Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Clasa cernisoluri



Clasa cernisoluri


Clasa Cernisoluri


Aceasta clasa include soluri cu orizont A molic (Am) si orizont subiacent (AC, AR, Bv sau Bt) avand culori de orizont molic cel putin in partea superioara (pe 10-15 cm) si cel putin pe fetele agregatelor structurale sau cu orizont A molic forestalic (Amf), orizont AC sau Bv (indiferent de culoare) si orizont Cca care incepe in primii 60-80 cm de la suprafata.

Nu prezinta orizont andic specific andisolurilor si nici orizont (proprietati) gleic (Gr) sau orizont stagnic (W) in primii 50 cm, caracteristice hidrisolurilor sau proprietati salsodice intense (sa, na) in primii 50 cm, diagnostice pentru salsodisoluri. Tipurile de sol incadrate in aceasta clasa sunt: Kastanoziom, Cernoziom, Faeoziom si Rendzina.


1. Rendzina

Cernisol dezvoltat pe calcare sau materiale parentale calcarifere care apar intre 20 si 50 cm adancime.

Raspandire: Se formeaza aproape in intreg spatiu geografic al tarii unde rocile parentale sunt reprezentate de calcare, indeosebi in zonele montane, in Subcarpati, Dobrogea, etc.

Conditii si procese pedogenetice: Acestea difera foarte mult datorita faptului ca se formeaza in zone foarte diferite cu relief foarte variat (montan, deal, podis) cu clima de la arida (in Dobrogea) unde precipitatiile sunt in jur de 350-400 m si temperaturi de 11,5-120C pana la umeda si foarte umeda (in Fagaras) unde precipitatiile medii anuale depasesc 1000 mm si temperaturile medii anuale sunt in jur de 3-40C.

Materialul parental fiind reprezentat de calciu si anumite elemente bazice, acestea se mentin in partea superioara a profilului chiar si in zonele cu umiditate ridicata unde levigarea este intensa. Resturile organice in combinatie cu materialul parental calcaros da nastere unui humus de cea mai buna calitate si anume mull calcic.

Rendzinele au un volum edafic redus datorita faptului ca roca dura apare aproape de suprafata solului si adesea prezinta un continut ridicat de material scheletic.




Alcatuirea profilului: Rendzinele au urmatorul profil: Am A/R R

Orizontul Am prezinta grosimi de 15-30 cm de culoare neagra pana la cenusiu-inchis (cu crome <2 la materialul umed) cu textura lutoasa, structura glomerulara bine formata.

Orizontul de tranzitie A/R cu insusiri asemanatoare orizontului Am in jumatatea superioara cu grosimi de 10-15 cm in care predomina materialul scheletic.

Orizontul R reprezinta roca dura, compacta, care de obicei apare in primii 150 cm.

Proprietati: Au o textura mijlocie sau fina insa, nediferentiata pe profil. Datorita continutului ridicat in humus si alcatuirii predominant din acizi huminici saturati cu calciu structura este glomerulara sau grauntoasa bine dezvoltata. Sunt bine aprovizionate in humus uneori peste 10 % (cu o rezerva de 200-300 t/ha) saturatia in baze de 100 % dar poate sa scada pana la 70 %; un pH slab alcalin-neutru-slab acid (8-6), activitate microbiologica intensa.

Subtipuri: calcarica, eutrica, cambica, scheletica.

Fertilitate, folosinta: Avand un volum edafic redus sunt considerate slab fertile, insa, pentru marirea capacitatii productive se recomanda: inlaturarea materialului scheletic, adancirea orizontului superior, masuri de stavilire a eroziunii, fertilizarea organica si minerala, amenajare de irigatii pe cele din zonele secetoase (Dobrogea).

In zonele montane sunt ocupate cu paduri si pajisti naturale iar in zonele de deal-podis sunt plantate cu pomi si vita de vie. Pe mici suprafete pot fi cultivate si cu plante de camp.


2. Kastanoziomul

Se defineste prin orizont A molic cu crome > 2 la materialul umed si orizont Cca sau concentrari de carbonati secundari in primii 125 cm, dare, de regula, apar inca de la suprafata.

Aria de raspandire: Kastanoziomurile sunt mai putin raspandite in tara noastra fiind intalnite in Dobrogea (Medgidia-Cernavoda), in jurul lacurilor Razelm, de-a lungul Dunarii si a litoralului Marii Negre. Pe mici suprafete au fost identificate si in estul Baraganului.

