma poate practica un pret mai ridicat decat concurenta

d.

a+b+c



ANS:     D


151. Marca distribuitorului se mai numeste:

a.

marca detailistului, a magazinului sau marca privata

c.

emblema

b.

marca plastica

d.

marca obligatorie



ANS:     A


152. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste:

a.

dezvoltarea si monitorizarea unei marci

b.

compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia

c.

evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si a contributiei sale la crearea valorii organizatiei

d.

a+b+c



ANS:     D


153. Printre argumentele care pot sustine ca marcile sunt de fapt un aliat foarte bun al progresului social se numara:

a.

marcile contribuie la cresterea loialitatii consumatorilio ceea ce duce la castiguri mai sigure ale companiei

b.

marcile reprezinta un mecanism de incredere si de protectie a consumatorului

c.

marcile creaza o presiune asupra responsabilitatii sociale a organizatiilor

d.

a+b+c



ANS:     D


154. Capitalul marcii reprezinta:

a.

un set de active si pasive, privind o marca, ce se adauga si se scad din valoarea unui produs

b.

un set de active si pasive

c.

un set de active

d.

nici un raspuns corect



ANS:     A


155. Valoarea capitalizata in marca se determina:

a.

prin scaderea din active a costurilor privind gestionarea marcii si a capitalului investit in marca

b.

prin scaderea din active si pasive a valorii unui produs

c.

a+b

d.

nici un raspuns corect



ANS:     A


156. Valoarea sociala a marcilor presupune:

a.

analiza impactului anumitor marci asupra protectiei consumatorului

b.

analiza impactului anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor

c.

a+b

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


157. Marcile cele mai bune garanteaza:

a.

protectia consumatorilor

c.

calitatea bunurilor si serviciilor

b.

protectia mediului

d.

a+b



ANS:     C


158. Arhitectura marcii genereaza valoare prin:

a.

nevoile si prioritatile publicului tinta

c.

generarea de eficienta economica

b.

exprimarea varietatii si profunzimii ofertei

d.

a+b+c



ANS:     D


159. Comunicarea prin marca isi propune:

a.

oferirea de informatii despre marca

c.

crearea unor modele distincte de asocieri

b.

dezvoltarea notorietatii marcii

d.

a+b+c



ANS:     D


160. Comunicarea prin marca isi va atinge obiectivele fundamentale pe urmatoarele directii de actiune:

a.

prin comunicarea de informatii

c.

prin promovarea angajamentului din partea consumatorului

b.

prin crearea de notorietate, faima si familiaritate

d.

a+b+c



ANS:     D


161. Numele marcii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a.

sa fie usor de retinut

c.

sa nu fie apropiat de numele altor marci

b.

sa fie sugestiv in toate limbile

d.

a+b+c



ANS:     D


162. Logo-ul este o parte importanta a identitatii vizuale a marcii:

a.

este semnul dupa care firma este recunoscuta de catre clientii sai

c.

a+b

b.

este simbolul cu care ramane in memoria partenerilor de afaceri

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


163. Atunci cand se creaza logo-ul trebuie sa se tina cont de:

a.

povestea firmei, de cultura organizationala si de alti factori ce tin de organizatie

b.

reprezentarea logo-ului care trebuie sa fie o reprezentare credibila, clara a misiunii firmei, a obiectului ei de activitate

c.

asteptarile destinatarilor

d.

a+b+c



ANS:     D


164. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun sunt:

a.

coerenta

c.

durabilitatea

b.

bogatia semantica si emotionala

d.

a+b+c



ANS:     D


165. Pentru adoptarea sloganului se pot folosi una din urmatoarele strategii creative:

a.

sloganul se concentreaza pe pozitionarea marcii

b.

sloganul atrage atentia asupra uneia sau alteia din motivatiile consumatorului individual

c.

a+b

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


166. Un slogan trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici:

a.

sa aiba un inteles, scotand in evidenta avantajele care fac marca mai interesanta pentru consumatori

b.

sa fie distinct, comunicand consumatorilor prin ce se impune marca in fata marcilor concurente

c.

sa fie credibil

d.

a+b+c



ANS:     D


167. Cunoasterea marcii este masurata in conformitate cu diferitele moduri in care consumatorii isi amintesc de marca:

a.

recunoasterea marcii

c.

cunoasterea prioritara

b.

rememorarea spontana

d.

a+b+c



ANS:     D


168. Marca unei nise de piata:

a.

