Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Valorificarea superioara a altor produse ale fondului forestier inafara lemnului - productia cinegetica



Valorificarea superioara a altor produse ale fondului forestier inafara lemnului - productia cinegetica



1. Productia cinegetica;


Conditiile naturale din comuna Farcasa sunt favorabile cresterii si dezvoltarii faunei de interes cinegetic. Din teritoriul acestei comune, padurea ocupa circa 69%, pasunile si fanetele, circa 29% terenurile agricole si 2% vetrele de sat.

Constructiile si instalatile vanatoresti existente sunt urmatoarele:

- 4 bordeie de panda;

- 23 de hranitori de cervide;

-24 sararii (loc unde se pun bulgari de sare pentru animalele salbatice rumegatoare).

Starea acestora este in general nesatisfacatoare. Numarul lor este cu totul insuficient pentru o gospodarire eficienta a vanatului. Este necesara sporirea numarului de sararii si de hranitori si in plus  se cere a se amenaja adapatori si scaldatori pentru cervide si mistreti.

Vanatul principal este format din cerb (Cervus Elaphus), mistret (Sus Scrofa) si caprior (Capreolus capreolus). Alte specii de vanat ce se mai pot recolta sunt: cocosul de munte (Tetrao urogallus), lupul (Canis Lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), jderul de copac (Martes martes), pisica salbatica (Felis silvestris), rasul (Lynx Lynx), ursul (Ursus arctos) si iepurele (Lepus lepus).




Efectivele reale si optime precum si recoltele de vanat planificate si realizate sunt prezentate in studiul general pe ocol. Efectivele existente la majoritatea speciilor sunt mai mici decat cele optime. Pentru speciile a caror efective sunt subdimensionate, numarul de exemplare ce se recolteaza in viitor va fi mai mic decat sporul anual in timp ce la speciile cu efective mai mari decat cele normale recoltele vor depasi sporul anual.

Pentru asigurarea unor conditii de trai satisfacatoare vanatului este necesar ca padurea sa fie optim biodiversificata, sa existe atat arbori batrani cat si tineri, cu consistenta plina dar si mai redusa. In compozitia arboretelor trebuie sa existe un procent suficient de specii de arbori si arbusti ce intra in regimul de hrana al vanatului. De aceea se vrea a se promova speciile de amestec iar in arboretele tinere nu se extrag in totalitate speciile pionere. In arboretele cu consistenta mai scazuta si in cele situate pe versantii cu expozitii insorite se impune a se mentine etajul arbustiv daca nu influienteaza in mod negativ mersul regenerarii acestora.

S-a constatat ca expozitile insorite si partial insorite sunt preferate de vanat, atat ca loc de hrana, cat si de adapost.

Asigurarea unor populatii viguroase, sanatoase si cu trofee valoroase de cervide, nu poate fi realizata decat daca exista populatii de carnivore optim dimensionate. Existenta consumatorilor secundari asigura complexitatea necesara relatiilor trofice din biocenozele forestiere, constituind in acelasi timp si obiect de vanatoare aducator de profituri insemnate.

Asupra faunei salbatice actioneaza mai multi factori de stres, care au drept sursa diverse activitati antropice. Intensitatea acestor factori a cunoscut o permanenta crestere (odata cu cresterea populatiei  si evolutia tehnologiei) prin reducerea suprafetei padurilor, si cresterea suprafetei terenurilor cu destinatie agricola.

Terenurile destinate obtinerii de hrana pentru vanat, pot fi folosite mai intensiv prin plantarea lor cu arbori si arbusti fructiferi sau prin cultivarea de paioase sau radacinoase furajere iar in timpul iernii hranitorile sunt aprovizionate cu acestea periodic.

Pentru favorizarea dezvoltarii faunei cinegetice si mentinerea speciilor la un nivel optim, se propun urmatoarele masuri:

la executarea lucrarilor de degajare – pe cat posibil – specii precum salcia capreasca si mesteacanul trebuiesc taiate de la 1 m si aplecate cu varful spre vale;

taierile de ingrijire nu trebuiesc executate in locurile de adapost ale mistretilor;

administrarea hranei in timpul iernii se amplaseaza in locurile cele mai frecventate  dar inafara plantatiilor tinere sau la marginea acestora;

sarariile, care de obicei sunt amplasate pe langa hranitori trebuiesc aprovizionte in permanenta;

in vederea asigurarii linistii vanatului, pasunatul in padure este interzis;

se iau masuri de combatere a rapitoarelor si a braconajului;

terenurile rezervate pentru hrana vanatului trebuiesc ingrijite si curatate de vegetatie arbustiva.

