Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura




Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Repicajul - repicarea puietilor din sectia de semanaturi



Repicajul - repicarea puietilor din sectia de semanaturi


In scopul obtinerii unor rezultate cat mai bune la instalarea vegeta­tiei forestiere prin plantatii, in cele mai variate conditii stationale, este necesar sa se foloseasca puieti vigurosi, cu ramuri si frunze dese si mai ales cu un sistem de radacini stufos si concentrat. Asemenea puieti nu pot fi totdeauna obtinuti usor direct in sectia de semanaturi. Aici, desimea optima este repede depasita si, ca urmare, puietii cresc firavi, cu tulpini si radacini subtiri. De aceea, cand este nevoie se recurge la repicaj, ope­ratie prin care puietii dintr-o cultura devenita prea deasa sunt transplan­tati in sectia de repicaj, la distante mai mari, sporindu-le corespunzator spatiul de nutritie.

Repicajul prezinta incontestabil o serie de avantaje. Prin distantare si sporirea spatiului de nutritie, puietii cresc viguros, capatand forme si dimensiuni impuse de cerintele locului de plantare. Totodata, cu ocazia transplantarii se procedeaza la o prima sortare a puietilor, con­tribuind astfel la ameliorarea materialului de plantat, prin eliminarea exemplarelor slab dezvoltate.

Repicajul prezinta si unele inconveniente din care cauza nu poate fi generalizat in sistemul producerii materialului de plantat. Principalul dezavantaj rezida in pretul de cost, in general, mai ridicat al puietilor repicati. Pentru un numar egal de puieti, suprafata de repicaj este tot­deauna mai mare (uneori mult mai mare) decat a sectiei de semanaturi.

Aspectul puietului nerepicat (1) si repicat (2).

Repicarea puietilor din sectia de semanaturi prelungeste inevitabil perioa­da de cultura in pepiniera. Repicajul, executat manual, este foarte labo­rios si costisitor. De aceea, pentru lucrari obisnuite de impadurire, repicarea puietilor din sectia de semanaturi nu se justifica. Prin lucrarea si ameliorarea solului, prin executarea atenta si la timp a lucrarilor de in­grijire a culturilor, este posibil si necesar de a obtine, in sectia de semana­turi, puieti apti de plantat, in timp util, fara aplicarea repicajului.

Exista totusi numeroase situatii in care repicajul este indispensabil. Asa, de exemplu, se recurge, fara exceptie, la repicarea in camp a puietilor cultivati in spatii adapostite, pentru a capata dimensiunile necesare si mai ales pentru fortificare. Producerea puietilor unor specii de rasinoase, prin sistemul solar-repicaj, a devenit o practica obisnuita in tara noastra. De asemenea, puietii de talie mare, apartinand speciilor ornamentale, care se folosesc frecvent in spatii verzi, nu pot fi obtinuti altfel decat prin repicaj, adeseori repetat. Sistemul de inmultire a plantelor lemnoase prin altoire face apel, in egala masura, la repicaj.




La executarea repicajului, este necesara cunoasterea si respectarea unor reguli tehnice de care depinde reusita culturilor. Repicajul asigura rezultate cu atat mai bune, cu cat puietii transplantati sunt mai tineri. Plantulele de tei, fra­sin etc., repicate curand dupa rasarire, se prind usor si cresc viguros, ajungand sa aiba, la doi ani si chiar la un an, marimea puietilor in varsta de 3 ani, repicati insa dupa un sezon de vegetatie.

In mod obisnuit, puietii speciilor forestiere se repica la varsta de un an sau doi ani. La un an se repica, de regula, puietii celor mai multe specii foioase iar dintre rasinoase puietii de pin, larice, duglas si, uneori, cei de molid, cu cresteri exceptionale, obtinuti din semanaturi executate in solarii primavara timpuriu. La doi ani se repica obisnuit puietii de molid si brad.

Repicajul poate fi executat toamna, primavara si, pentru unele specii, chiar vara. Puietii repicati toamna ar putea beneficia de un sezon de vege­tatie relativ mai lung, pornind cresterea mai devreme in primavara urma­toare. Dar, avand o inradacinare inca slaba la transplantare, sunt usor vatamati peste iarna de desosare. De aceea, se prefera repicajul de prima­vara, executat indata ce brumele nu mai sunt de temut.