nu este cunoscuta de un numar substantial de consumatori

c.

a+b

b.

are un grad de recunoastere crescut

d.

nici un raspuns corect



ANS:     A


169. Principalele obiective urmarite de strategiile de marca sunt urmatoarele:

a.

identificarea produselor

c.

dezvoltarea imagini de marca

b.

autentificarea originii produselor

d.

a+b+c



ANS:     D


170. Printre avantajele strategiei marca-produs se pot evidentia:

a.

flexibilitatea in abordarea unor noi categorii de clienti sau a unor noi piete

b.

diminuarea riscului ca o imagine nefavorabila a unei marci sa se extinda si asupra celorlalte

c.

facilitarea perceptiei diferentiate a unor produse foarte asemanatoare

d.

a+b+c



ANS:     D


171. In marketing conceptul de pozitionare a inceput sa fie utilizat in:

a.

anii'60

c.

anii'80

b.

anii'70

d.

anii'90



ANS:     B


172. Dupa Ph. Kotler, o firma are la dispozitie urmatoarele variante in strategia de marca:

a.

extinderea liniei de produse, extinderea marcii, marci multiple, marci noi

c.

strategia marca-proprie

b.

strategia marca-drapel

d.

strategia marca-firma



ANS:     A


173. Extinderea liniei de produse poate fi:

a.

novatoare

c.

de completare

b.

de tip "si eu"

d.

a+b+c



ANS:     D


174. Extinderea liniei de produse implica urmatoarele riscuri:

a.

posibilitatea ca marca sa-si piarda intelesul original

b.

exista riscul ca unele linii sa nu se vanda suficient de bine

c.

a+b

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


175. Avantajele extinderii marcii sunt:

a.

recunoasterea imediata si acceptarea rapida din partea consumatorilor

b.

reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate

c.

lansarea mai usoara de noi categorii de produse

d.

a+b+c



ANS:     D


176. Extinderea marcii implica urmatoarele riscuri:

a.

daca un produs dezamageste consumatorii imaginea negativa se poate rasfrange si asupra celorlalte produse

b.

numele marcii ar putea sa nu corespunda cu noul produs

c.

extinderea exagerata poate duce la diminuarea interesului cumparatorului fata de marca

d.

a+b+c



ANS:     D


177. Marcile multiple implica urmatoarele riscuri:

a.

cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mica astfel, nici una dintre ele sa nu fie rentabila

b.

o marca nou lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi

c.

a+b

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


178. Este avantaj in cazul strategiei de extindere a marcii:

a.

reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate

c.

cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mare

b.

reprezinta cea mai rapida modalitate de a creste portofoliul unei firme

d.

lansarea cu greutate a unor noi categorii de produse



ANS:     A


179.

Fenomenul, cunoscut in marketing ca si canibalizarea produselor apare atunci cand:

a.

un nou produs sau o noua marca in loc sa atraga noi cumparatori, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul consumatorilor concurentei se ajunge la atragerea propriilor clienti care vad in noua marca o varianta sau un inlocuitor al altei marci a firmei

c.

cererea este in declin si presupune revitalizarea cererii prin gasirea de noi piete, prin modificarea produsului sau prin mijloace mai eficiente de comunicare cu piata


b.

are loc o concentrare exagerata a atentiei intreprinzatorului asupra produsului, in detrimentul nevoilor consumatorului

d.

produse diferite ca si nivel al calitatii poarta acelasi nume



ANS:     A


180. Fac parte din categoria marcilor multiple:

a.

OMO si Ariel

c.

Tide si Ariel

b.

Dove lotiune autobronzanta si Dove sampon

d.

Pantene PRO-V si Ariel



ANS:     C


181. Fac parte din categoria marcilor multiple:

a.

OMO si Ariel

c.

Avon si Nivea

b.

Head & Shoulders si Dove

d.

Pantene si Head & Shoulders



ANS:     D


182. Reprezinta extinderea marcii:

a.

Dove

c.

Poiana marca a Kraft Suchard

b.

Ursus

d.

Dacia



ANS:     A


183. Reprezinta extinderea marcii:

a.

Lipton

c.

Ursus

b.

Rexona

d.

