Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Compozitii (formule) de impadurire - asortimentul de specii arborescente



Compozitii (formule) de impadurire - asortimentul de specii arborescente


Instalarea sau reinstalarea vegetatiei forestiere in cuprinsul fondului forestier se poate realiza pe cale naturala, artificiala sau mixta. Indiferent de modalitatea de instalare a tinerei generatii, pe fiecare suprafata destinata padurii se urmareste intemeierea de culturi capabile sa valorifice cat mai complet potentialul productiv natural si sa exercite cat mai eficace functiile ecoprotective fixate. Structura pe specii a viitoarelor asociatii forestiere, considerata optima in raport cu particularitatile stationale si cu roiul functional prioritar atribuit culturilor poarta denumirea de compozitie de regenerare.

Principiile de gospodarire rationala a padurilor sustin in mod justificat ideea aplicarii tratamentelor bazate pe regenerare naturala in cazul speciilor prevazute in compozitia de regenerare. Realizarea compozitiei de regenerare integral pe cale naturala, este posibila de regula in optimul ecologic al speciilor, in arborete cu caracteristici structurale specifice tipurilor naturale fundamentale de padure si cu stare buna de vegetatie.

In fondul forestier exista insa numeroase situatii care impun regenerarea artificiala a padurii. Este cazul arboretelor supuse tratamentului taierilor rase concentrate, bazat pe reinstalarea integrala pe cale artificiala a vegetatiei forestiere. Interventiile artificiale sunt de neinlocuit in paduri degradate sau bracuite, in cele derivate, ca si in cazul arboretelor calamitate prin doboraturi de vant, incendii, uscare in masa etc., in care regenerarea naturala nu este indicata si nici practic posibila intr-un termen scurt. Chiar si in cazul aplicarii corecte a tratamentelor bazate pe regenerare naturala, aceasta ramane incompleta si intr-o sortimentatie compozitionala mai putin satisfacatoare, necesitand frecvent interventii pe cale artificiala. Exclusiv pe cale artificiala, padurea poate fi instalata si acolo unde ea lipseste, in poieni, enclave, terenuri degradate etc. sau in afara fondului si cu atat mai mult in afara zonei forestiere. In asemenea situatii, neexistand padure, nu se pune problema stabilirii de compozitii de regenerare, intrucat padurea trebuie sa fie creata.


Asortimentul de specii arborescente si arbustive ce urmeaza a fi instalate pe cale artificiala in scopul infiintarii de culturi forestiere este redat prin compozitia (formula) de impadurire. Conventional, compozitia de impadurire nominalizeaza prin simboluri speciile componente si prin procente ponderea lor de participare la instalarea culturilor.

Compozitiile de impadurire se stabilesc separat pe unitati de cultura forestiera, asortimentul de specii fiind precizat in functie de compozitiile de regenerare recomandate in normative, pe grupe ecologice. In cazul cand se creeaza padurea, asortimentul de specii din compozitia de impadurire se fundamenteaza pe criterii stationale, tinand seama de conditiile pedoclimatice si de vegetatie concrete ale terenului destinat impaduririi. Daca interventia artificiala are caracter partial, compozitia de impadurire pentru suprafata efectiva de parcurs cu lucrari de completare, se stabileste in functie de cea a semintisului natural, astfel incat impreuna sa realizeze compozitia de regenerare recomandata pentru grupa ecologica in care se incadreaza terenul pe care trebuie reinstalata vegetatia forestiera.




Compozitia de regenerare si implicit cea de impadurire, se coreleaza cu compozitia-tel. In monoculturi, legatura cu compozitia-tel se rezolva usor, printr-o compozitie de impadurire simplificata, ce cuprinde o singura specie. Este cazul cu deosebire a infiintarii de culturi specializate, cum ar fi cele pentru producerea lemnului de celuloza, cu compozitii de impadurire de forma 100% Mo, 100% Pl.e.a. etc. Pentru culturile de amestec, compozitia de impadurire se caracterizeaza printr-o diversitate compozitionala mai mare sau mai mica in functie de rolul atribuit culturii, de bonitatea statiunii si de particularitatile silvobiologice ale speciilor arborescente luate in considerare. In asemenea ecosisteme, speciile componente se grupeaza in categorii distincte in raport cu rolul atribuit in noua comunitate de viata iar legatura cu compozitia-tel se asigura prin proportia de participare a unor specii arborescente mai valoroase, nominalizate in compozitia de impadurire. Restul speciilor arborescente, indeplinind mai mult un rol cultural, se extrag de regula, prin operatiuni culturale pana la varsta expolatabilitatii.

