Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi




Agricultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura
Cartoful - cultura cartofului - importanta culturii, tehnologia de cultivare



Cartoful - cultura cartofului - importanta culturii, tehnologia de cultivare


Cartoful




Importanta culturii

Cartoful prezinta o mare importanta, ata ca planta alimentara, cat si ca ca planta industriala si furajera .

In alimentatia oamenilor se folosesc tuberculii, care au un cotinut ridicat de amidon, au un gust placut.

In industrie, tuberculii de cartofi se utilizeaza ca materie prima pentru amidon, dextrina, spirt, uleiuri, cauciuc sintetic.

In furajarea animalelor se intrebuinteaza tuberculii, mai ales pentru porci si vaci de lapte ; se mai folosesc vrejii si borhotul.

Este o cultura rentabila, prin capacitatea de productie ridicata si prin faptul ca dupa cartoful timpuriu se poate obtine a doua recolta pe an de pe aceeasi suprafata.

Cartoful este o buna premergatoare pentru alte culturi, deoarece fiind prasitoare, lasa terenul afanat si curat de buruieni


PARTICULARITATILE MORFOLOGICE SI BIOLOGICE


Radacina este fibroasa, cu multe ramificatii , din care peste 80% patrund pana la 20 cm adancime, putine din ele depasind 100cm . Sistemul radicular poseda o capacitate ridicata a elementelor nutritive din sol.

Tulpina . Cartoful formeaza tulpini subterane si tulpini aeriane. Stolonii se formeaza din mugurii subterani ai vrejului, fiind cilindrici, , ingrosati suculenti, cu pozitia orizontala sau oblica. Culoarea lor este albicioasa sau pigmentata, iar lungimea este variabila, dupa soi. Pentru mecanizarea recoltarii sunt apreciate stoloni mai scurti(12-15cm) si uniformi ca lungime.




Tuberculii se formeaza prin ingrosarea varfului stolonilor, ca tulpini metamorfozate, prin acumularea substantelor de rezerva in cantitati mari. Tuberculii prezinta partea apicala, care poarta mugurele terminal si partea ombilicala cu care se prinde de stolon.Pe suprafata lor se observa ‘’ochii’’, ca niste adancituri in care se gasesc trei muguri la subsoara unui rudiment de frunza.Din muguri se formeaza dupa plantare, tulpinile si pe portiunea din sol a acestora stolonii. Numarul, marimea si adancimea ochilor variaza in functie de soi. Ei sunt in numar mai mare spre varful tubercului dacat spre baza lui. Tuberculii au forme, marime si culori diferite in functie de soi si de conditiile de mediu. Ei pot fi alungiti, ovali, neuniformi, rotunzi, culoarea cozii este galbena, roza-violeta,iar a miezului albastra, galbuie.

Compozitia chimica a tubercului este constituita din 14 -17% amidon, sub forma de graunciori ovali, concentrati in parenchimul de rezerva, circa 2% proteina, vitamina, putine grasimi.

Tuberculii pentru consum trebuie sa aiba forma regulata, coaja neteda si subtire, ochii superficiali, miez sanatos, capaciate de a fierbe usor, fara a se sfarma si a s inchide la culoare, gust si aroma placuta.

Tulpinile aeriene sunt erecte, inalte de 30- 120cm, de culoare verde sau rosiatica, in numar de 4-8 tulpini la o planta, care, in urma ramificarii, alcatuiesc tufe.

Florile sun grupate simple sau compuse, asezate in vurful ramurilor, sunt pe tipul 5, avand corola de culoare alba, roza, violaceu. Fecundarea este autogama. Unele soiuri fructifica slab saunu fructifica.

Fructul este o baca rotunda de culoare verde, cu seminte micic, de culoare galbuie sau cenusie.

Cartofii se inmultesc prin tuberculi, inmultirea prin seminte folosindu-se doar in procesul de ameliorare.

Dupa recoltare, tuberculii trec printr-o perioada de ‘repaos germinal ‘ de peste 35 la peste 50 de zil, dupa care, in conditiile favorabile, incoltesc, prin pornirea in vegetatie a mugurilor centrali

Coltii formati la lumina sunt vigurosi de culori variabile dupa soi, iar cei formati la intuneric sunt lungi.Tuberculii degenerati formeaza colti filosi. Durata repaosului germinal se poate prelunigi sau scurta in functie de temperatura si prin diferite tratamente aplicate tuberculilor.

