Instalatiile cu haloni

Sursele de aprindere

Mijloacele care genereaza aprinderea

Modul de manifestare

Arcuri electrice

Scurtcircuite electrice

Scintei electrice

Efecte termice ale curentului electric

Aparate electrocasnice (aprinzator electric,aspirator,fier de calcat,frigider,plita electrica,masina de spalat,radio,televizor etc.)

Mijloace de iluminat electice (bec cu incandescenta,tub fluorescent,proiector

orga de lumini etc.)

Aparate de incalzit electrice (aeroterme,calorifer,radiator,resou,perna electrica,lampi electrice etc.)

Motoare si aparate de producere sau transformare a curentului electric (generator electric,motor electric,redresor,altenator,acumulator etc.)

Alte aparate electrice (aparat de proiectie,aparat medical,aparat muzical,dispozitiv electric de sudura,masini de scris,masini de calcul,calculator electric etc.)

Cabluri,conductoare,aparate de intrerupere,proiectie si control (cablu electric,conductoare electrice,comutator,intrerupator,tablou distributie,priza,sigurante electrice,tablou de masura,comanda si control,instalatie electrica volanta,improvizata etc.)

Arcul electric emite radiatii termice carepot sa ajunga la 3500-4000°C

Scinteile electrice pot aprinde numai amestecuri explozive sau inflamabile,in

schimb arcul electric aprinde toate materialele combustibile din apropierea locului unde s-a produs,topeste si vaporizeaza conductoarele metalice,carbonizeaza si distruge pina si izolatorii ceramici si alte materiale similare

Scurtcircuitul poate fi monofazat,

bifazat si trifazat (intre un conductor si firul neutru,intre doua conductoare (faze) sau intre trei conductoare)

Scurtcircuitul incomplet sau cu arc apare de regula la curentii de deranjament,contacte incomplete,supraincarcarea circuitelor,deteriorarea izolatiei conductoarelor si se manifesta prin degajare mare de caldura.

Scurtcircuitul complet nu produce caldura si nu prezinta pericol de incendiu (contact strins intre conductoare,fara rezistenta electrica)

Temperatura dezvoltata la suprafata lampilor cu incandescenta este:

Pozitia lampii

Punctele in

care s-a masurat

Temperatura [°C]

dezvoltata de lampi

Cu filamentul in jos

Cu filamentul in lateral

Cu filamentul in sus

Efectele termice iau nastere datorita incalzirii conductoarelor electrice la trecerea curentului electric

In urma scurtcircuitelor la capetele conductoarelor se  formeaza perlele de topire

Perlele de topire cauzate de scurtcircuit,de arcul electric,au forma unor sfere

Scurtcircuitul cauzat de incendiu formeaza perle topite,de regula,de forma ascutita

Electricitate

Statica

Sisteme de depozitare,vehiculare,transport lichide combustibile

Sisteme de depozitare si transport pneumatic a pulberilor si prafurilor combustibile

Utilaje de prelucrarea materialelor si substante ce se incarca electrostatic (agitatoare,malaxoare

,injectoare,valturi,extrundere etc.)

Sisteme de transmitere a miscarii (curele de

Acumularea sarcinilor electrostatice este insotita intotdeauna de cresterea intensitatii cimpului electric.

Gradientul de intensitate al cimpului electric ajungind la o anumita marime critica poate determina o descarcare electrica capabila sa amorseze un amestec exploziv

La 1000 V se inflameaza benzina,la 3000 V aproape toate gazele combustibile,iar la 5000 V se aprind cea mai mare parte din prafurile combustibile

Marimea sarcinii electrice mai depinde si de conditiile

transmisie si altele)

Varsarea lichidelor in vase si spalarea in lichide combustibile

Echipament ce se incarca electrostatic (imbracaminte,incaltaminte)

Unelte si scule ce se incarca electrostatic

Introducerea jeturilor de abur,cu ajutorul furtunurilor de cauciuc in rezervoare pentru curatirea de reziduri

exterioare: presiune,umiditate si temperatura aerului.

Odata cu cresterea temperaturii si umiditatii aerului se reduc si sarcinile de electricitate statica.Astfel,la umiditatea relativa a aerului de peste 85% si temperatura de 45°C,sarcinile nu se mai acumuleaza

Energia minima de aprindere a unor amestecuri explozive pentru vapori,gaze si prafuri combustibile se arata in tabelele VIII.7.1,XVII.7.2 si XVII.7.3

Flacari deschise

Bricheta,chibrituri

Lampa de iluminat cu combustibil lichid

Lampa cu combustibil gazos

Masina de gatit cu gaze (aragaz)

Lampa de gatit cu combustibil lichid

Bec laborator (spirtiera)