Pentru unle specii (molid, brad etc.), la care cresterea tulpinii ince­teaza in luna august, repicajul poate fi executat cu bune rezultate la finele acestei luni sau la inceputul lui septembrie (repicaj de vara sau „in verde”). In acest caz, culturile se umbresc dupa repicaj cateva saptamani iar solul se mentine intr-o stare de umiditate favorabila, la nevoie prin udat arti­ficial.

In vederea repicajului, puietii se scot si se manipuleaza cu multa grija, fara sa sufere - in special radacinile - vatamari mecanice sau fiziologice. Dupa scos, se procedeaza la sortare, urmarindu-se eliminarea puietilor cu defecte evidente si categorisirea celor apti de repicat in 2-3 clase de calitate, pentru a obtine culturi cat mai omogene in sectia de repicaj. Sortarea se executa totdeauna la umbra si la adapost de vant, pen­tru a evita uscarea radacinilor fine.


Tabel 1. Temperatura aerului – medii lunare si anuale(sC)



Luna

Media

anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temperatura

in sC















Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca – U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000



Diagrama temperaturi medii anuale



Tabel 2. Temperatura medie pe anotimpuri(sC)


Anotimpul


Temp. in sC

Primavara

Vara

Toamna

Iarna





Sursa: Amenajamentul Ocolului Silvic Borca – U.P. I Stejaru, Bucuresti 2000

2.4.2. Regimul pluviometric;


Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 835mm. Cantitatile medii minime se inregistreaza in luna decembrie – 30 mm iar precipitatiile cele mai abundente cad in iunie – 120mm. Cantitatea maxima de precipitatii in 24 de ore a ajuns la 82mm.

Numarul mediu anual de zile cu precipitatii este de 140 dintre care 55 le reprezinta cele cu ninsoare. Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada este de 100.



Distantele de repicaj se stabilesc in raport cu marimea si cerintele puietilor, cu timpul cat se tin in sectia de repicaj, tehnica si mijloacele folosite la ingrijirea culturilor etc. Obisnuit, la primul repicaj, distanta intre randuri de 30-40 cm, poate ajunge pana la 70 cm, cand puietii sunt mai mari si intretinerea solului se executa mecanizat. Intre exemplare, pe rand, distanta se ia 5-30 cm, in functie de marimea puietilor. La nevoie, pentru puieti mai mari, largirea spatiului se realizeaza prin repicaj repetat.

Repicajul poate fi executat manual cu plantatorul sau la sant iar mecanizat cu masina de repicat.

Repicajul cu plantatorul este procedeul manual rapid, care da rezultate bune cand se transplanteaza puieti de dimensiuni mici, in soluri cu textura mai usoara.

In punctele marcate, potrivit schemei de cultura, se executa cu plan­tatorul cavitati in care se introduc radacinile puietilor intr-o pozitie cat mai normala. Pamantul se preseaza cu mana sau cu plantatorul, pentru a realiza contactul intim cu toata suprafata radacinilor. Lucrarea trebuie executata cu grija, pentru a nu lasa goluri (pungi de aer) la partea inferioara a radacinilor, care ar impiedica prinderea puietilor.

Text Box: Schema repicajului cu plantatorulRepicajul in sant este relativ mai laborios, dar asigura rezultate mult mai bune, pentru sortimente variate de puieti. Procedeul presupune sapa­rea unui sant cu un perete vertical, pe care se aseaza puietii la distantele do­rite, folosind in acest scop scandura de repicat prevazuta pe o latura cu zimti (crestaturi) sau clame din lame metalice La puietii prinsi in aceste cres­taturi sau clame, radacinile se ingroapa pana deasupra coletului cu pamantul rezultat din saparea santului. Repicajul la sant prezinta avantajul ca respecta strict distanta intre puieti, evita asezarea indoita sau rasucita a radacinilor si asigura contactul strans si necesar intre pamant si intreaga suprafata a radacinilor.

Repicajul cu masina constituie o varianta mecanizata a repicajului la sant. Masina de repicat, cu organele sale active, deschide santul in care se aseaza, automat sau cu mana, puietii si apoi il inchide, acoperind rada­cinile cu pamant. Cu masina se repica, in unitatea de timp, un numar de peste 10 ori mai mare de puieti decat cu mana. Executarea me­canizata a repicajului este indispensabila in pepinierele de tip industrial.








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|