SOIURILE DE CARTOFI

Soiurile de cartofi cultivate in tara noastra apartin speciei Solanum tuberosu din familia Solanaceae. Dupa durata perioadei de vegetatie, se clasifica in :

-soiuri extratimpurii si timpurii 80-90 zile

-semitimpurii 90-110 zile

-semitarzii 110-125 zile

-tarzii peste 125 zile


CERINTELE FATA DE CLIMA SI SOL

Clima – cartoful provine dintr-un climat racoros si umed, America de Sud, dar avand o plasticitate ecologica mare, aceasta cultura s-a extins aproape in intreaga lume.

Fata de temperatura, cartoful are cerinte moderate. Tuberculii incoltesc la temperatura de 5-6 grade C si rasar repede si viguros la 12-15 grsde C. Cresterea tuberculilor se desfasoara cel mai bine la temperatura de 16-18 grade. La 25 grade C nu se mai formeaza tuberculii, iar la 29-30 grade nu se mai acumuleaza substante de rezerva. Cartoful este sensibil la temperaturi scazute plantele sufera la 0 grade C, iar la -1 . -3 grade C, sunt distruse. Suma temperaturii, in functie de perioada de vegetatie a soiului, este cuprinsa intre 1500 si 3000 grade C.

In privinta luminii, cartoful este pretentios, iar formarea tuberculilor este favorizata de o lungime a zilei de 10-12 h. Nu suporta umbritate.

Cartoful are cerinte moderate, dar permanente, fata de umiditate. In sol trebuie sa existe in mod continuu apa superficiala, fara variatii mari si intr-un echilibru cu aerul. Nevoia de aer din sol este mai accentuata in prima parte a perioadei de vegetatie, in timpul cresterii stolonilor si formarii tuberculilor. Consumul cel mai mare de apa este perioada de 25-50 de zile dupa tuberizare, cand umiditatea solului trebuie sa fie de peste 70% din I.V.A. . Pentru perioda de vegetatie a cartofului este necesara cantitatea de 250-400mm precipitatii, repartizate conform cerintelor plantelor.

Seceta provoaca stagnari in cresterea tuberculilor, reducand productia, rezistenta la pastrare si depreciindu-i-se calitatea. Foarte daunatoare este si excesul de apa, care influienteaza negativ raportul apa, favorizeaza atacul bolilor si ca urmare scad productia si calitatea.

SOLUL – cartoful este o planta foarte pretentioasa fata de sol, cele mai indicate fiind solurile nisipo-lutoase si luto-nisipoase, fertile, profunde, afanate, aerisite, cu apa freatica sub 1,1m si cu pH 5,5-6,5. Solurile nisipoase, prin irigare, sunt foarte bine valorificate numai de cartoful timpuriu. Amplasarea cartofului pe soiurile usoare si mijlocii,mai putin expuse tasarii si formarii brelgarilor, este si o caonditie a mecanizarii lucrarilor, in special a recoltarii cu combina.Sunt nepotrivite soiurile grele, cu peste 30% argila, umeda si rea, unde drenajul este putin asigurat, astfel ca tuberculii cresc greu, se deformeaza si au aspect comercial necorespunzator. Pentru a fi cultivate cu cartofi, aceste soiuri necesita doze masive de gunoi de grajd, lucrari profunde pentru asigurarea drenajului.

Zonele de cultura climatice pentru cartof in tara noastra sunt :

zona foarte favorabila, care cuprinde depresiunile intramontane si extramontane unde precipitatiile in perioada de vegetatie a cartofului sunt de 300-400mm, iar temperaturile medii sunt sub 18-20 grade C.

zona favorabila cartofului, ce cuprinde dealurile limitrofe lantului muntos cu precipitatii mari reduse si temperaturi ceva mai ridicate


zona favorabila cartofului extratimpurii si timpurii, care se extinde in campia din stepa si silvostepa, cu perioade de seceta si temperaturi peste 25 grade C in vara.

Prin colerarea conditiilor de clima cu cele pedologice si cu cerintele biologice ale cartofului, zonarea ecologica la cartof s-a detaliat pe scopuri de folosinta, in bazine specializate.

Prin aceasta, se valorifica solurile corespunzatoare din campie, in conditii de irigare si pentru cartoful de toamna- iarna, ca si solurile nisipoase pentru cartoful extratimpuriu si timpuriu, iar in zona foarte favorabila din punct de vedere climatic se folosesc in special solurile aluviale si cele cernoziomoide.