Knorr



ANS:     D


184. In cazul in care acelasi nume de marca este utilizat in toate tarile pe pietele carora organizatia este prezenta se foloseste strategia:

a.

adaptarii

c.

standardizarii

b.

de diferentiere

d.

de tranzitie



ANS:     C


185. In cazul in care organizatia utilizeaza in fiecare zona geografica, o marca diferita, cu un concept de comunicare si o pozitionare diferit utilizeaza strategia:

a.

standardizarii

c.

adaptarii

b.

de tranzitie

d.

de diferentiere



ANS:     D


186. Este forma de strategie de marca a producatorului:

a.

strategia marca-proprie

c.

strategia marca-gama

b.

strategia marca-drapel

d.

nici un raspuns corect



ANS:     C


187. Este forma de strategie de marca a distribuitorului:

a.

strategia marca-drapel

c.

strategia marca-gama

b.

strategia marca-proprie

d.

toate variantele sunt corecte



ANS:     D


188. Principalele obiective urmarite de strategiile de marca sunt urmatoarele:

a.

autentificarea originii acestora

c.

dezvoltarea imaginii de marca

b.

identificarea produselor

d.

toate variantele sunt corecte



ANS:     D


189. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun sunt:

a.

variabilitatea

c.

inseparabilitatea

b.

coerenta

d.

toate variantele sunt corecte



ANS:     B


190. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun sunt:

a.

adaptabilitatea

c.

declinabilitatea

b.

coerenta

d.

toate variantele sunt corecte



ANS:     D


191. Puneti in ordine etapele procesului de pozitionare a marcii:

1) Arhitectura marcii

2) Identitatea marcii

3) Intelegerea nevoilor si dorintelor publicului organizatiei

4) Platforma unei marci

5) Evaluarea continua si dezvoltarea marcii

6) Valorificarea oportunitatilor de pozitionare

a.


c.


b.


d.




ANS:     C


192. Etapa din procesul de pozitionare a marcii care presupune identificarea elementelor care duc la diferentierea de alte marci si care consta in stabilirea numelui, al logoului, a sloganului este:

a.

platforma unei marci

c.

arhitectura marcii

b.

identitatea marcii

d.

evaluarea continua si dezvoltarea marcii



ANS:     B


193. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma marcii sunt:

a.

viziune, strategii, obiective

c.

viziune, misiune, valori

b.

avantaje competitive, misiune

d.

strategii, obiective, tactici



ANS:     C


194. Cine a scris ca "pozitionarea este ceea ce faci cu mintea consumatorului potential.":

a.

Ph. Kotler

c.

Al Ries si Jack Trout

b.

Michael Porter

d.

C. Florescu



ANS:     C


195. Repozitionarea este necesara cand:

a.

concurenta lanseaza marci asemanatoare reducand din cota de piata a firmei

c.

o firma isi poate extinde activitatea si in alte domenii, marca devenind inadecvata

b.

preferintele consumatorilor se schimba diminuandu-se cerere pentru marca respectiva

d.

in toate variantele prezentate



ANS:     D


196. Nu face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii:

a.

strategia marcii

c.

selectia si trierea marcilor

b.

proprietarul marcii

d.

repozitionarea marcii



ANS:     C


197. Face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii de catre o firma:

a.

aprobarea platformei de marketing de catre un consiliu

c.

selectia si trierea marcilor

b.

analiza cheltuielilor de promovare

d.

repozitionarea marcii



ANS:     D


198. AMA reprezinta:

a.

Asociatia Americana in domeniul Marcilor

c.

Asociatia Americana de Marketing

b.

Asociatia de Marketing Direct

d.

Asiciatia de Marketing Anteprenorial



ANS:     C


199. Legea privind marcile si indicatiile geografice este:

a.

Legea nr. 31/1990

c.

Legea nr. 148/2000

b.

Legea nr. 84/1998

d.

Legea nr. 84/1995



ANS:     B


200. In ceea ce priveste marketingul direct este corect urmatorul raspuns:

a.

rolul tehnicilor de marketing direct este cel de comunicare prin transmiterea unor mesaje catre consumatorii vizati

c.

marketingul direct se mai numeste si vanzare directa

b.

tehnicile de marketing direct urmaresc crearea unor relatii directe si personalizate intre organizatie si publicul vizat

d.

marketingul direct este folosit ca o alternativa in locul comunicarii in marketing in sens traditional



ANS:     B


201. Care dintre urmatoarele este marca patronimica:

a.

Peugeot

c.

Coca-Cola

b.

Milka

d.

Procter&Gamble



ANS:     A


202. Care dintre urmatoarele este marca simbolica:

a.

Peugeot

c.

Guban

b.

Ford

d.

nici un raspuns corect



ANS:     D




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright