Raspandirea si exploatarea rezervelor minerale si energetice

RASPANDIREA SI EXPLOATAREA REZERVELOR MINERALE SI ENERGETICE

Romania poseda o structura geologica complexa, cu acumularea in depozite a unor importante cantitati de substante minerale utile (peste 130, atat metalifere, cat si nemetalifere), in special petrol, gaze, carbune, sare, aur si argint, minereuri de cupru, plumb, zinc, mangan etc. Structura geologica a teritoriului, cu deosebire a lantului carpatic, explica marea varietate de tipuri genetice metalifere si nemetalifere, rezultate de-a lungul evolutiei. Sub forma de compusi chimici complecsi, poseda zacaminte polimetalice compuse din fier, crom, zinc, magneziu, uraniu, bariu, toriu, zirconiu, molibden, , mercur, aluminiu, bismut, la care se adauga si minereurile mai sus-enuntate.

Romania este o tara bogata in resurse. Acestea sunt dispuse in cca 1.100 de acumulari de substante minerale utile, de diferite marimi si aflate in diferite stadii de cunoastere si de valorificare. Referitor la marimea depozitelor de minereuri, cele mai multe acumulari sunt de dimensiuni mici, cca 20 de depozite de marimi mijlocii si 4 de dimensiuni mari, dintre care majoritatea cu minereuri neferoase.

Potrivit unor estimari ale Departamentului american de prospectiuni(US Geological Survey, tara noastra dispune de rezerve de titei de cca 200 mil. tone si, respectiv, resurse de gaze naturale de cca 400 miliarde mc, concentrate la adancimi care depasesc 4.000 m, cu conditii geologice complicate de exploatare. Atat pe uscat, cat si pe platoul continental al Marii Negre, Romania poseda o suprafata de cca 130.000 kmp, care ofera posiblitati de acumulari de hidrocarburi. Hidrocarburile reprezinta cca 60% din productia de energie primara (cca 40% - gaze natuarle si cca 20% titei). In 1999, specialistii de la Compania Nationala de Petrol(PETROM) au apreciat rezervele de titei continute in platoul continental al Marii Negre ca avand o durata de exploatare de 10-15 ani si le-au evaluat la 2–4 miliarde dolari SUA (in preturile din 1998). Gazele naturale romanesti au in componenta peste 99% metan, cu exceptia gazelor de sonda. Calitatea lor este astfel net superioara celor din import si pretabila integral pentru chimizare, proces in urma caruia se obtin amoniac, metanol, monomeri etc.

Statistica ultimilor ani reflecta tendinta scaderii resurselor interne de gaze naturale si micsorarea cantitatilor de gaze importate:

EVOLUTIA RESURSELOR DE GAZE NATURALE (in mld. mc)

(*) cifre valabile la 15 decembrie 2000

Lipsa cronica a resurselor financiare a dus la scaderea alarmanta a activitatilor de cercetare stiintifica si foraj in domeniu, avand ca efect direct reducerea nivelului rezervelor descoperite. Aceasta situatie se inregistreaza in conditiile in care cererea potentiala de gaze naturale va continua sa creasca in anii viitori. De asemenea, lipsa banilor a condus la neindeplinirea programelor de investitii privind cresterea capacitatilor de inmagazinare subterana, reabilitarea sistemului de transport si distributie, realizarea interconectarilor cu Ungaria si Republica Moldova, precum si privind implementarea unui sistem de dispecerizare automata in activitatea de transport gaze naturale. Singurele realizari notabile in acest domeniu sunt racordul Hust-Satu Mare si tranzitul de gaze naturale pe traseul Isaccea-Negru Voda.

In aceste conditii nu se poate vorbi de o securitate reala in aprovizionarea energetica a tarii. Din perspectiva negocierilor de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana(UE), in sfera securitatii aprovizionarii energetice se inscrie si cerinta asigurarii capacitatilor de stocare si a stocurilor de titei si produse petroliere pentru 67,5 zile de functionare, in ipoteza ca regula celor 90 de zile de functionare care opereaza in tarile membre ale UE poate fi amendata cu 25%. Pentru amenajarea acestor capacitati se estimeaza un efort financiar de 600 milioane de dolari SUA, extins pe o perioada de 10 ani.

Industria extractiva

Extragerea titeiului se face prin intermediul a cca 17.000 sonde, 850 parcuri de colectare si separare a amestecurilor de titei-gaze-apa si peste 35.000 km de conducte.