Luminare

Torta,faclie

Tigara

Foc in aer liber

Lampa de lipit

Bec de sudura (oxiacetilenica)

De la incendiu

Flacara de chibrit aprins poate sa aiba o temperatura pina la 700°C

Flacara unei lampi de lipit ajunge pina la 2000°C,iar a unui bec de sudura la o temperatura de 3150°C

Caldura degajata la o asemenea temperatura aprinde in citeva secunde orice material combustibil.De exemplu,flacara unei lampi de lipit poate aprinde o grinda de lemn neprotejat in timp de 5s si la o distanta de 20 cm,iar a unui bec de sudura,intr-un timp mai scurt

Flacarile de la lampile si masinile de gatit ,aragaze sunt foarte periculoase cind vin in contact cu imbracamintea gospodinelor confectionate din tesaturi de nailon sau fibre sintetice

Temperatura de ardere a unei tigari care arde mocnit in aer liber este de aproximativ 650-750°C,in centru putind ajunge la 771°C

In mod obisnuit,temperatura flacarilor pe timpul incendiilor este cuprinsa intre 700 si 1000°C,in unele cazuri putind ajunge la 1500°C

Flacara inchisa

Sobe cu combustibil solid,lichid,gazos

Cuptoare,cazane,uscatoare etc.

De regula in caz de avarii accidente etc.

Efect termic

Aparate de incalzit (cazane de incalzire,cuptor,masina de gatit,resou,fier de calcat,soba de caramida,soba metalica,soba de teracota,radiatoare etc.)

Aparate (sisteme) de incalzit pentru scopuri  tehnologice de productie (afumatorii,cuptoare,uscatoare,dispozitive pentru sudura,taiere si lipire cu gaze sau lichide combustibile)

Motoare termice (combina agricola,elevator,

grup electrogen,motor cu ardere interna,motor cu reactie,turboreactor,tractor,toba de esapament etc. )

Dispozitive care produc frecare (curele de transmisie,sisteme de frinare etc.)

Metale (materiale) care ard si scurgeri de materiale topite (material topit-metal-sticla,masa plastica,material incandescent,

lemn,carbune etc.)

Conducte (canale) pentru agent termic si ventilatie (burlan metalic,cos de fum,conducte de aer cald,conducta de apa calda sau supraincalzita,canal de aerisire,ventilatie,canal de incalzire,conducta de abur,conducte tehnologice cu lichide sau gaze incalzite etc.)

Radiatii luminoase

Radiatii solare

Cenusa nestinsa (jar)

Caldura transmisa prin conductibilitate,in cazul corpurilor metalice,face ca in anumite situatii,temperatura sa fie chiar,si la citva metrii de sursa,superioara temperaturii de aprindere a anumitor materiale combustibile

Incalziri si supraincalziri se produc si datorita transmiterii caldurii prin radiatie si convectie

Radiatia termica transmisa sub forma de unde electromagnetice,in cazul unor surse puternice de caldura,de sobe metalice,burlane de tabla,cosuri de fum deterioarate,poate aprinde materialele combustibile existente la anumite distante

Corpurile care radiaza bine caldura o si absorb bine

Intensitatea radiatiei termice se masoara in cal/m²·s (1 cal/cm²·s=4,2 W/cm²)

Intensitatea radiatiei Soarelui este de circa 0,02 cal/cm²·s

Aschiile de stejar de peste 4 mm grosime se aprind la o intensitate de radiatie de 0,4 cal/m² s

Transmiterea caldurii prin convectie este specifica gazelor si lichidelor

Temperatura cosului de fum depaseste 500°C,putind ajunge chiar la 1000°C

Praful de lemn supus timp indelungat sub actiunea caldurii la temperatura de 100°C se carbonizeaza formind asa zisul „carbune piroforic” care se poate autoaprinde

Radiatiile luminoase pot aprinde pulberile metalice ca Ti,Mg,Al,Zn,praful de lemn,de faina de pluta etc.

Lentilele convexe concentreaza razele luminoase emise de Soare,intr-un singur punct numit focar si numai obiectele si bucatile de sticla care corespund legilor lentilelor convexe pot provoca incendii

Scintei

Cosurile cladirilor de locuit,fabricilor,locomotivelor etc.

Tobele de esapament ale motoarelor termice (autocamioane,tractoare,combine etc.)