Concentrarea si specializarea productiei de cartof pe baza zonarii si microzonarii se realizeaza prin organizeaza de ferme specializate sau brigazi permanente specializate pt cultura cartofului, care permite aplicarea tehnologiilor de varf.

Degenerarea cartofului –reprezinta un fenomen biologic prin care capacitatea productiva a plantelor scade treptat de la un an la altul, ajungand chiar la disparitia totala a soiului.

Degenerarea poate fi climatica si virotica. Degenerarea climatica este specifica zonelor sudice si se datoreaza temperaturii ridicate si insuficientei umiditatii in perioada formarii tuberculiilor. Tuberculii stagneaza in crestere, isi intrerup repaosul germinal si puiesc. Ei imbatranesc filosofic si daca sunt plantati dau productii foarte mici.

In conditii si mai nefavorabile apare fenomenul de filozitate. Pt a obtine materialul de plantat trebuie procurati tuberculi sanatosi din zone racoroase care se inmultesc in conditii de irigare.

Degenerarea virotica, intalnita in toate zonele, este produsa de atacul virusilor, fie transmisa de afide vectoare sau de alte insecte, fie prin contactul direct intre plantele sanatoase cu cele bolnave. Tuberculii infectati produc plante degenerate.



Tehnologia de cultivare

Rotatia. – incadrarea cartofului intr-un asolament rational si alegerea celei mai potrivite plante premergatoare contribuie la sporirea productiei.

Sunt foarte bune premergatoare, pentru cartof ierburile perene si telina pajistilor naturale, leguminoase perene si anuale, dupa care solul ramane imbogatit in materie organica si azot, bine structurat, conditi foarte bune pentru formarea tuberculilor. Cartoful se cultiva cu bune rezultate si in mod frecvent dup cereale paioase. Se pot folosi, de asemenea, inul pentru fibre si chiar floarea soarelui, sfecla pentru zahar si porumb.

Trebuie evitata cutura cartofului dupa alte solanacee, datorita bolilor si daunatorilor comuni specifici, in conditiile aplicarii tehnologiilor moderne, monocultura nu este admisa. Cele mai bune rezultate se obtin prin includerea cartofului de consum in asolamente de 3-4 ani, cel extratimpuriu si timpuriu, asolamente legumicole, cele de tomna, in asolamente de camp. Cartoful este o foarte buna premergatoare pentru culturile de primavara, iar cel timpuriu si pentru graul de tomna. Dupa cartoful timpuriu si extratimpuriu se cultiva in acelasi an varza de toamna, fasole pastai, castraveciori, porumb siloz, porumb boabe.

Fertiliazarea . Cartoful consuma cantitati mari de elemente nutritive. Astfel, pentru formarea unei tone de tuberculi, cartoful extrage din sol :5kg. de azot, 2kg. P2O5, 8kg. K2O. In conditiile intesivizari productiei de cartof, folosirea dozelor mari de ingrasaminte, bine echilibrate din punct de vedere al alementelor nutritive, prezinta una din cele mai importante verigi tehnologice.

Sistemul de fertilizarea la cartof se stabileste tinand seama de productia planificata si consumul specific de elemente nutritive pentru realizarea acestuia. Pe baza cartarii agrochimice a fiecarei parcele si a celorlalti factori, se corecteaza dozele rezultate din calcul. Cartoful reactioneaza favoratbil la toate tipurile de ingrasaminte.

Gunoiul de grajd constituie ingrasamnatul de baza pentru cartof, fiind foarte bine valorificat, in deosebi de soiurile tarzii. El asigura treptat elemente nutritive necesare plantelor si totodata, imbunatateste insusirile fizice si biologice ale solului, ceea ce este foarte important pentru cartof, mai ales pe soiurile mai grele si reci. Gunoiul de grajd se aplica in tone de 30-40t /ha, doza mai mare fiind folosita pe solurile mai sarace si in zonele umede.

Incorporarea gunoiului se face vara sau toamna, sub aratura. Igrasamintele chimice se aplica pe toate tipurile de sol din tara. Cele mai eficiente sunt ingaramintele cu azot, aplicate insa impreuna cu ingrasamintele cu fosfor ; pe argiluvisoluri si unele soluri aluviale se adauga si ingrasaminte cu potasiu. Dozele recomandate sunt de 100-160 kg. azot, 60-120kg. P2O5 si 60 120kg. K20 la hectar. Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se incorporeaza sub aratura de baza iar cele cu azot, primavara, la pregatirea solului in vederea plantarii.