Conditii si procese de pedogeneza

Cu privire la relief, kastanoziomurile se formeaza pe suprafete plane (terase, campuri) sau cu inclinare slaba (culmi domoale, versanti prelungi) pana la altitudini de 150 m.

Materialul parental este reprezentat de loess, lut, depozite loessoide. S-au format intr-un climat de stepa arida cu precipitatii medii anuale de 350-450 m si temperaturi medii anuale de 11,5-120C cu un indice de ariditate cuprins intre 17 si 20 iar evapotranspiratia peste 700 mm. Precipitatiile fiind reduse cantitativ, la care se asociaza o evaporatie puternica, denota un regim hidric nepercolativ.

Vegetatia este specifica zonei de stepa arida, cu specii xerofite (Stipa joanis, St. lessingiana, Festuca valesiaca, Arthemisia austriaca etc.) care apar primavara pana la inceputul verii dupa care dispar datorita ariditatii climatului.

Apa freatica se afla la peste 10 m adancime fara a influenta procesele de pedogeneza insa, sunt situatii unde apa freatica este la mica adancime si mineralizata formandu-se subtipuri salinice sau sodice.

Rol primordial in procesele de pedogeneza il reprezinta clima si vegetatia. Datorita climatului arid, procesele de levigare si alterare sunt neinsemnate iar procesele de bioacumulare sunt foarte slabe datorita vegetatiei slab dezvoltata.


Sub influenta vegetatiei ierboase si a materialului parental imbogatit in cationi bazici in special calciu, in conditii de levigare slaba s-a format un humus de tip mull calcic.

Alcatuirea profilului: Profilul kastanoziomului este de tipul: Am A/C Cca

Orizontul A molic are o grosime de 30-40 cm de culoare bruna pana la brun-deschis, cu crome > 2 la materialul umed, textura luto-nisipoasa, structura glomerulara, activitate biologica intensa, efervescenta moderata.

Orizontul A/C prezinta grosimi de 15-25 cm, culori asemanatoare orizontului superior usor mai deschise, textura nisipo-lutoasa, structura glomerulara slab formata, efervescenta puternica.

Orizontul Cca apare la peste 50-60 cm, prezinta culoare galbuie, textura nisipo-lutoasa, nestructurat, friabil, frecvente pete si concretiuni de carbonat de calciu, efervescenta foarte puternica.

Pe intregul profil apar neoformatii de natura chimica si biologica.

Proprietati: Kastanoziomurile au textura nediferentiata pe profil, structura glomerulara moderat dezvoltata in A molic si slab dezvoltata in A/C (datorita continutului redus in humus la acest nivel). Au un regim aerohidric favorabil, se lucreaza usor, sunt slab pana la mijlociu aprovizionate cu humus (2-2,5 %) au reactie slab alcalina (pH = 8-8,5) cu un grad de saturatie in baze de 100 % unde predomina cationii de Ca2+ si Mg2+.

Subtipuri: tipic, maronic, psamic, gleic, salinic, sodic

Fertilitate, folosinta: Desi prezinta insusiri fizice si chimice in general favorabile, lipsa precipitatiilor, distributia acestora pe parcursul anului, evapotranspiratia puternica, sunt considerate mijlociu fertile.

Pentru aceasta, se recomanda: lucrari agrotehnice la timp si de buna calitate, aplicarea irigatiei, aplicarea de ingrasaminte chimice si organice in special in conditii de irigare.

Se preteaza la toate culturile indeosebi pentru culturi de camp (grau, porumb, fl.-soarelui, cartof, sfecla, orz, lucerna, in, soia) vita de vie (soiuri de masa) pomi fructiferi (piersic, cais, migdal).


3. Cernoziomul (tipic)

Se defineste prin orizont A molic cu crome mai mici de 2 la materialul umed si orizont Cca sau concentrari de carbonati secundari in primii 125 cm.

Raspandire: Ocupa suprafete insemnate in special in partea de sud si sud-est a tarii si pe suprafete mai restranse in Campia de Vest, Campia Moldovei si Transilvania.

Conditii si procese de solificare: Cu privire la relief, cernoziomurile apar in special in zone de campie, dar si de deal, podis sau piemonturi joase unitati de relief cu altitudini de la 15-20 pana la 150-200 m.