Fizic, zacamintele de carbune exploatabile pot asigura o productie la nivelul celei din 1996, de cca 66 ani! In 1998, minele de carbune reprezentau circa o treime din pierderile totale in sectorul intreprinderilor de stat. Masurile luate, printre care inchiderea a 113 mine si concedierea a 81.500 salariati au fost insuficiente pentru a stopa noi pierderi.

In 1999, pierderile din industria miniera s-au diminuat cu un sfert fata de anii anteriori si au scazut de peste 5 ori subventiile bugetare. Activitatea de productie a unitatilor miniere a fos dimensionata in functie de cerere: Compania Nationala a Lignitului Oltenia si-a redus productia anuala conform solicitarilor primite de la CONEL, de la 23 miloane tone la 18 miloane tone; similar, Compania Nationala a Huilei Petrosani si-a diminuat productia cu un milion tone, fata de 4 milioane tone in 1998, de cca 4 ori mai putin decat in 1989 ! Peste 100 mii mineri au fost disponibilizati, in timp ce statul roman a reusit sa creeze doar 5 mii de noi locuri de munca!

REFERAT: Ce sa faceti inainte de inundatie? REFERAT: Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con si dorn

Zacamintele de uraniu ale Romaniei au inceput sa fie intens exploatate in anii ’50 de sovietici. Dupa o perioada de intrerupere, exploatarea a fost reluata de autoritatile romane, pentru a putea asigura combustibilul nuclear la Centrala atomoelectrica de la Cernavoda (construita dupa un proiect canadian), la care a fost dat in folosinta in 1997, primul grup cu o putere instalata de 700 Mw. Rezervele cunoscute de minereu de uraniu autohton pot fi exploatate in ritmul actual inca 20 de ani!

Carbunele reprezinta cca 20% din structura productiei interne de resurse primare pentru energie, energia hidroelectrica si nuclearo-electrica – 10%, iar lemnele de foc si resursele neconventionale, restul de 10%. Unele depozite sunt greu de exploatat, datorita unor tipuri genetice specifice de mineralizare. De asemenea, datorita exploatarilor miniere intense, efectuate indelungat, depozitele cu concentratiile cele mai inalte si cu conditiile cele mai bune au fost epuizate (de exemplu, la unele minereuri – de fier, bauxita etc. – datorita exploatarii intense a rezervelor usor accesibile, care au permis o exploatare eficienta, cantitatile extrase au devenit in ultimele decenii din ce in ce mai mici.

Productia fizica de carbune estimata a se realiza in 2001 se ridica la 28.830 mii tone, din care productia de lignit va reprezenta 24.220 mii tone, iar cea de huila va fi de 4.610 mii tone. In ceea ce priveste productia de lignit, ea va fi asigurata de Compania Nationala a Lignitului 'Oltenia' SA, Targu Jiu - 21.800 mii tone si de Societatea Nationala a Carbunelui, Ploiesti - 2.420 mii tone. Productia de huila va fi furnizata de Compania Nationala a Huilei, Petrosani - 4.300 mii tone si de Societatea Comerciala Banat, Anina - 310 mii tone. Din cantitatile extrase, o parte va fi dirijata catre consumul populatiei, astfel ca pentru consumul in termocentrale va fi destinata o cantitate de 17 milioane tone carbune. Capacitatile de productie existente in sistem se ridica in prezent la 40.000 mii tone de carbune, din care lignit si carbune brun 35.000 mii tone, iar huila 5.000 mii tone. La inceputul anului 2001, in unitatile miniere mai lucrau 43.301 persoane, cu aproape 8.000 de persoane mai putin decat la 1 ianuarie 1999 si cu cca 70.000 persoane mai putin decat in 1997, cand a inceput programul de restructurare a sectorului. Numarul personalului angajat ar trebui sa se reduca in continuare, avand in vedere ca sunt programate sa se inchida alte 95 mine si cariere. Cu toate acestea, productia de carbune a Romaniei va ramane, potrivit prognozelor actuale, aproape constanta pana in anul 2005: astfel, in 2002 se estimeaza o productie de 28.700 mii tone, iar in 2005 - 28.500 mii tone. Similar este preconizat a sta lucrurile si in ceea ce priveste consumul de carbune in termocentrale. Astfel, el este estimat la 27 milioane tone in 2002 si la 25 milioane tone in 2005. Rezervele ce pot fi exploatate cu actualele tehnologii miniere sunt evaluate in prezent la 3 miliarde tone de lignit si carbune brun si 1 miliard tone de huila. Situatia se va schimba insa dupa anul 2005, cand se estimeaza o reducere treptata a productiei de carbune, astfel incat aceasta sa ajunga la 24.500 mii tone in 2010. Aceasta reducere se va face in special pe seama productiei de lignit.