Amendamentele calcaroase se folosesc numai pe solurile cu pH sub 5,5 aplicandu-se plantei premergatoare, iare doza de 3,5 tone pe hectar vara.

LUCRARILE SOLULUI . Cartoful necesita un sol afanat in profunzime, bine aerat, aprovizionat cu apa si substante nutritive, nivelat si maruntit. Ca urmare, la toate lucrarile mecanizate din culturile cartofului trebuie evitate tasarea solului si formarea bulgarilor.

Lucrarea de baza a solului, constituie aratura care trebuie sa fie perfect uniform, sa incorporeze foarte bine resturile vegetale si ingrasamintele. Pentru a rezulta o aratura de calitate este necesara o discuire prealabila a terenului in vederea maruntirii restirilor vegetale iar uneori chiar cu o lucrare cu nivelatorul NT-2,8. In functie de plante premergatoare, aratura se executa vara sau toamna, numai atunci cand solul se afla la maturitate fizica. Adancimea araturii este de 25-30cm, iar in cazul solurilor cu substratul arabil subtire se aleg limitele de 22-25cm, plus subsolaj de 10-15cm.

Aratura se niveleaza din toamna, pentru a asigura o buna pregatire a patului germinativ si vitezei marite de lucru la lucrarile ulterioare.



La cartoful timpuriu, tot din toamna, se modeleaza terenul in straturi inalte, cu masina MMS-2,8 sau cultivatorul echipat cu organe tip rarita.

In primavara cand solurile s-au uscat, se pregateste patul germinativ, lucrand diferentiat la nivel de sola. Pe solurile afanate nu se face nici o lucrare, pe cele compacte, superficiale se executa o lucrare de 8-10 cm adancime cu cultivatorul sau cu combinatorul, iar solurile tasate in profunzime se lucreaza la 16-18 cm adancime cu cultivatoarele CCT-4 sau CPGC-6,7.

In cultura intensiva a cartofului, toamna, inainte de aratura se executa scarificarea periodica pe solurile mai grele, nivelarea araturii, formarea bilonilor, combaterea buruienilor perene cu pesticid. Aceste lucrari,completate cu actiunea gerului iernii, creeaza un sol afanat, nivelat si maruntit in primavara, pe care se poate trece direct le plantat cu aplicarea concomitenta a ingrasamintelor cu azot.

PREGATIREA TUBERCULILOR PENTRU PLANTAT

Tuberculii folositi la plantare trebuie sa provina din soiurule zonate, sa fie perfect sanatosi si reinoiti. In unitatile cultivatoare de cartof, ininte de plantare tuberculii de samanta sunt supusi unor operatiuni pregatitoare.

SORTAREA constain eliminarea tuberculilor bolnavi, vatamati, netipici soiului si a corpilor straini. Se face atat imediat dupa recoltare, cat si in primavara, cand tuberculii se scot de la pastrare. Pentru samanta se retin tuberculii cu diametrul de 30-60 mm.

CALIBRAREA se face fractionat, folosind instalatiile KSP-15, MCC-60 (45).

SECTIONAREA se face fractionat, calibrumare se face, la cei neincoltiti, cu cateva zile inainte de plantare, prin taierea longitudinala, dorsoventrala, cele doua jumatati sa aiba coltii la felde vigurosi. Sectionarea se face manual sau cu masina de taiat cartofii, folosind pentru prevenirea infectiilor si grabirea suberificarii, cutite dezinfectate cu formalina 2%, respectiv praf de cretain amestec cu fungicide , cu care masina, prafuieste bucatile de tuberculi.

INCOLTIREA TUBERCULILOR- inainte de plantare prezinta urmatoarele avantaje : se asigura un avans la rasarire si tuberizare de 10-15 zile; se pot retine pentru plantare numai tuberculii corespunzatori ; plantarea se poate face mai timpuriu deoarece tuberculii incoltiti si caliti rezista la temperaturile scazute ; inradacinarea plantelor este mai rapida si mai bogata, iar cultura este mai uniforma ; se obtin sporuri recolta cuprinse intre 3-10 t la hectar tuberculi.

Incoltirea tuberculilor este o masura tehnica esentiala pentru soiurile de cartof destinate consumului extratimpuriu su timpuriu.

Cu cateva zile inainte de plantare sa face calirea tuberculilor incoltiti prin aerisirea puternica, care sa reduca temnperatura la 10-15grade C.