Materialul parental este reprezentat in special de roci sedimentare (loess, depozite loessoide, luturi, argile, marne, calcare, gresii etc.).

Clima este specifica zonei de stepa cu precipitatii de 400-500 mm si temperaturi de 9,5-11,50C evapotranspiratia peste 700 mm, indicele de ariditate frecvent 20-24 iar regimul hidric nepercolativ. Vegetatia sub care s-au format este reprezentata de un covor ierbos bine incheiat, care lasa in sol o mare cantitate de materie organica (Festuca valesiaca, Agropyron cristatum, Chrysopogon gryllus, Poa bulbosa, etc).



Apar si situatii in care apa freatica este la mica adancime si mineralizata unde se formeaza subtipuri salinice si/sau sodice.

Pe profil, se constata o usoara levigare la suprafata motiv pentru care carbonatul de calciu apare la baza orizontului A molic si o slaba debazificare a complexului coloidal, fara migrare de argila.

Datorita vegetatiei abundente, humusul se acumuleaza in cantitate mare cu formarea unui orizont A molic profund, bogat in humus, bine structurat, de culoare brun-inchis.

Alcatuirea profilului: Cernoziomul are profilul de tip Am A/C C sau Cca

Comparativ cu kastanoziomul are un profil mai profund cu orizonturi bine diferentiate. Orizontul A molic are grosime de 40-50 cm culori cu crome < 2 la materialul umed, structura glomerulara bine formata, textura lutoasa si o intensa activitate biologica.

Orizontul A/C are grosimi de 20-25 cm si culori ceva mai deschise decat orizontul superior cu insusiri asemanatoare cel putin in jumatatea superioara a acestuia.

Orizontul C sau Cca de minim 30-40 cm brun-galbui, friabil cu textura luto-nisipoasa. Pe intregul profil se observa numeroase neoformatii biogene (coprolite, cervotocine, crotovine) precum si neoformatii de natura chimica ce apar la baza orizontului A molic reprezentate prin eflorescente si pseudomicelii iar spre baza profilului frecvente vinisoare, tubusoare si concretiuni de carbonat de calciu.

Proprietati: Cernoziomul prezinta o textura mijlocie nediferentiata pe profil, structura glomerulara bine formata in Am si moderat dezvoltata in A/C iar in partea inferioara a profilului solul este nestructurat. Proprietatile fizice sunt cele mai favorabile (se lucreaza usor, regim aerohidric favorabil, afanate etc.). Continutul in humus este de 3-6 % in orizontul superior, saturatia in baze de 90-100 % cu o reactie neutra-slab alcalina (pH = 7-7,8).

Subtipuri: tipic, psamic, pelic, vertic, gleic, aluvic, calcaric, kastanic, maronic, cambic, argic, greic, salinic, sodic, litic.

Fertilitate, folosinta: Sunt considerate cele mai fertile soluri din tara avand in vedere insusirile fizice si chimice cele mai bune. Cu toate acestea, datorita regimului de precipitatii redus din perioada de vegetatie, aceasta se impune a fi rezolvata prin aplicare de irigatii, lucrari agrotehnice la timp si de calitate, mentinerea solului curat de buruieni, semanat in epoca optima, erbicidari, etc.

Pe langa faptul ca sunt bine aprovizionate cu humus si elemente nutritive se recomanda aplicare de ingrasaminte chimice si organice diferentiat in functie de cultura si sistem irigat sau neirigat. Se preteaza pentru toata gama de culturi agricole in special culturi de camp (grau, orz, porumb, fl.- soarelui, in, sfecla, soia, mazare, plante furajere) vita de vie (soiuri de masa) pomi fructiferi (cais, piersic, cires, visin, mar, par) insa se folosesc cu precadere pentru culturi de camp.


4. Faeoziomul

Sunt considerate soluri cu orizont A molic cu crome mai mici de 2 la umed si fara orizont Cca sau concentrari de carbonati secundari in primii 125 cm sau 200 cm in cazul texturii grosiere. Morfologic, se aseamana cu cernoziomurile insa, se deosebesc de acestea prin lipsa carbonatilor in primii 125 cm de la suprafata, variatie mare a culorii in stare uscata si respectiv umeda, prezenta peliculei organice la suprafata agregatelor structurale.