La recoltare se urmareste extragerea cu precadere a exemplarelor bolnave, debile sau prea batrane. Exemplarele prea valoroase nu pot fi vanate inainte de atingerea apogeului dezvoltarii trofeelor lor (cazul cervidelor). Prin vanatoare este absolut necesar sa nu  se perturbeze biodiversitatea ecosistemelor si relatiile trofice naturale dintre ierbivore si carnivore.

Pentru impiedicarea pe cat posibil a braconajului este necesara intensificarea pazei.



Productia salmonicola


Reteaua hidrografica din unitatea de productie analizata face parte din Fondurile de pescuit nr. 12 Dreptu, nr. 14 Bistrita si nr. 17 Bistrita, gospodarite de ocoalele silvice – Galu si Borca.

Actualmente apele sunt sarace in peste datorita viiturilor din ultimii ani care au distrus majoritatea amenajarilor existente. In plus turbiditatea apelor este ridicata in perioadele ploioase iar braconajul nu lipseste nici el.

Principala specie de peste este pastravul (Salmo truta) dar pe langa acesta se mai intalneste si cleanul (Leuscius cephalus), mreana (Brabus brabus), scobarul (Chondrostoma nasus) si boisteanul (Phoxinus phoxinus).

Instalatiile piscicole care se gasesc in comuna sunt foarte putine iar cele mai multe dintre ele sunt proprietati private.

Pentru refacerea faunei salmonicole este necesar in primul rand, sa se ia toate masurile ca sa se atenueze forta viiturilor si sa se reduca transportul de aluviuni. Astfel, se recomanda:

mentinerea pe versant a vegetatiei lemnoase care protejeaza malurile si asigura umbra necesara dezvoltarii salmonidelor.

se va interzice folosirea tractoarelor pe timp ploios;

cu ocazia taierilor de regenerare este necesar sa nu se lase solul prea mult timp neprotejat;

se va interzice aruncarea in apele curgatoare a diverselor resturi menajere si depozitarea rumegusului pe malurile apelor curgatoare de la gaterele din zona;

se va intensifica paza impotriva braconajului.

Pentru realizarea unei mai bune oxigenari a apei se vor executa, pe langa cascade podite si baraje, cascade si pinteni. Aceste constructii vor contribui la dezvoltarea faunei acvatice si vor asigura adapostul necesar salmonidelor.


3. Productia de fructe de padure


Conditiile pedoclimatice sunt favorabile cresterii si dezvoltarii unui numar destul de mare de arbusti din care se colecteaza fructe de padure. In principal se recolteaza fructe de zmeur (Rubus idaeus) si de afin (Vaccinium myrtillus) dar pe langa acestea,  mai putin, se recolteaza si de mur (Rubus fructicosus), de merisor (Vaccinium vitis idea) fragi (Fragaria vesca alune si macese.

Suprafata de pe care se pot recolta fructe este destul de mare pentru ca acestea se pot culege si de la liziera padurilor si de pe pasuni. Din arboretele cu consistenta mai redusa si din cele cu varste de pana la 20 de ani se pot obtine cantitatile cele mai mari.

Desi beneficiile ce se pot obtine de pe urma fructelor nu sunt deloc de neglijat, nu trebuie uitat faptul ca aceasta este doar o preocupare secundara pentru gospodarirea padurilor.



Pentru o valorificare superioara a resurselor este necesar sa se realizeze o cartare anuala a suprafetelor ocupate de speciile de mare interes economic si sa se faca observatii si prognoze  asupra infloririi, fructificarii si momentului optim de recoltare. In timpul recoltarii se urmareste sa nu se vatame nici speciile producatoare de fructe dar nici semintisurile naturale sau artificiale iar pentru obtinerea unor recolte cat mai bogate este necesara interzicerea pasunatului in padure.

Neefectuarea taierilor rase sau a taierilor cu o perioada scurta de regenerare, favorabile dezvoltarii speciilor de arbusti fructiferi va diminua productia de fructe de padure.