Iradierea tuberculilor cu unde electromagneice , produse de aparatul’’MAGNETODIA FLUX’’,grabeste incoltirea si rasarirea lor, sporind productia cu circa 30%. Durata iradiatiei este de 10 zile, cate 7 minute zilnic.

Stimularea formarii radacinilor se poate practica pentru obtinerea de recolte foarte timpurii. Tuberculii incoltiti se stratifica cu 6-8 zile inainte de plantare, in cosuri cu turba, mranita, rumegus, unectate prin stropire cu o solutiede ingrasamante chimice.

Pentru plantarile de vara, tuberculii proveniti din recolta aceluiasi an se trateaza cu o soutie de thiouree 0,3%, dupa care se pun la incoltit.

PLANTAREA CARTOFULUI se face tinpuriu, cand solul este bine zvantat pentru a nu se tasa, si cand este la adancimea de 10 cm temperatura este de 6-7 gradeC.

EPOCA OPTIMA DE PLANTARE depinde de zona si scopul culturii : in campia de sud si de vest se planteaza pana la 15-20 martie ;in zona de deal, plantarea se face pana la 10-15 aprilie.

Tuberculii incoltiti se pot planta cu6-7 zile mai devreme. Pentru cultivare, a doua epoca optima este intre 25 iunie-5iulie. Plantarea cartofului trebuie incheiata in 8-15zile.

DENSITATEA DE PLANTARE A TUBERCULILOR – determina numarul de tulpini principale la hectar, care, la o cultura pentru consum, trebuie sa fie de circa 250-300 mii.

Desitatea variaza in functie de scopul culturii, siind cuprinsa intre 50000si 70000 culturi/ha

Calitatea de tuberculi necesara la plantare este de 2500-4000kg/ha in functie de densitatea si greutatea medie a tuberculilor.

Distanta de plantare . Distanta intre randuri este de 70-75 cm, iar distanta intre cuiburi pe rand variaza intre 20-30cm, in functie de densitate.

Metode de plantare. Plantare cartofului se face mecanizat si semimecanizat.

Plantarea mecanizata, pentru tuberculii neicoltiti, se face cu masinile Sa-bp-70,6 SAD-75, reglate pe fractiuni de calibrare. Tuberculii incoltiti se planteaza su masina de plantat rasaduri MPR-5, pe care se monteaza echipamentul EPC-4.

Plantarea semimecanizata se efectueaza prin asezarea manuala a tuberculilor pe rigolele deschise de cultivatoare echipate cu ranite, urmand ca acoperirea sa fie macanizata, fie manual. Metoda se foloseste mai ales pentru tuberculii sectionati, pentru cei incoltiti si inradacinati.

Adancimea de plantat pentru recoltarea macanizata este de cel mult 6 cm. Pentru tuberculii mici si cei sectionati se utilizeaza adancime de 4cm, iar pe nisipuri 5-8cm.

Se recomanda plantarea in biloane maici cand nu se folosesc erbicide si in biloane mari daca se va erbicida. Biloanele trebuie sa fie uniforme, drepte, afanate.

In cazul cartofului extratimpuriu, pentru obtinerea de recolte mari, se recomanda plantarea in spatii protejate ;tunele acoperite cu folii de polietilena.

Lucrarile de ingrijire. Cartoful rasare dupa 20-30 de zile de la plantare, interval in care trebuie sa se efecueze combaterea buruienilor, lucrarile care continua si dupa rasarire, cand se intrevine si cu combaterea bolilor si daunatorilor.

Inainte de rasarirea cartofului se executa lucrari de rebilonare, prima la 10-14zile de la plantaresi a doua dupa acelasi interval. La cartoful timpuriu plantat pe nisipuri, intre plantare si rasarire, de regula, nu sunt necesare lucrari de ingrijire.

Dupa rasarire continua rebilonarile, in numar de 2-3, marindu-se treptat inaltarea bilonului pana la 20-22cm de la nivelul solului. Biloanele trebuie incheiate pe coama pentru a favoriza dezvoltarea tuberculilor, inabusirea buruienilor si scurgerea apei pe tuluzurile biloanelor.

Rebilonarile se executa cu cultivatoarele CL2,8 pentru culturile plantate pe doua randurisau pe patru randuri si respectiv, CL 4,5M, CPU-8M pentru cele plantate pe 6 randuri.

Cantitatile de erbicid se dizolva in 200-400l apa /ha si se aplica pe toate suprafata cu masina MET-1200, iar concomitent cu rebilonarea, prin montarea pe cultivatoarele echipamentelor EEP-600(900). Chiar daca se aplica erbicidele sunt necesare 1-2 prasile mecanizate.