Anterior, au fost numite cernoziomoide insa, conceptul actual include pseudorendzinele, solurile cenusii si o parte a cernoziomurilor argiloiluviale.

Raspandire: Se intalnesc in Moldova (Podisul Sucevei), depr. Cracaului, depr. Neamt, depr. Brasovului, depr. Tg. Secuiesc, depr. Ciucului, pe terasele Moldovei si Siretului, in Campia Romana, estul Campiei Transilvaniei.

Conditii fizico-geografice: Faeoziomurile se formeaza in zone cu clima umeda cu Tma de 7-90 C si Pma 500-700 mm, ETP 560-650 mm. Relieful este reprezentat prin culmi domoale, terase cu inclinare slaba, pe roci loessoide sau depozite argilo-lutoase, cu apa freatica intre 3-15 m.

Vegetatia este reprezentata de pajisti cu specii mezohidrofile sau paduri de stejar la care se adauga tei si carpen.

Alcatuirea profilului Profilul faeoziomurilor este de tipul: Am AB Bt C

Orizontul Am are grosimea de 40-50 cm, culori inchise la umed 10YR 2/1 si mai deschise 10YR 3/2 la uscat, lutos, cu structura grauntoasa stabila.

Orizontul de tranzitie AB de 15-30 cm avand insusiri asemanatoare orizontului superior fiind urmat de un orizont Bt sau Bv cu grosimi de 80-150 cm, culori inchise in partea superioara si brun-galbui la baza (10YR 5/3) cu structura columnoid prismatica, cu pelicule inchise ce acopera agregatele structurale.

Urmeaza orizontul C la peste 140-160 cm cu textura variata si unde se acumuleaza carbonati reziduali.

Subtipuri: tipic, greic, psamic, pelic, vertic, gleic, stagnic, clinogleic, aluvic, cambic, argic, calcaric.

Faeoziom pelic marnic (pseudorendzina)

Sunt cernoziomuri dezvoltate pe material parental marnic provenit din alterarea unor marne, argile marnoase sau marne argiloase.

Raspandire: S-au format in Podisul Transilvaniei, Subcarpati, Podisul Getic, in general, in regiuni in care apare un complex litologic marnos sau argilo-marnos.

Conditiile climatice si de vegetatie corespund celor de clima cu paduri de foioase, in mod deosebit cvercinee. De regula apar pe culmi sau versanti cu drenaj bun. In formarea acestora un rol important il reprezinta aprovizionarea cu calciu si permeabilitatea redusa a materialului parental, conditii ce favorizeaza acumularea de humus de tip mull calcic si o slaba debazificare a solului sau o migrare slaba pe profil.

Totusi, cand evaporatia este puternica, solutia solului se ridica prin capilaritate readucand ionii de calciu.

Alcatuirea profilului: Acesta este de tip Am Bt Cn sau Am Bv Ck

Proprietati, fertilitate si folosinta: Sunt mai putin favorabile, cu toate ca au o rezerva de humus apreciabila (4-10 %) un grad de saturatie in baze de 70-100 % iar pH-ul 6-7,5. Sunt bine aprovizionate nutritiv, rezultand o fertilitate relativ buna. Sunt ocupate cu pasuni, pajisti, paduri, mai putin culturi de camp (datorita conditiilor orografice in care s-au format) plantatii de pomi si vita de vie.

Se recomanda aplicarea ingrasamintelor chimice si organice, afanare adanca sau subsolaj, masuri de stavilire a eroziunii sau alunecarilor. Distributia acestora este intrazonala fiind legata de prezenta arealelor cu marne sau argile cu carbonati. Zonal se pot asocia cu luvisoluri si cambisoluri iar local cu faeoziomuri clinogleice sau vertosoluri.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Agricultura



Animale
Pomicultura
Silvicultura
Viticultura
Zootehnie

Esee pe aceeasi tema


Cultura graului
Aparate si masini pentru combaterea bolilor si daunatorilor
Despre sectorul agricol al Uniunii Europene
Cartoful - cultura cartofului - importanta culturii, tehnologia de cultivare
Cheltuielile in activitatea de comercializare a produselor agricole si agroalimentare
Semanatoarea hege 91
sistemul de sustinere a preturilor in Uniune
Agricultura si cultura cerealelor pe glob
Clasa histisoluri
Proprietati fizice si fizico-mecanice ale solului



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.