Dispozitive de sudura,taiere,lipire scule metalice,corpuri metalice dure,masini de aschiere,polizare si slefuire

Scinteile de la sudura si lucrarile cu flacara pot ajunge pina la 100m,unde fac posibila aprinderea materialelor si substantelor combustibile

Scinteile vizibile poseda,in medie,o temperatura de peste 500°C,putind ajunge la aproximativ 1000°C

Scinteile mecanice se pot produc prin lovirea,izbirea sau frecarea a doua metale dure

Cu cit scinteia si suprafata ei sunt mai mici,cu atit pericolul pe care-l prezinta este mai mare

Scinteile mecanice pot fi:

- de soc (lovire,izbire)

- de frecare

- de abraziune (aschierea metalelor,polizarea otelului)

In comparatie cu otelul,scinteile de metale usoare prezinta un mai mare pericol de incendiu si explozie (ex. Aluminiul)

Autoaprinderea

Pulberi metalice,metale alcaline si alcalino-pamintoase,hidrurile metalelor alcaline

Oxidantii si halogeni

Carbunele si praful de carbune

Uleiuri si grasimi

Lichide combustibile

Plante tehnice si furaje

Rumegus de lemn,seminte

Faina combustibila si prafuri combustibile

Fire si fibre vegetale (sintetice si artificiale)

Cirpe si deseuri textile

Autoaprinderea de natura chimica se produce la substantele care au o capacitate intensa de combinare cu oxigenul din aer,cu apa sau alte substante.Ea se imparte in 3 grupe:

Prima grupa cuprinde substantele care se autoaprind in contact cu aerul (fosforul alb si rosu,praful de aluminiu,de zinc,sulfurile de fier ,de potasiu,de sodiu)

Caz particular – autoaprinderea lemnului la 110-140°,cind acumuleaza timp indelungat cladura

Cea dea doua grupa cuprinde substantele care actioneaza in contact cu apa (carbura de calciu,metalele alcaline si alcaline-pamintoase,hidrurile metalelor alcaline,fosfura de calciu si de sodiu etc.)

Din cea dea treia grupa fac parte unii oxidanti si halogeni,care in contact cu o parte din substantele organice produc autoaprinderea acestora (oxigenul,clorul,fluorul,acidul azotic,peroxidul de bariu si de sodiu,permanganatul de potasiu,clorarii si percloratii etc.)

Autoaprinderea de natura fizico-chimica.In afara reactiilor chimice,influenteaza unii factori fizici,cum ar fi suprafata mare de contact a materialelor combustibile cu oxigenul atmosferic,evacuarea insuficienta a caldurii din interior si existenta unor impuritati.

Exemplu: carbunele,bumbacul,azotatul de amoniu,diferite uleiuri si vopsele

Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a microorganismelor.Apare mai intii autoincalzirea manifestata prin fermentatie si putrezire (procese lente si  indelungate)

Exemplu: paiele,finul,lucerna,taieteii de sfecla de zahar,rumegusul de lemn,tutunul,uruiala de porumb,faina de peste,uleiul de in etc.

Reactii chimice

Substante chimice cu actiune reciproca

Reactii exoterme care se produc pe timpul folosirii,manipularii si depozitarii substantelor care actioneaza reciproc,atunci cind vin in contact.

Substantele cu actiune reciproca se arata in tabelul IV.9.1

Explozia

Amestecuri de vapori gaze,prafuri si pulberi combutibile cu aerul

Descompunerea rapida a unor compusi chimici

Polimerizarea necontrolata cu eliberare de energie

Materiale exploive (artificii,explozii etc.)

Aparate,conducte si alte vase sub presiune

Aparate,echipament,utilaj,instalatie sub vid,la care se pot produce implozii

Eliberarea brusca a energiei degajate prin fuziune si fisiune nucleara (bombele A si H

Vezi capitolul IV,punctul 7

Traznetul

Descarcarea electrica atmosferica pe timp de furtuna intre nori si pamint,prin obiecte sau instalatii de protectie impotriva trasnetelor

Intensitatea curentului in canalul fulgerului liniar poate sa ajunga la 200.000 A si la o tensiune de 150.000.000 V

Durata unei scintei este de 0,1 pina la 1 s

In canalul descarcarii temperatura este de 6000-10000°C

Natura substantei

Energia minima de aprindere

[mJ]

Curentul de inflamare la probabilitatea inflamarii de 10 la 24 V pentru intervalul de 0.095-0,1 H [mA]

Distanta minima critica de stingere a scinteilor (valoarea minima absoluta [mm]

Acetat de metil

Acetilena

Acetona

Alcool etilic

Alcool metilic

Alcool propilic

Benzina – 70

Benzen

Butan

Ciclohexan

Ciclopropan

Clorura de etil

Clorura de vinil

Dicloretan

Dimetil butan

Eter dietilic

Eter de petrol

Etilina

Gaz de apa

Gaz de iluminat

Hexan

Hidrogen

Izohexan

Izopetan

Metan (grizu)

Metan industrial

Metilciclohexan

Metiletilcetona

Nitrilacrilic

Oxid de carbon

Oxid de etilina

Oxid de propilena

Pentan

Propan

Propilena

Piridina

Sulfura de carbon