Dupa rolul atribuit in cultura de amestec, speciile lemnoase din compozitia de impadurire se impart in trei categorii: specii principale, specii secundare si specii pentru protectia si ameliorarea solului.

Compozitii de regenerare si de impadurire stabilite in raport cu natura lucrarilor de impadurire si rolul atribuit speciilor propuse

Natura lucrarilor de impadu­rire




Grupa ecolo­gica




Compozitia (formula) de regenerare/tel (%)




Compozitia (formula) de impadurire (%)




Rolul atribuit speciilor in compozitia de impadurire (%)

Specii principale

Specii secun­dare


Sp.pt.prot. si amel. solului (arbusti)


de baza

de amestec

Reimpaduriri


IV B



6Mo2La 1Pa.m 1Br

6Mo2La 1Pa.m 1Br

60Mo 20La10Pa.m 10Br

60 Mo

20La 10Pa.m 10 Br



Completari

IX B

5Mo3Br2Fa.Pa.m 5Mo3Br2Fa,Pa.m

80Mo15Br 5Pa. m

80 Mo

15Br 5Pa.m



Refaceri

LVII A

6St.b4Fr, Te

4St.b2Te,Fr+2Ar,Par 2Arb

40St. b 20Fr.Te 20Ar,Par 20Arb

40 St. b

10Fr 10Te



10 Ar 10 Par

20 Arb

Substituiri

XXVIIB

8Go 2Ci, Pa. m 8Go2Ci, Pa. m

80 Go

10 Pa. m 10 Ci

80 Go

10 Pa.m 10 Ci



Refaceri

XLVIII

7 St 3 Fr

5St2Fr1Ju2 Arb

50St 20Fr 10Ju 20Arb

50 St

20 Fr

10 Ju

20 Arb



Speciile principale sunt speciile cu aportul cel mai mare la atingerea obiectivelor urmarite prin instalarea culturii. Pentru culturi de productie, in aceasta categorie se incadreaza speciile arborescente de marimea intaia, capabile in statiunea respectiva sa se situeze intotdeauna in plafonul dominant al arboretului. Ele urmeaza sa asigure productia de lemn in cantitati si sortimente conforme cu cerintele diversilor agenti economici. Functia lor principala fiind productia de lemn, aceste specii trebuie sa reflecte, prin proportia lor de participare, compozitia arboretului la varsta exploatabilitatii.

In raport cu bonitatea si caracteristicile stationale, o cultura forestiera poate fi alcatuita din una sau mai multe specii principale. Cand sunt mai multe specii principale asociate intr-o cultura forestiera, aceea care este preponderenta prin proportia de participare sau la ponderi aproximativ egale - specia cea mai valoroasa din punct de vedere economic, poarta denumirea de specie principala de baza. Celelalte specii principale insotitoare se numesc specii principale de amestec. Dintre acestea, unele au menirea sa sporeasca importanta economica a padurii prin folosirea maxima a resurselor stationale si prin diversificarea sortimentelor valoroase de lemn iar altele, pe langa productia de lemn, pot indeplini si un important rol cultural, prin ameliorarea solului si sporirea rezistentei arboretelor fata de adversitati.

Speciile secundare au o contributie esentiala la optimizarea structurii orizontale si verticale a ecosistemului forestier, la atingerea si mentinerea echilibrului ecologic de catre arboretul instalat artificial. Aceste specii, formand de regula un al doilea etaj, asigura conditii favorabile de crestere si dezvoltare speciilor principale de baza si de amestec. Rolul lor principal este de stimulare, de elagare, de impingere sau ajutor, functii care constituie tot atatea nume sub care sunt cunoscute speciile secundare in practica. In acelasi timp, ele contribuie la productia globala de biomasa si la protectia solului. Raman secundare, comparativ cu cele principale, numai in ceea ce priveste cantitatea si calitatea lemnului produs.

