Spatiu
mioritic
Spatiul mioritic este doua parte a Trilogiei culturii de Lucian Blaga - parte publicata in anul 1936, dupa
«Orizont si stil» (1935) si inainte de «Geneza metaforei si sensul culturii»
(1937) -
, parte in care se releva si conceptul
de spatiu mioritic drept
spatiu-matrice, sau «orizont spatial inconstient», «substrat spiritual al
creatiilor anonime ale culturii populare romanesti», «orizont spatial cu care
se simte solidar ancestralul suflet romanesc», «spatiu-matrice, inalt si
indefinit ondulat, si inzestrat cu specificele accente ale unui anume sentiment
al destinului», destin care «aici nu e simtit nici ca o bolta apasatoare pana la
disperare, nici ca un cerc din care nu e scapare», destin care «nu e nici
infruntat cu acea incredere nemarginita in propriile puteri si posibilitati de
expansiune, care asa de usor duce la tragicul hybris», destin care are
«indefinite dealuri si vai», «destin care, simbolic vorbind, descinde din plai,
culmineaza pe plai si sfarseste pe plai» (BTc, 125)