Combaterea bolilor si daunatorilor.

Mana produce pagube foarte mari, combaterea ei constituie o conditie esentiala a intesivizarii productiei de cartof. Pe langa masurile agrotehnice sunt necesaresi tratamente chimice cu diferite fungicide.

Gandacul de Colorado se combate cu o serie de insecticide.

CULTURA IRIGATA

Tehnologia cultivarii cartofului in conditiile de irigare :

Fertilizarea. Este o interactiune puternica intre irigare si fertilizare.

Pentru cresterea prductiei este nevoie de mai mult ingrasamant ; deoarece asigura si o valorificare mai bune a apei de irigat. Dozele recomandate sunt : 150-200kg/ha azot ; 100-140kg/ha P2O5 si 60-100kg/ha K2O. In cazul cand se aplica gunoi de grajd, dozele de ingrasamnat se micsoreaza.

Desitatea si uniformitatea lanului prezinta o mare importanta in cultura irigata. Randurile trebuie sa fie bine incheiate, in vederea crearii unui microclimat umed si racoros, favorabil cartofului.

LUCRARILE DE INGRIJIRE. Culturile irigate, datorite fertilizarii abundente si a udarilor, se creeaza conditiifavorabile pentru dezvoltarea buruienilor si bolilor. Se folosesc intens erbicidele si se iau masuri de combatere a bolilor. Lucrarile mecanice de intretinere se vor corela cu udarile – intai se face udarea si apoi se executa prasitul si bilonatul.

Regimul de irigare se dirijeaza permanent, atat in functie de nivelul precipitatiilor, cat si de dinamica consumului de apa a cartofului. Consumul total de apa la cartof, are valori de 3500-7000metri cubi/ha. 60-70% din acest consum de formare si cresterea intensiva a cartofilor.

RECOLTAREA

La cartoful destinat consumului extratimpuriu si timpuriu, recoltarea se face cand tuberculii su atins marimea comerciala. Tot inainte de maturitatea deplina se mai recolteaza cartoful de samanta si culturile atacate de viroze si mana. Cartoful pentru consum de vara se recolteaza dupa necesitati. Cel pentru consumul de toamna-iarna se recolteaza la maturitatea deplina.

Recoltarea incepe din luna mai prelungindu-se pana in luna octombrie. In timpul recoltarii de toamna temperaturile trebuie sa depaseasca 10grade C, deoarece sub aceste valori tuberculii sunt foarte sensibili la vatamare.

In cazul cartofululi extratimpuriu si timpuriu se recurge la recoltarea manuala, prin smulgerea tufelor si adunarea tuberculilor. Sortarea se face direct din cuib, pe destinatii, ambalandu-se in ladite.

Recoltarea cuiburilor ajunse la maturitate deplina trebuie sa se faca cu masini.

Recoltarea semimecanizata cu masina MSC-1 si E-649 – disloca tuberculiidin pamant urmand ca strangerea si incarcarea lor in transport se sa efectueze manual. Se folosesc numai cand se pot utiliza combinele. Recoltarea macanizata cu combinele de recoltat cartof CRC-2 sau cu echipamentul de scos si incarcat E-684, scot tuberculii din sol, si-i incarca in mijloace de trasport care se deplaseaza paralel.

Pentru a usura recoltarea cu combina se recomanda distrugerea vrejilor si a resturilor organice, fie pe cale chimica cu Reglone 3-5l in 600-800l apa, pe cale macanica, cu masina de tocat vreji MTV-4 sau combina CSU

Dupa recoltare se face sortarea si calibrarea tuberculilor.

Productia este de 10-15 t/ha la soiurile extratimpurii si semitimpurii si 25-40 t/ha la cele semitarzii si tarzii.

Pastrarea cartofului. Asigurarea esalonata a necesarului de cartof. Este posibila numai prin pastrarea tuberculilor pe o durata de pana la 7-9 luni.

Procesele cele mai importante care au lo in tuberculi sunt: respiratia, transpiratia si procesele microbiologice. Respiratia intensa, duce la pierderea unei cantitati mari de materie organica din tuberculi si la cresterea sensibilitatilor fata de microorganisme. Transpiratia puternica face ca tuberculii sa fie deshidratati, zabarciti.

Procese biologice sunt datorate bacteriilor si ciupercilor care produc diferite boli cu pierderi insemnate chiar alterarea totala.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|