In categoria speciilor secundare se incadreaza de regula speciile arborescente cu potential biologic mai redus, de marimea a doua sau a treia. Uneori in aceasta categorie ajung si specii de marimea intai, atunci cand se folosesc spre extremitatea arealului lor natural sau in statiuni de bonitate scazuta pentru acestea, in astfel de situatii li se atribuie de la inceput un asemenea rol, ramanand subordonate speciilor principale din cadru! culturilor.

Speciile pentru protectia si ameliorarea solului indeplinesc in general functii definite prin insasi denumirea lor. Din aceasta categorie fac parte arbustii. Acestia, avand talie mica (sub 7 m) si tulpini adeseori sub forma de tufa sau coroane larg dezvoltate, alcatuiesc deja un etaj propriu (subarboretul) in biocenoza padurii, care, uniform dispus in suprafata, protejeaza solul impotriva uscaciunii, inierbarii, eroziunii etc. Totodata, prin sistemul de radacini bogat fasciculat si prin litiera produsa, amelioreaza insusirile fizico-chimice ale solului. Asemenea specii pot avea si un important rol economic, prin produsele accesorii pe care le furnizeaza unele dintre ele. Ca urmare, pentru ridicarea valorii de ansamblu a ecosistemelor forestiere artificiale, in masura in care din considerente culturale devine obligatorie includerea lor in compozitia de impadurire, la alegerea acestora, pe langa principiul ecologic, trebuie sa se tina seama si de cel economic.

Alegerea speciilor pentru alcatuirea compozitiilor de impadurire se fundamenteaza ecologic, insa nominalizarea si stabilirea ponderii lor de participare in biocenoza trebuie facuta pe principii de ordin functional. Pe de alta parte, indiferent de rolul atribuit, pentru culturile cu durata nedeterminata de functionare sau cele destinate productiei de lemn de mari dimensiuni, cu cicluri lungi de productie, in vederea asigurarii stabilitatii lor in timp, se recomanda realizarea de biocenoze cu diversitate compozitionala ridicata, alcatuite din asociatii de specii compatibile sub raportul insusirilor lor silvobiologice. Este firesc ca la crearea unor asemenea culturi forestiere sa fie luate in considerare toate cele trei categorii de specii in alcatuirea compozitiilor de impadurire. Asocierea celor trei categorii de specii (principale, secundare si pentru protectia si ameliorarea solului) nu este intotdeauna posibila sau necesara. Astfel, in regiunea montana, in etajul molidului, nu se gasesc specii secundare si arbustive care sa poata vegeta intr-o cultura inchisa de molid, in care lumina directa patrunde greu prin plafonul dens si continuu al coronamentului. in asemenea situatii, molidul se recomanda sa fie asociat cu alte specii arborescente tot de talie mare, ce se pot mentine in plafonul dominant al arboretului. La crearea de culturi forestiere la limita superioara de vegetatie (in presubalpin), molidul ramane in principiu specie principala de baza. Aici insa, obligatoriu, molidul va fi asociat cu zambru si larice, ca specii principale de amestec si chiar cu specii arbustive cum ar fi jneapanul, ienuparul, aninul verde, cu rol de protectie a solului impotriva eroziunii si intelenirii, cunoscute fiind exigentele sporite fata de lumina ale molidului in astfel de conditii si tendinta de luminare a arboretelor.

Compozitiile de impadurire sunt relativ mai simple atunci cand culturile forestiere sunt alcatuite din specii principale cu temperament mai de umbra, capabile sa formeze singure un plafon incheiat si dens, in stare sa protejeze in conditii optime solul si sa stimuleze elagajul natural. Este cazul amestecurilor de rasinoase cu fag si a biocenozelor in care fagul este specia principala de baza. Trebuie retinut insa faptul ca, in ultimul caz, fagul se regenereaza bine pe cale naturala, lucrarile de impadurire avand de regula caracter partial. Ca urmare, compozitiile de impadurire se alcatuiesc numai din specii principale, foioase sau rasinoase indicate de statiune, prin instalarea carora se urmareste racordarea semintisului natural existent si desavarsirea regenerarii padurii pe intreaga suprafata.