Fructele de padure au o valoare ridicata atat din punct de vedere alimentar cat si farmaceutic, de aceea pe terenurile destinate necesitatilor administratiei, pe taluzul drumurilor si la liziera padurilor se pot introduce specii valoroase.

De remarcat este totusi faptul ca datorita restrangerii ariei taierilor rase, suprafetele potentiale de recoltat fructe de padure, in special zmeura, scad.

Totusi anual se amplaseaza puncte de colectare a fructelor de padure, in special zmeura si afine, colectari sustinute si controlate de catre ocoalele silvice.

In intervalul 1968-1979 se colecta anual urmatoarele cantitati:

- zmeura – 300 kg/ha;

- afine – 50 kg/ha;

- fan 1500 kg/ha;

- mure – cantitatile fiind foarte mici nu au facut obiectul unai recoltari organizate;

In intervalul 1989-1990 s-au colectat tot anual urmaroarele cantitati:

- zmeura – 10 tone/an;

- afine - tone/an;

- fan – 6 tone/an;

- rasina – 4 tone;

- pomi de iarna ~ 12000 bucati;

- araci ~ 42000 bucati


4. Productia de ciuperci comestibile


Desi regimul precipitatiilor este favorabil cresterii ciupercilor, datorita temperaturilor relative scazute ale aerului si solului, pe teritoriul acestei unitati se produc foarte putine ciuperci fapt care face ca si recoltele sa fie scazute.[1]

In tot cuprinsul acestei unitati de protectie cresc si se dezvolta diverse specii de ciuperci comestibile: hrib (Boletus edulis), ghebe (Armillaria mellea), iutari (Lactarius piperatus), galbiori, rascov (Lactarius deliciosus), pastrav de fag (Pleurotus ostreatus), painisoara (Russula lepida).

Ca sa nu se vatame miceliul, recoltarea corpurilor se face prin taiere, folosind cutite bine ascutite. Pentru a favoriza raspandirea sporilor, nu se pot recolta in totalitate corpurile de fructificatie. Din acelasi motiv este interzis si pasunatul in padure.



5. Resurse melifere


Baza melifera a unitatii de productie studiata este asigurata de un numar mare de specii de plante arborescente, arbustive si ierbacee atat din padure cat si din afara acesteia. Unele specii produc polen iar altele produc atat polen cat si nectar. Totusi acestea nu sunt suficiente ca sa permita organizarea cresterii albinelor si a productiei de miere. Acest lucru este de asemenea impiedicat si de climatul umed si destul de rece cu o vara destul de scurta.

6. Alte produse accesorii


Pentru regenerarea molidisurilor se va recurge numai la material seminologic recoltat din arborete de mare altitudine. Puietii astfel obtinuti se pastreaza in pepiniere cantonale urmand a fi folositi in perioadele de replantare.

Pe langa produsele accesorii enumerate anterior, pentru o valorificare cat mai eficienta  a tuturor resurselor padurii mai pot fi recoltate urmatoarele:

pomi de iarna[2]

produse naturale ce contin substante tanante (coaja si conuri de molid)

plante medicinale (coada soricelului, brustur, vinarita, feriga, matraguna, vindecea, mesteacan, brandusa de toamna, coada calului, paducel, cretusca, ienupar, pedicuta,  sovarf, ciubotica cucului, maces, soc negru, papadie, cimbrisor, potbal, urzica mare, trei-frati-patati.

plante ce contin substante colorante (anin alb, sovarf, urzica mare);

rasina de molid;

fan natural (de pe terenuri destinate nevoilor administratiei);

produse cu destinatie ornamentala  (cetina de rasinoase, conuri de pin, larice si molid, flori diverse, bureti de iasca, vasc etc.)

materii prime ce contin uleiuri vegetale  (seminte de molid, muguri de plop si mesteacan, cetina de rasinoase).

Dat fiind bogatul sortiment de produse accesorii ce se pot recolta din cadrul unitatii, este indicat a se acorda atentia cuvenita recoltarii lor, fiind recomandat a se face organizat si la momentul optim, livrarea produselor perisabile trebuind sa se faca cat mai rapid pentru a se evita deprecierea.




Date privind cantitatile recoltate si estimate sunt prezentate in studiile generale pe ocol care nu au putut fi consultate

Se pot infiinta pe viitor chiar culturi speciale







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|