PRODUCTIA FIZICA DE CARBUNE IN PERIOADA 2000-2005 SI 2010 (mii tone)

PERSONAL CUPRINS IN ACTIVITATEA DE EXTRACTIE A CARBUNELUI

Ne confruntam cu un proces rapid de epuizare a resurselor cunoscute de titei si gaze, de lignit si huila, acum slabe calitativ si dificil de exploatat economic. Tehologiile folosite pentru exploatarea acestora sunt necompetitive si intens poluante. Randamentul tehnologic nefavorabil, preturile de productie corelate defectuos cu cele de vanzare, subventiile multiple si “incrucisate”, precum si politica economica si industriala gresite sunt principalii factori ai exploatarii eronate a factorilor naturali.

Datorita unei structuri puternic energofage a industriei, precum si unor procedee cu randament scazut de consum al resurselor energetice de catre populatie, Romania nu are resurse energetice suficiente, fiind la inceputul noului mileniu, un importator de resurse energetice primare.

Industria energetica si de rafinare a petrolului

Din 1950 si pana in 1985, puterea instalata in termocentralele si hidrocentralele puse in functiune a crescut de cca 100 de ori, de la 60 Mw la 6 000 Mw. Energia electrica produsa in hidrocentrale a crescut, in acelasi interval de timp de la 170 milioane kwh la 17 miliarde kwh, deci tot de cca 100 de ori!

In sectorul energetic sunt in curs de derulare reforme majore. Noua lege a energiei, intrata in vigoare in 1998, ofera principiile de baza pentru restructurarea si reglementarea pietei energiei si pentru introducerea proprietatii private si a competitiei.

Dupa formarea CONEL, prin restructurarea regiei nationale de electricitate, al doliea stadiu al restructurarii urmeaza sa permita privatizarea productiei si distributiei energiei electrice, prin noi impartiri in firme independente. Urmeaza a fi concediati, daca se realizeaza aceasta a doua etapa, cca 25% din cei aproximativ 82.000 salariati ai CONEL.

Titeiul se rafineaza in zece rafinarii, doua aflate in proprietatea Petrom (Arpechim Pitesti si Petrobrazi Ploiesti), cinci privatizate (Petrotel, Astra Romana, Petrolsub, Steaua Romana si Vega), iar trei ramase in proprietatea statului (Petromidia, Rafo Onesti si Darmanesti). Necesarul de 11,5 milioane tone de titei a fost asigurat in masura de 55% de Petrom, acesta dominand practic sectorul extractiei, transportului de titei si distributiei produselor rafinate. Capacitatea de absorbtie a pietei a fost in 1999, de 3,4 milioane tone benzina, 3,6 miloane tone motorina si 3 milioane tone pacura. Principala preocupare a tuturor acestor societati este reducerea costurilor si mentinerea unor preturi scazute, pretul fiind principala modalitate de diferentiere a produselor si de atragere a cumparatorilor.

Indicele de utilizare a capacitatilor de rafinare romanesti a fost de 71% in 1999. Sectorul petrolier contribuie cu 3,5% la Produsul Intern Brut, consumul de produse rafinate fiind dependent de cresterea economica. Scaderea PIB din anii 1997-1999 a condus la cresterea competitiei si la orientarea companiilor mai mici catre produse derivate(bitumuri, lubrifianti, parafine).

Rafinariile cauta sa devina mai putin dependente de furnizorul si, in acelasi timp, distribuitorul principal de pe piata – Societatea Nationala a Petrolului (S.N. PETROM). Reteaua sa de distributie cuprinde 496 benzinarii, fata de sectorul particular unde opereaza 919 statii de benzina (dintre care, cele mai multe apartin companiilor Shell – 74 statii; MOL – 37; AGIP – 9 etc).

Intre primele 100 de companii din centrul Europei, dupa cifra de afaceri inregistrata in 1998, revista Business Central Europe si firma Deloitte & Touche, includ si trei companii romanesti:

Numele Locul Cifra de afaceri (miliarde

- Societatea Nationala PETROM 2 3,513 dolari SUA)

- SIDEX Galati 24 1,277

- CONEL 53 0,751

Prima companie din clasament este societatea nationala poloneza de electricitate Polskie Sieci Elektroenergetyczne, cu o cifra de afceri de 3,863 miliarde dolari SUA (pentru comparatie, cifra de afaceri a firmei americane General Electric in 1998 s-a ridicat la 90 miliarde dolari SUA).