Cu totul diferit se abordeaza alcatuirea compozitiilor de impadurire in cazul cand functia principala in ecosistem este indeplinita de specii arborescente cu temperament de lumina. Asocierea lor cu specii secundare si arbustive pentru protectia si ameliorarea solului devine obligatorie. Este cazul cu deosebire a intemeierii culturilor forestiere pe baza de cvercinee. De altfel, pentru asemenea ecosisteme forestiere se concep cele mai complexe compozitii de impadurire, in care trebuie incluse, de regula, toate categoriile de specii (principale de baza si de amestec, secundare si arbustive).

La alcatuirea compozitiilor de impadurire trebuie sa se tina seama, totodata, de categoria de lucrari de impaduriri in care se incadreaza actiunea de instalare artificiala a padurii; de exemplu, in cazul impaduririlor propriu-zise si reimpaduririlor propriu-zise, compozitiile de impadurire capata caracter mai complex, ele trebuind sa includa toate categoriile de specii specifice conditiilor stationale locale.

In cazul refacerilor si cu deosebire a substituirilor, compozitiile de impadurire pot ajunge la forme mai simplificate in comparatie cu cele pentru impaduriri propriu-zise sau reimpaduriri propriu-zise efectuate in conditii stationale similare. La alcatuirea compozitiilor de impadurire pentru aceste categorii de lucrari trebuie sa se tina seama de posibilitatea regenerarii naturale a unor specii de mai mica valoare (de ajutor si arbustive), care insa din considerente de ordin cultural devin componente importante in viitoarea biocenoza. Daca este certa perspectiva regenerarii naturale pe intreaga suprafata a unor asemenea specii, compozitia de impadurire va fi alcatuita numai din specii principale proprii statiunii. Astfel de situatii sunt caracteristice lucrarilor de substituire a arboretelor derivate cu specii de amestec (carpinete, teisuri etc.), unde nu se justifica economic adoptarea de tehnologii de pregatire a terenului prin defrisare pe intreaga suprafata de cultura, in masura in care regenerarea naturala a speciilor cu rol cultural (arborescente si arbustive) se poate realiza numai partial si grupat, in compozitiile de impadurire trebuie prevazute asemenea specii. Ponderea lor de participare se va stabili insa in functie de compozitia de regenerare recomandata pentru grupa ecologica in care se incadreaza terenul de impadurit si de suprafata efectiva neregenerata, pe care trebuie sa se instaleze aceste specii, asociate in amestec intim cu speciile principale.

Un caz particular in alcatuirea compozitiilor de impadurire il reprezinta interventiile cu lucrari de ameliorare a arboretelor. Intrucat in astfel de cazuri nu se pune problema regenerarii padurii, ci numai ameliorarea conditiilor de vegetatie a arboretelor care urmeaza a fi conduse pana la atingerea varstei de exploatabilitate prestabilita, prin lucrari de impadurire se urmareste instalarea de specii arborescente sau arbustive pentru refacerea consistentei si protejarea solului, pe suprafata efectiva din suprafata totala unde se impune instalarea lor. Compozitia de impadurire poate fi alcatuita din specii arborescente de marimea intaia, combinate sau nu cu specii de talia a doua sau a treia, putand ajunge si la situatii in care compozitia respectiva sa prevada numai specii arbustive. De exemplu, daca arboretul vizat cu ameliorari se caracterizeaza prin discontinuitati frecvente si de intindere mare in structura lui orizontala, in compozitia de impadurire trebuie incluse specii arborescente, insa cu temperament mai de umbra si cu o mare rapiditate de crestere in tinerete. Dimpotriva, in cazul arboretelor cu consistenta subnormala, uneori chiar bracuite, insa mai mult sau mai putin uniforme in structura lor orizontala, compozitiile de impadurire vor fi alcatuite din specii secundare. in arboretele cu coronamente penetrabile pentru lumina si lipsite de subarboret, cu soluri intelenite, tasate si uscate, compozitiile de impadurire vor fi alcatuite in general numai din specii arbustive.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|